Lucrare practică nr.

1:
Evaluarea dinamicii și structurii
populației din Republica
Moldova

Elaborat de Arhirii Loredana, clasa a 9-a “L”

 Dinamica numerică
- Numărul de locuitori a avut o dinamică

5
a populației variabilă, sub influența diferitor factori. În
perioada 1940-1950, populația s-a micșorat,
ca urmare a pierderilor umane imense în cel
4.362
4.5 de-al Doilea Război Mondial, a foametei,
deportărilor și represiunilor staliniste.
4 4.281 - În decursul anilor 1950-1990, numărul de
3.968 4.087 4.055
locuitori a crescut de 1,9 ori, datorită
3.5 sporului natural înalt al populației și
3.569 migrației masive a populației din spațiul
3
sovietic. Dinamica numerică a populaţiei
2.968 Republicii Moldova (milioane loc.)
2.5
- De la începutul anilor 1990, are loc o
2.468
2 2.290 reducere a efectivului populaţiei. Acest
fenomen este determinat de factorii
1.5 demografici (natalitatea scăzută, bilanțul
natural negativ, îmbătrînirea populației etc.)
1 şi de migraţia masivă peste hotare, din cauza
problemelor social-economice etc.
0.5 - Conform datelor oficiale, din anul 1990
pînă în anul 2016, populaţia s-a redus cu 307
0 mii, sau cu 7%.
1940 1950 1960 1970 1980 1990 2000 2010 2016

Dinamica numerică a populaţiei Republicii Moldova (milioane loc.)

 Densitatea
populației
Este cunoscut faptul că populația Terrei are o
distribuție teritorială neuniformă. Răspîndirea
geografică a populaţiei este influenţată de diferiți
factori. Cadrul natural favorabil al teritoriului țării
noastre (relieful, clima, solul ș.a.) au stimulat
popularea relativ intensă în toate perioadele istorice. Pe
parcursul secolelor al XIX-lea şi al XX-lea, o influenţă
mare asupra dinamicii numărului de locuitori și a
repartiției populației au avut-o factorii politici
(războaiele, politica statelor) și demografici
(reproducerea populației și migrațiile).

Densitatea populaţiei pe unităţi administrative (a. 2016)

 Mișcarea naturală
a populației
Creşterea sau descreşterea numărului de locuitori într-o
perioadă de timp depinde, în primul rînd, de mişcarea
naturală a populaţiei. Acest proces este numit şi
reproducere, reprezentând înlocuirea generaţiilor în urma
naşterilor şi deceselor. Mişcarea naturală are două
componente natalitatea şi mortalitatea, iar diferenţa
dintre ele constituie bilanţul natural al populaţiei.
Bilanţul natural poate fi pozitiv (spor natural), negativ
(deficit natural) sau nul. Indicatorii reproducerii
populaţiei sînt influenţaţi de mai mulţi factori: nivelul de
dezvoltare economică, bunăstarea materială a populaţiei,
nivelul de instruire și de cultură, tradiţiile, modul de
viaţă, politica statului în domeniul populației, migrațiile,
starea mediului ambiant ş.a.

Indicatorii mişcării naturale a populaţiei (în medie pentru ultimii 10 ani)

 Migrația populației
Ţara noastră se
caracterizează printr-un
grad relativ înalt
al migraţiei interne şi al celei
internaționale. Disproporţia dintre populaţia
emigrată şi cea imigrată definitiv este
semnificativă. Astfel, pe parcursul ultimului
deceniu, fluxul migratoriu anual reflectă o
pierdere de circa 5 mii de persoane, ceea ce
determină reducerea potențialului demografic
al țării. În ultimii ani, în ţara noastră ca şi în
alte ţări europene, creşte numărul populaţiei
refugiate din alte ţări care solicită azil. Acestea
sunt persoane nevoite să plece din arealele
natale afectate de calamităţi naturale, războaie,
conflicte şi alte pericole. La nivel naţional, este
necesar să fie elaborat un program privind
migraţia internă şi cea externă a populaţiei, în
contextul creării locurilor de muncă noi și
utilizării raţionale a forţei de muncă.
 Structura pe grupe de vârstă
12
16 16 17
34 25

1970 2000 2015

54 59 67

Tânără (0-15 ani) Tânără (0-15 ani) Tânără (0-15ani)

Adultă (16-59 ani) Adultă (16-59 ani) Adultă (16-59 ani)
Vârstnică (60+ ani) Vârstnică (60+ ani) Vârstnică (60+ ani)
 Speranța de viață la naștere și
structura pe gen a populației
Speranța de viață la naștere este un indicator care influențează structura pe vârste a populației. Conform datelor anului 2014,
speranța de viață la naștere a populației țării este de 71,5 ani (la bărbați – 67,5 ani și la femei –75,4 ani).
120 În Republica Moldova, pe
parcursul mai multor decenii, se
100 observă o predominare a populaţiei
feminine. Fenomenul dat este
80 determinat de faptul că nivelul
53.8 53 51.9 mortalităţii la bărbaţi este mai
60 Столбец1 ridicat decît la femei. Aceasta se
Femei explică prin faptul că bărbații au
40 multe activităţi specifice mai
periculoase pentru sănătate şi viaţă
46.2 47 48.1 (militărie, transporturi, minerit
20
ş.a.), dar și prin frecvenţa mai mare
0 la bărbaţi a unor vicii sociale ş.a.
1959 1989 2016
 Structura etnică a
populației
Dinamica structurii etnice a populaţiei. Pe teritoriul ţării
noastre, populaţia autohtonă – moldovenii (românii) – a
fost predominantă în toate timpurile, convieţuind cu alte
etnii. Drept urmare a împrejurărilor istorice şi a interesului
pentru acest spaţiu din partea marilor puteri (Imperiul Rus,
Imperiul Otoman, URSS), aici s-au stabilit cu traiul şi
reprezentanţii altor etnii: ucraineni, ruşi, bulgari, găgăuzi,
armeni, evrei, germani, țigani (romi) ş.a.
 Structura confesională (religioasă)
a populaţiei
Religia este un atribut al identităţii populaţiei, asigurând păstrarea şi multiplicarea valorilor spirituale, inclusiv a
tradiţiilor, obiceiurilor, ritualurilor moştenite. Religia a jucat un rol important în realizarea unităţii sociale, a
consensului între reprezentanţii diferitor etnii conlocuitoare. Actualmente, în ţara noastră sunt înregistrate peste 20
de confesiuni (culte) şi asociaţii religioase. Marea majoritate a populaţiei (circa 90%), aparţine religiei creştin-
ortodoxe. Creștinismul ortodox s-a răspândit pe acest teritoriu încă din primele secole de la apariție. Drept dovadă
servesc diverse vestigii materiale și
spirituale, inclusiv mănăstirile rupestre de pe malurile rîurilor
Nistru și Răut. Cunoaşterea particularităţilor demografice şi
etnoculturale ale diferitor etnii este importantă pentru
organizarea raţională a sectorului social: învăţământul, ocrotirea
sănătăţii, cultura, serviciile publice, utilizarea braţelor de
muncă. Etniile conlocuitoare din ţara noastră se bucură de
drepturi egale, alături de populaţia autohtonă: dreptul la muncă,
la învăţătură, la odihnă, la participare în activitatea publică etc.
 Structura social-economică (pe ocupații)
Populaţia oricărei ţări constituie factorul principal în dezvoltarea social-
Populația totală (100%) economică. Activitatea economică este realizată de resursele de muncă. În funcţie
de criteriul vîrstei de muncă, populaţia poate fi structurată în trei mari categorii:

a) persoane care nu au atins

Populația activă Populația inactivă vîrsta aptă de muncă (copiii
(45%) (55%) şi o parte dintre adolescenţi); 37 39
58
b) persoane care au vîrsta aptă de muncă
(adulţii, o parte dintre adolescenţi şi vîrstnici);
11 Sectorul servici-
Populația
c) persoane care au depăşit vîrsta aptă de muncă ilor
activă
Șomeri (pensionarii). 30
Industrie
12 Agricultură
Pornind de la criteriul activităţii economice, putem stabili că
populaţia activă cuprinde persoanele angajate în orice domeniu de 50
activitate economică (numită şi populaţie ocupată), dar și șomerii, 33 30
iar populaţia inactivă (numită şi întreţinută) include copiii, elevii,
studenţii, pensionarii, invalizii ș.a. Populaţia activă este grupată şi în
funcţie de activitatea pe ramuri ale economiei (agricultură, industrie,
servicii). 1990 2000 2015
Obiceiurile și tradițiile
moldovenilor
Neamul moldovenesc este bogat în tradiţiile pe care le posedă. Cu
ajutorul lor devenim deosebiţi şi unici.
Unul din cel mai important obicei este cel de a întâlni oaspeţii cu pâine
coaptă în sobă, sare şi un pahar de vin. În acest mod ne arătăm tot
respectul şi căldura cu care vă primim în casele noastre.
Avem o varietate de tradiţii la capitolul sărbători de iarnă.
Pe 6 decembrie sărbătorim Sfântul Nicolae, această sărbătoare
deschizând uşile celor de iarnă. Specific acestei zi, este faptul că o
asteaptă cel mai mult copiii, deoarece cei care au fost cuminţi pe tot
parcursul anului, şi care îşi curăţă mereu încălţămintea, găsesc în ea
dulciuri sau multe alte daruri.
De Crăciun, maturii, dar în special copiii umblă cu colindatul de la casă
la casă, astfel vestind naşterea Domnului. Copiii fiind mascaţi
corespunzător, după colind, sunt răsplătiţi de către gazdă cu dulciuri
sau bani.

De Revelion însă, copiii umblă cu uratul, dorindu-le stăpânilor caselor un an nou fericit, prosper şi cu cât mai
multe realizări frumoase; recompensele pentru urările copiilor pot fi de asemenea dulciuri.
De Paşti tradiţiile sunt mai numeroase.
În ajun de Paşti gospodinele încondeiază ouăle, culoarea
tradiţională fiind roşie, mai apoi coc cozonacul, după care în
noaptea învierii Domnului, membrii familiei merg la sfinţirea
acestor bucate specifice. Iar în dimineaţa după sfinţire, fiecare se
spală pe obraji cu un ou roşu şi altul alb, ceea ce simbolizează
puterea şi puritatea, acest “ritual” fiind urmat de o masă la care
toată familia sărbătoreşte împreună.

O altă sărbătoare semnificativă este Sfântul Andrei, o zi în care

fetele se distrează făcând mici vrăjitorii. Cu ajutorul lor ele îşi
afla sortitul. Iar băieţii, în această noapte, fură porţile de la casele
fetelor, pentru ca acestea, trezindu-se dimineaţa fără ele, să
pornească în căutarea lor.

1 Martie este sărbătoarea venirii primăverii. Începând cu această

dată toţi locuitorii Moldovei îşi pun pe haine, în regiunea inimii,
mărţisoare. Ele prezintă simboluri unice, în care este obligatorie
prezenţa culorilor alb şi roşu. Albul semnificând puritatea, iar
roşul – viaţa.