Catedra de medicină socială și management „Nicolae Testemițanu”

DEMOGRAFIE.
STATICA POPULAȚIEI
Galina Obreja,
conferențiar universitar

1
 OBIECTIVE

1. Demografie. Definiție. Importanța demografiei pentru

sănătatea publică.
2. Concepte demografice fundamentale.
3. Ecuația bilanțieră și ratele demografice de bază.
4. Sursele principale de date demografice.
5. Statica populației. Piramida populației. Modelele de
piramide populaționale.
6. Îmbătrânirea populației. Aspecte demografice și medico-
sociale.
1. DEMOGRAFIE. DEFINIȚIE
 DEMOGRAFIE. DEFINIȚIE

 Demografia este știința care studiază numărul, distribuția teritorială și

structura populației, schimbările în interiorul ei și componentele
acestor schimbări (natalitatea, mortalitatea și migrația).

 Demografia are ca obiect de studiu populațiile umane sub aspectele:

– structurii populației (statica);
– proceselor ce au loc în populație (dinamica).
 DEMOGRAFIE.
IMPORTANȚA PENTRU SĂNĂTATEA PUBLICĂ
 Obiectul sănătății publice este studierea stării de sănătate a populației.
 Starea de sănătate a populației este influențată de determinantele
sănătății, inclusiv de structura populației (pe grupe de vârstă, pe ocupații,
pe sexe, pe nivele de bunăstare etc.).
 Indicatorii folosiți pentru măsurarea stării de sănătate au la numitor
populația sub diferite aspecte.
 Intervențiile de îmbunătățire a stării de sănătate trebuie să țină cont de
caracteristicile populației.
 Sursa primară de informație pentru evenimentele demografice principale
(nașterea, decesul) este medicul care completează certificatul
constatator al nașterii sau decesului.
2. CONCEPTE DEMOGRAFICE
FUNDAMENTALE
 CONCEPTELE DEMOGRAFICE FUNDAMENTALE:

 starea demografică;
 evenimentul demografic;
 procesul / fenomenul demografic.
 STAREA DEMOGRAFICĂ

 Starea demografică reprezintă o anumită caracteristică

care descrie persoanele într-o populație.
 Exemple:
– a fi în viață/viu;
– a fi căsătorit sau divorțat;
– a locui singur sau cu un partener;
– a trăi în țara de origine sau într-o țară gazdă, etc.
 EVENIMENTUL DEMOGRAFIC:

 reprezintă tranziția de la o stare demografică la alta. Exemple:

decesul, nașterea, migrația, căsătoria, divorțul, etc.;
 presupune existența unui anumit moment în timp în care se
produce evenimentul (de ex., se cunoaște exact ziua, luna și
anul nașterii sau decesului).
 Evenimentele demografice pot fi:
– repetabile (de ex. nașterea sau divorțul fără menționarea rangului
evenimentului);
– nerepetabile (de ex., decesul, nașterea conform rangului la naștere
al copilului, căsătoria conform rangului evenimentului).
 PROCESUL DEMOGRAFIC

Procesul demografic reprezintă secvența acelorași evenimente demografice.

Evenimentul Procesul
demografic demografic
Nașterea Natalitatea Trei procese demografice
Decesul Mortalitatea principale: influențează direct
numărul populației și
Imigrarea Migrația determină structura ei
Emigrarea
Căsătoria Nupțialitatea
Divorțul Divorțul
 COMPONENTELE DEMOGRAFIEI

Demografie

Statica Dinamica

Migrația Mișcarea
naturală
(imigrația, (natalitatea,
emigrația) mortalitatea)
3. ECUAȚIA BILANȚIERĂ ȘI
RATELE DEMOGRAFICE
 ECUAȚIA DEMOGRAFICĂ DE BAZĂ
(ECUAȚIA BILANȚIERĂ)

Nașteri (N) Decese (D)

Populația
(P)
Imigrări (I) Emigrări (E)
 ECUAȚIA BILANȚIERĂ

 Numărul populației într-un anumit moment (𝑷𝒕 ):

𝑷𝒕 = 𝑷𝟎 + 𝑵 − 𝑫 + 𝑰 − 𝑬 ,
unde:
𝑃0 = numărul inițial al populației
N = numărul de nașteri
D = numărul de decese
I = numărul de imigrări
E = numărul de emigrări
 Exemplu:

 Populația la 1 ianuarie 2021 =

Populația la 1 ianuarie 2020
+ nr. de nașteri în 2020
- nr. de decese în 2020
+ nr. de imigrări în 2020
- nr. de emigrări în 2020
 Creșterea naturală (sporul natural) =
numărul de născuți vii – numărul de decedați.

• Dacă numărul de decese > numărul de nașteri

spor natural negativ.

 Migrația netă (sporul migrator) =

numărul de imigranți – numărul de emigranți.
 Creșterea populației (sporul anual)

 Cele două componente ale sporului anual sunt:

– creșterea naturală (sporul natural);
– migrația netă (sporul migrator).

Creșterea populației = sporul natural + migrația netă

ori
creșterea populației = (nașteri - decese) + (imigranți – emigranți).
 ECUAȚIA BILANȚIERĂ

 Populația la 1 ianuarie 2021 =

Populația la 1 ianuarie 2020
+ nașteri în 2020 Sporul
natural
- decese în 2020 Sporul anual
+
+ imigranți în 2020 Migrația netă
- emigranți în 2020
 RATA DEMOGRAFICĂ

 Fiecare componentă a mișcării populației (natalitatea,

mortalitatea și migrația) poate fi exprimată:
– cu număr absolut;
– ca rată anuală.

 O rată are:
– un numărător,
– un numitor și
– un multiplicator.
 RATA DEMOGRAFICĂ
 Rata: raportul dintre numărul de evenimente
demografice și numărul populației la mijlocul anului.

𝑁𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑒𝑣𝑒𝑛𝑖𝑚𝑒𝑛𝑡𝑒 𝑑𝑒𝑚𝑜𝑔𝑟𝑎𝑓𝑖𝑐𝑒 î𝑛𝑡𝑟−𝑢𝑛 𝑎𝑛

Rata = x 10𝑛
𝑃𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎ț𝑖𝑎 𝑙𝑎 𝑚𝑖𝑗𝑙𝑜𝑐𝑢𝑙 𝑎𝑛𝑢𝑙𝑢𝑖

10𝑛 = 1000 sau 100.000

Populația la mijlocul anului: numărul total al populației
estimat la mijlocul anului.
Evenimente: decese, nașteri, etc.
 NUMĂRUL POPULAȚIEI LA MIJLOCUL ANULUI

• Numărul populației la mijlocul anului se calculează

ca media numărului populației la începutul unui an
și la începutul anului următor.
𝑁0 +𝑁𝑡
N= 2

N0: Populația la începutul perioadei de timp (1 ianuarie 2020)

Nt: Populația la sfârșitul perioadei de timp (1 ianuarie 2021)
 RATELE DEMOGRFICE DE BAZĂ (1)

1. Rata brută a natalității (RBN) =

𝑁𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑛ă𝑠𝑐𝑢ț𝑖 𝑣𝑖𝑖 î𝑛𝑡𝑟−𝑢𝑛 𝑎𝑛
× 1000
𝑃𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎ț𝑖𝑎 𝑙𝑎 𝑚𝑖𝑗𝑙𝑜𝑐𝑢𝑙 𝑎𝑛𝑢𝑙𝑢𝑖

2. Rata brută a mortalității (RBM) =

𝑁𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑑𝑒𝑐𝑒𝑠𝑒 î𝑛 𝑝𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎ț𝑖𝑒 î𝑛𝑡𝑟−𝑢𝑛 𝑎𝑛
× 1000
𝑃𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎ț𝑖𝑎 𝑙𝑎 𝑚𝑖𝑗𝑙𝑜𝑐𝑢𝑙 𝑎𝑛𝑢𝑙𝑢𝑖
 RATELE DEMOGRAFICE DE BAZĂ (2)

3. Rata brută a imigrării (RBI) =

𝑁𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑖𝑚𝑖𝑔𝑟𝑎𝑛ț𝑖 î𝑛 𝑝𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎ț𝑖𝑒 î𝑛𝑡𝑟 − 𝑢𝑛 𝑎𝑛

× 1000
𝑃𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎ț𝑖𝑎 𝑙𝑎 𝑚𝑖𝑗𝑙𝑜𝑐𝑢𝑙 𝑎𝑛𝑢𝑙𝑢𝑖

4. Rata brută a emigrării (RBE) =

𝑁𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑒𝑚𝑖𝑔𝑟𝑎𝑛ț𝑖 î𝑛 𝑝𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎ț𝑖𝑒 î𝑛𝑡𝑟 − 𝑢𝑛 𝑎𝑛

× 1000
𝑃𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎ț𝑖𝑎 𝑙𝑎 𝑚𝑖𝑗𝑙𝑜𝑐𝑢𝑙 𝑎𝑛𝑢𝑙𝑢𝑖
 RATA BRUTĂ A CREȘTERII NATURALE (RBCN)

 Rata brută a creșterii naturale (RBCN) reprezintă diferența

dintre rata brută a natalității (RBN) și rata brută a
mortalității (RBM).
RBCN = RBN – RBM
sau
𝐶𝑟𝑒ș𝑡𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑛𝑎𝑡𝑢𝑟𝑎𝑙ă 𝑎 𝑝𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎ț𝑖𝑒𝑖 𝑝𝑒 𝑎𝑛
RBCN = x 10𝑛
𝑃𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎ț𝑖𝑎 𝑙𝑎 𝑚𝑖𝑗𝑙𝑜𝑐𝑢𝑙 𝑎𝑛𝑢𝑙𝑢𝑖
unde 10𝑛 = 1000.
 RATA BRUTĂ A MIGRAȚIEI NETE (RBMN)
 Rata brută a migrației nete (RBMN) reprezintă
diferența dintre rata brută a imigrării (RBI) și rata
brută a emigrării (RBE).

RBMN = RBI – RBE

sau
𝑀𝑖𝑔𝑟𝑎ț𝑖𝑎 𝑛𝑒𝑡ă 𝑎 𝑝𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎ț𝑖𝑒𝑖 𝑝𝑒 𝑎𝑛
RBMN = x 10𝑛
𝑃𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎ț𝑖𝑎 𝑙𝑎 𝑚𝑖𝑗𝑙𝑜𝑐𝑢𝑙 𝑎𝑛𝑢𝑙𝑢𝑖

unde 10𝑛 = 1000

 RATA BRUTĂ A CREȘTERII POPULAȚIEI

 Rata brută a creșterii populației (RBCP) se

definește ca suma dintre rata brută a creșterii naturale
(RBCN) și rata brută a migrației nete (RBMN).
RBCP = RBCN + RBMN
NUMĂRUL TOTAL AL POPULAȚIEI DE PE GLOB ȘI RATA
BRUTĂ A CREȘTERII POPULAȚIEI
 Exemplu: Calcularea ratelor demografice de bază
pentru Republica Moldova

1980 1990 2000 2010 2020

Nașteri 79 580 77 085 36 939 40 474 30 730
Decese 40 472 42 427 41 224 43 631 40 656
Populația la mijloc de termen 4 011 242 4 361 727 3 639 691 3 562 063 2 643 675
Rata la 1000:
Rata brută a natalității 19,84 17,67 10,15 11,36 11,62
Rata brută a mortalității 10,1 9,73 11,33 12,25 15,38
Rata brută a creșterii naturale 9,74 7,94 - 1,18 - 0,89 - 1,53

Sursa: Calculele autorului în baza datelor Biroului Național de Statistică.

 PROBABILITATEA DEMOGRAFICĂ ȘI
RATA DEMOGRAFICĂ

Probabilitatea = 𝑵𝒖𝒎ă𝒓𝒖𝒍 𝒅𝒆 𝒆𝒗𝒆𝒏𝒊𝒎𝒆𝒏𝒕𝒆 î𝒏𝒕𝒓−𝒖𝒏 𝒂𝒏 x 10𝑛

𝑷𝒐𝒑𝒖𝒍𝒂ț𝒊𝒂 𝒍𝒂 î𝒏𝒄𝒆𝒑𝒖𝒕𝒖𝒍 𝒂𝒏𝒖𝒍𝒖𝒊

Rata = 𝑵𝒖𝒎ă𝒓𝒖𝒍 𝒅𝒆 𝒆𝒗𝒆𝒏𝒊𝒎𝒆𝒏𝒕𝒆 î𝒏𝒕𝒓−𝒖𝒏 𝒂𝒏 x 10𝑛

𝑷𝒐𝒑𝒖𝒍𝒂ț𝒊𝒂 𝒍𝒂 𝒎𝒊𝒋𝒍𝒐𝒄𝒖𝒍 𝒂𝒏𝒖𝒍𝒖𝒊

n = 1.000 sau 100.000

4. SURSELE DE DATE DEMOGRAFICE
 SURSELE DE DATE

 Sursele principale de date demografice sunt:

– recensământul populației;
– sistemul de înregistrare vitală;
– studiile demografice.
 Alte surse:
– registrul populației;
– sistemul de supraveghere demografică.
 RECENSĂMÂNTUL POPULAȚIEI (1)

 Recensământul este procesul de colectare totală, compilare,

evaluare, analiză și publicare sau diseminare în alt mod a datelor
demografice, economice și sociale, referitoare la toată populația
unei țări sau a unei părți bine definite a unei țări într-un moment
dat.
(Națiunile Unite, 2008)

 În majoritatea țărilor recensământul se efectuează o dată la 10

ani. Fiecare rezident al țării este enumerat la un anumit moment
în timp, adresându-i-se întrebări referitor la sex, vârstă, starea
civilă, ocupație etc.
 RECENSĂMÂNTUL POPULAȚIEI (2)

 În Republica Moldova, după cel de-al Doilea Război

Mondial, recensământul populației a avut loc în anii
1959, 1971, 1979, 1989, 2004 și 2014.

 Unele țări industrializate, precum Țările de Jos și

Germania, au abandonat recensământul. Aceste țări
folosesc Registrul populației ca sursă principală de date
despre populație.
Sursa: https://recensamant.statistica.md/ro/infographics
 ESTIMĂRILE ANUALE A NUMĂRULUI POPULAȚIEI
ÎNTRE 2 RECENSĂMINTE (perioada intercenzitară)

 Pentru perioada intercenzitară (perioada între 2 recensăminte), Biroul

Național de Statistică calculează numărul anual al populației în baza
datelor de la recensământ, datelor cu privire la evenimentele vitale
(nașteri și decese) și migrație (numărul de imigranți și de emigranți),
folosind ecuația bilanțieră.

 Numărul populației intercenzitare se calculează în funcție de:

– sex,
– vârstă,
– mediul de reședință (rural/urban),
– unități administrativ-teritoriale.
https://statbank.statistica.md/PxWeb/pxweb/ro/20%20Populatia%20si%20procesele%20demografice/20%20Populatia%20
si%20procesele%20demografice__POP010__POPro/?rxid=9a62a0d7-86c4-45da-b7e4-fecc26003802 36
 SISTEMUL DE ÎNREGISTRARE VITALĂ

 Sistemul de înregistrare vitală asigură informație despre

evenimentele demografice: decese, nașteri, căsătorii, divorțuri,
migrațiune (uneori).

 Certificatul de naștere / deces are la bază un formular

standard, complementat cu diferite caracteristici ale nou-
născutului și părinților lui / decedatului, variind de la țară la
țară.

 Agenția Servicii Publice gestionează sistemul de înregistrare

vitală în Republica Moldova.
 STUDIILE DEMOGRAFICE
 Studiile sunt necesare pentru a acoperi golurile cu privire la datele
demografice.
 Datele sunt colectate pe eșantion.
 Studiile demografice pot fi:
– prospective: un eșantion de persoane este urmărit un anumit număr de ani și
sunt colectate date despre evenimentele de interes;
– retrospective: persoanele din eșantion sunt intervievate la un moment dat și
sunt întrebate despre data (zilele), la care au survenit anumite evenimente în
viața lor.
 În Republica Moldova au fost efectuate:
– Studiul Demografic și de Sănătate (DHS), 2005;
– 2 studii de Indicatori Multipli în Cuiburi (MICS), 2000 și 2012.
5. STATICA POPULATIEI.
PIRAMIDA POPULAȚIEI
 STATICA POPULAȚIEI
 Statica populației studiază numărul și structura populației.

 Structura populației este influențată de trei procese demografice

principale:
– natalitate;
– mortalitate;
– migrație.

 Cele mai studiate aspecte ale structurii populației sunt: sexul și

vârsta.
 PIRAMIDA POPULAȚIEI

 Reprezentarea grafică tipică pentru structura populației

unei țări pe sexe și vârste este piramida populației sau
piramida vârstelor.

 Piramida populației reprezintă o diagramă cu bare, în

care este prezentat numărul sau proporția persoanelor
pentru fiecare grupă de vârstă și sex pentru o anumită
populație.
 PIRAMIDA POPULAȚIEI REPUBLICII MOLDOVA, 2020

Sursa: https://statistica.gov.md/public/files/publicatii_electronice/Anuar_Statistic/2020/2_AS.pdf
 INFORMAȚIA PREZENTATĂ DE PIRAMIDA POPULAȚIEI

 Forma piramidei populației oferă informații

despre:
– rata brută a natalității;
– rata brută a mortalității;
– speranța de viață la naștere;
– rata de dependență;
– evenimentele specifice care au avut loc în populația
unei țări.
 CUM SĂ CITIM PIRAMIDA POPULAȚIEI?

Lărgimea bazei: o bază largă indică o rată brută a natalității mare, o bază îngustă indică o rată
brută a natalității mică.
Lărgimea vârfului: un vârf îngust indică o speranță de viață mică, iar unul mai larg – o
speranță de viață mai mare.
Forma părților laterale: Laturile concave indică o rată brută a mortalității înaltă, iar cele
convexe – una joasă. rower top – fewer). A
 CUM SĂ CITIM PIRAMIDA POPULAȚIEI?
 Iregularitățile laturilor piramidei
populației indică o anomalie demografică:
– Segmentele bine reprezentate ale piramidei
populației în grupul de vârstă 30-50 ani reprezintă:
– o explozie demografică (în dreapta);
– o perioadă de imigrare (jos).
 MODELELE DE PIRAMIDĂ A POPULAȚIEI

1. Modelul „în triunghi”, expansiv

2. Modelul „în clopot”, staționar
3. Modelul „în urnă”, constrictiv
4. Modelul „în treflă”.
 1. MODELUL „ÎN TRIUNGHI” EXPANSIV:

 formă de triunghi;

 un număr sau procent mai mare de

persoane în grupurile de vârstă tinere,
iar fiecare grup mai în vârstă ce urmează
este reprezentat de o bară mai mică;

 rata brută a natalității și rata brută a

mortalității sunt înalte, iar speranța de
viață este mică;

 Creșterea rapidă a populației.

 Exemple: țările în curs de dezvoltare,

cum ar fi Nigeria, Kenya, India.
 2. MODELUL „ÎN CLOPOT”, STAȚIONAR:

 formă de clopot;

 număr sau procent relativ egal pentru

majoritatea grupelor de vârstă. În
grupurile de vârstă mai înaintată
numărul este mai mic;

 acest model, de regulă, reflectă națiunile

cu o distribuție foarte uniformă a
populației după vârstă/sex,

 creșterea populației este neutră sau

mică.

 Exemple: țările dezvoltate, cum ar fi

Franța, SUA.
 3. MODELUL „ÎN URNĂ”, CONSTRICTIV:
 formă de „urnă”;

 o pondere scăzută a tinerilor și o pondere

crescută a adulților și vârstnicilor;

 rata brută a natalității este joasă, iar

speranța de viață înaltă;

 creșterea populației este negativă.

 Exemple: țările dezvoltate, cum ar fi

Monaco, Germania, Italia.
4. Modelul „în treflă” corespunde unei populații în care,
după un proces de îmbătrânire demografică accentuat,
urmează un proces de reîntinerire demografică.

50
6. ÎMBĂTRÂNIREA POPULAȚIEI
 ÎMBĂTRÂNIREA POPULAȚIEI

 Procesul de îmbătrânire demografică – modificarea

structurii populației pe vârste, în favoarea grupelor de
vârstă înaintată, ca tendință fermă și de lungă durată.
 Îmbătrânirea populației este o consecință a:
– scăderii natalității;
– creșterii speranței de viață.
 Coeficientul de îmbătrânire a populației =
𝑁𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑎𝑛𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑒 65+𝑎𝑛𝑖 𝑝𝑒 𝑎𝑛
x 100%
𝑛𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑝𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎ț𝑖𝑒𝑖 𝑐𝑢 𝑟𝑒ș𝑒𝑑𝑖𝑛ță 𝑜𝑏𝑖ș𝑛𝑢𝑖𝑡ă 𝑙𝑎 𝑚𝑖𝑗𝑙𝑜𝑐𝑢𝑙 𝑎𝑛𝑢𝑙𝑢𝑖
PROPORȚIA POPULAȚIEI 65+ ANI ÎN
LUME
 ÎMBĂTRÂNIREA POPULAȚIEI ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Sursa:
https://statistica.gov.md/public/files/publicatii_electronice/Anuar_Statistic/2020/2_AS.pdf
 RAPORTUL DE DEPENDENȚĂ DEMOGRAFICĂ

 Reprezintă numărul persoanelor tinere

(<15 ani) și vârstnice (65+ ani)
dependente de numărul persoanelor în
vârsta aptă de muncă. Dependenți
vârstnici

Raportul de dependență demografică =

𝑁𝑟. 𝑑𝑒 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑎𝑛𝑒 𝑠𝑢𝑏 15 𝑎𝑛𝑖 + 𝑛𝑟. 𝑑𝑒 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑎𝑛𝑒 𝑑𝑒 65 + 𝑎𝑛𝑖 Persoane în
𝑁𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑎𝑛𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑒 15 − 64 𝑎𝑛𝑖 vârsta aptă
× 100 de muncă

Dependenți
copii
 Exemplu: calcularea raportului de dependență
demografică

 Republica Moldova, 2020:

– numărul de persoane < 15 ani = 518 600
– numărul de persoane 65+ ani = 564 600
– numărul de persoane în vârsta aptă de muncă (15-64 ani) = 1 557 200

518600+564600
Raportul de dependență demografică = * 100 = 69,6
1557200
 Cu cât este mai mare valoarea raportului de dependență demografică,
cu atât mai mare este povara (plățile pentru securitatea socială și
asistența medicală) pentru persoanele în vârsta aptă de muncă.
 ÎMBĂTRÂNIREA POPULAȚIEI.
CONSECINȚE MEDICO-SOCIALE
 înrăutățirea stării de sănătate:
– creșterea morbidității, dizabilității și mortalității;
– prevalență ridicată a bolilor cronice și degenerative (consecință a
expunerii la factorii de risc la vârstele mai tinere);
– diferențe de gen cu privire la starea de sănătate și riscul de deces
(probabilitatea de deces mai mare la bărbați, co-morbiditățile și
multimorbiditatea mai frecvente la femei);
 creșterea solicitărilor de asistență medicală (creșterea poverii asupra
bugetelor naționale);
 afectarea dezvoltării economice (scăderea și îmbătrânirea forței de
muncă și neviabilitatea sistemelor de securitate socială);
 OMS promovează îmbătrânirea activă și îmbătrânirea sănătoasă.
Evoluția coeficientului de îmbătrânire a populației,
Republica Moldova, 1980-2020
 CARACTERISTICI ALE ÎMBĂTRÂNIRII POPULAȚIEI ÎN
REPUBLICA MOLDOVA (Studiu, 2017)

 Proces de îmbătrânire mai avansat în mediul rural – 57%;

 Cota persoanelor în vârstă mai mare printre femei – 60%;
 Durata vieții este mai mare printre persoanele vârstnice:
– din mediul urban;
– femei;
 Mortalitatea este mai mare:
– în mediul rural;
– printre bărbați.

Sursa: statistica.md
 MORTALITATEA PROPORȚIONALĂ PRINTRE VÂRSTNICI

Sursa: statistica.md
60
 CAUZELE DIZABILITĂȚII PRIMARE PRINTRE
VÂRSTNICI, 2022

Sursa: statistica.md
61
 CARACTERISTICI ALE ÎMBĂTRÂNIRII POPULAȚIEI ÎN
REPUBLICA MOLDOVA (Studiu, 2017, cont.)

 Starea de sănătate autopercepută:

– boli ale aparatului circulator - 49,8%;
– boli ale aparatului osteoarticular – 15,4%;
– boli endocrine, de nutriție și metabolism – 9,2%;
– boli ale aparatului digestiv – 7,7%.
 Pierderea autonomiei persoanelor vârstnice și apariția
incapacității funcționale parțiale sau totale necesită servicii
de asistență medicală și socială adecvate.

Sursa: statistica.md
 OBIECTIVE

1. Demografie. Definiție. Importanța demografiei pentru

sănătatea publică.
2. Concepte demografice fundamentale.
3. Ecuația bilanțieră și ratele demografice de bază.
4. Sursele principale de date demografice.
5. Statica populației. Piramida populației. Modelele de
piramide populaționale.
6. Îmbătrânirea populației. Aspecte demografice și medico-
sociale.