CATEDRA DE MEDICINĂ SOCIALĂ ȘI MANAGEMENT ”NICOLAE TESTEMIȚANU”

DINAMICA POPULAȚIEI.
MORTALITATEA

Galina Obreja,
conferențiar universitar
CUPRINS
1. Dinamica populației. Concepte.
2. Indicatorii de mortalitate.
3. Ratele de mortalitate.
3.1. Rata brută de mortalitate.
3.2. Ratele specifice de mortalitate specifice.
3.3. Rata standardizată de mortalitate.
3.4. Ratele speciale de mortalitate.
3.5. Alte rate de mortalitate.
4. Proporțiile (fatalitatea, mortalitatea proporțională).
5. Indicatorii sintetici ai mortalității (speranța de viață la naștere, anii
potențiali de viață pierduți, anii de viață ajustați la dizabilitate).
6. Clasificarea internațională a bolilor.
COMPONENTELE DEMOGRAFIEI

Demografie

Statica Dinamica

Migrația Mișcarea naturală

(imigrația, emigrația) (natalitatea, mortalitatea)
1. DINAMICA POPULAȚIEI. CONCEPTE
DINAMICA POPULAȚIEI
➢Dinamica populației constă din:
• mișcarea naturală (creșterea naturală, sporul natural);
• migrație (mișcarea mecanică).
➢Mișcare naturală a populației este fenomenul de reînnoire
permanentă a populației datorită intrării unei generații noi în
fiecare an în populație și a ieșirii, în medie, a unei generații prin
deces.
➢Migrația este deplasarea populației dintr-un loc în altul,
determinată de factori economici, sociali, politici sau naturali.
➢Migrația reprezintă mișcarea unei persoane sau a unui grup de
persoane, fie peste o frontieră internațională, fie în interiorul unui
stat (Organizația Internațională pentru Migrațiune).
NATALITATEA

➢Natalitatea – reprezintă fenomenul demografic al frecvenței

născuților vii într-o populație.
➢Factorii ce influențează natalitatea:
• industrializarea și urbanizarea;
• mediul socioeconomic, cultural și religios;
• bolile și tulburările endocrine, ginecologice și cauzele sterilității
masculine și feminine;
• scăderea numărului căsătoriilor, creșterea vârstei de căsătorie, creșterea
uniunilor consensuale și creșterea numărului divorțurilor;
• utilizarea mijloacelor de limitare a nașterilor (contracepția și avortul).
MORTALITATEA

➢Mortalitatea – reprezintă frecvența deceselor într-o anumită

populație și pentru un interval delimitat de timp (de regulă un an).
➢Importanța studierii mortalității:
• mortalitatea este unul dintre indicatorii demografici de bază utilizați în
măsurarea stării de sănătate a populației;
• permite identificarea problemelor de sănătate și stabilirea priorităților în
acțiunile de sănătate;
• permite stabilirea de obiective în cadrul politicii și a programelor de
sănătate;
• servește în procesul de planificare sanitară a resurselor;
• permite evaluarea eficacității și eficienței activității sistemului de
sănătate.
 EVOLUȚIA NATALITĂȚII ȘI A MORTALITĂȚII ÎN
REPUBLICA MOLDOVA, 1966-2019, la 1000 de locuitori

Sursa: www.statistica.md
2. INDICATORII DE MORTALITATE
INDICATORII DE MORTALITATE
3. RATELE DE MORTALITATE
3.1. RATA BRUTĂ DE MORTALITATE

Rata brută de mortalitate =

𝑵𝒖𝒎ă𝒓𝒖𝒍 𝒕𝒐𝒕𝒂𝒍 𝒂𝒍 𝒅𝒆𝒄𝒆𝒔𝒆𝒍𝒐𝒓 𝒑𝒆 𝒂𝒏
x 1000
𝑵𝒖𝒎ă𝒓𝒖𝒍 𝒕𝒐𝒕𝒂𝒍 𝒂𝒍 𝒑𝒐𝒑𝒖𝒍𝒂ț𝒊𝒆𝒊 𝒆𝒔𝒕𝒊𝒎𝒂𝒕 𝒍𝒂 𝒎𝒊𝒋𝒍𝒐𝒄𝒖𝒍 𝒂𝒏𝒖𝒍𝒖𝒊
3.2. RATELE SPECIFICE DE MORTALITATE
 RATELE SPECIFICE DE MORTALITATE
➢Ratele specifice de mortalitate măsoară frecvența deceselor în
diferite subgrupuri de populație.
➢Ratele specifice pot fi calculate în funcție de:
• sex;
• vârstă;
• cauză de deces;
• mediu de reședință etc.

➢Rata de mortalitate prin cancer printre femei =

𝑵𝒖𝒎ă𝒓𝒖𝒍 𝒅𝒆𝒄𝒆𝒔𝒆𝒍𝒐𝒓 𝒑𝒓𝒊𝒏 𝒄𝒂𝒏𝒄𝒆𝒓 𝒑𝒓𝒊𝒏𝒕𝒓𝒆 𝒇𝒆𝒎𝒆𝒊 𝒑𝒆 𝒂𝒏
x 1000
𝑵𝒖𝒎ă𝒓𝒖𝒍 𝒑𝒐𝒑𝒖𝒍𝒂ț𝒊𝒆𝒊 𝒅𝒆 𝒇𝒆𝒎𝒆𝒊 𝒆𝒔𝒕𝒊𝒎𝒂𝒕 𝒍𝒂 𝒎𝒊𝒋𝒍𝒐𝒄𝒖𝒍 𝒂𝒏𝒖𝒍𝒖𝒊
RATA DE MORTALITATE SPECIFICĂ DUPĂ
VÂRSTĂ ȘI CAUZĂ
➢Rata de mortalitate specifică după vârstă și cauză
la vârsta X din cauza N =
𝑵𝒖𝒎ă𝒓𝒖𝒍 𝒅𝒆 𝒅𝒆𝒄𝒆𝒔𝒆 𝒅𝒊𝒏 𝒄𝒂𝒖𝒛𝒂 𝑵 𝒍𝒂 𝒗â𝒓𝒔𝒕𝒂 𝑿 𝒑𝒆 𝒂𝒏
x 1000
𝑵𝒖𝒎ă𝒓𝒖𝒍 𝒑𝒐𝒑𝒖𝒍𝒂ț𝒊𝒆𝒊 𝒅𝒆 𝒗â𝒓𝒔𝒕𝒂 𝑿 𝒍𝒂 𝒎𝒊𝒋𝒍𝒐𝒄𝒖𝒍 𝒂𝒏𝒖𝒍𝒖𝒊

unde: „cauza N” este cauza de deces, cum ar fi

cancerul, boala ischemică a cordului, tuberculoza etc.
RATE SPECIFICE DE MORTALITATE

➢Rata de mortalitate specifică după vârstă

➢Rata de mortalitate specifică după cauză
➢Rata de mortalitate specifică după vârstă și cauză
➢Rata de mortalitate specifică după sex, vârstă și cauză

➢Posibilitățile de calculare a ratelor specifice sunt

nelimitate.
 POSIBILITĂȚILE DE CALCULARE A RATELOR
SPECIFICE DE MORTALITATE SUNT NELIMITATE:
➢după sex: bărbați/femei;
➢după grupe de vârstă: pentru un singur an, pentru grupe de vârstă de 5 ani,
pentru grupe de vârstă mai mari: 0-17, 18-59, 60+ ani etc.
➢după mediul de reședință: urban/rural;
➢pe unități administrative: raioane/municipii;
➢după toate cauzele sau pe cauze specifice (boli cardiovasculare, cancer, suicid
etc.)

➢Dacă datele despre decese și cele despre populație pot fi dezagregate în

același mod, atunci este posibil să se calculeze ratele mortalității după:
• etnie
• clasa socială
• statutul marital
• etc.
Numărul de decese de cancer pulmonar și al bronhiilor
după sex și vârstă în Anglia și Țara Galilor, 2002
Decese, după vârstă (ani)
25-34 35-44 45-54 55-64 65-74 75-84 85-94
Bărbați 6 132 884 3101 5799 5935 1522
Femei 14 110 668 1753 3367 4116 1249
Decese
7000
6000
5000
Bărbați
4000
3000
2000
Femei
1000
0
25-34 35-44 45-54 55-64 65-74 75-84 85-94
Numărul deceselor de cancer pulmonar și bronhial după
sex și vârstă în Anglia și Țara Galilor, 2002
Decese după vârstă (ani)
25-34 35-44 45-54 55-64 65-74 75-84 85-94
Bărbați 6 132 884 3101 5799 5935 1522
Femei 14 110 668 1753 3367 4116 1249

Populația la mijlocul anului (mii), după vârstă (ani)

25-34 35-44 45-54 55-64 65-74 75-84 85-94
Bărbați 3679.3 3932.7 3350.5 2859.5 2065.4 1200.2 285
Femei 3681.8 3994.2 3409 2939.1 2324 1783.7 727.5

Să calculăm rata de deces specifică după vârstă pentru bărbații de 45-54 de ani:

Numărul de decese în 2002 = 884

Numărul populației la mijlocul anului = 3350.5
Rata de deces = 884/3350.5 = 0.002638 * 100.000 = 26.38 la 100.000 persoane
Numărul de decese de cancer pulmonar și bronhial
după sex și vârstă în Anglia și Țara Galilor, 2002
Rata de deces specifică după vârstă, la 100.000 locuitori
25-34 35-44 45-54 55-64 65-74 75-84 85-94
Bărbați 0.16 3.36 26.38 108.45 280.77 494.50 534.04
Femei 0.38 2.75 19.60 59.64 144.88 230.76 171.68

Rata de deces
600
500
400
Bărbați
300
200
100
Femei
0
25-34 35-44 45-54 55-64 65-74 75-84 85-94
3.3. RATA STANDARDIZATĂ DE MORTALITATE
STANDARDIZAREA DUPĂ VÂRSTĂ (1)
➢Utilizarea ratelor brute de mortalitate pentru compararea
mortalității în aceeași perioadă de timp între două populații sau
două momente diferite de timp conduce la obținerea unor
rezultate incorecte.

➢De ce? Deoarece rata brută de mortalitate este influențată de

structura pe vârste a populației care se compară. De exemplu,
una dintre populații ar putea avea o proporție mai mare de
persoane în vârstă decât cealaltă.
 Bangladesh Belgia
Rata brută de mortalitate = 5,5 la 1000 de locuitori Rata brută de mortalitate = 9,4 la 1000 de locuitori

Rata standardizată de mortalitate = 8,5 la 1000 de Rata standardizată de mortalitate = 4,2 la 1000 de
locuitori locuitori

Decese = 828.000; Decese = 104.755;

Populație = 150.600.000 Populație = 11.200.000
SCOPUL STANDARDIZĂRII DUPĂ VÂRSTĂ

➢Standardizarea după vârstă - reprezintă modalitatea de

ajustare a ratelor brute pentru a elimina influența pe care o
exercită structura diferită a populației pe grupe de vârstă
asupra mortalității.
 female
RATELE BRUTE DE MORTALITATE
male

RATELE DE MORTALITATE
STANDARDIZATE DUPĂ
VÂRSTĂ (prin metoda directă)
female
male
 RATA STANDARDIZATĂ A MORTALITĂȚII DIN TOATE
CAUZELE, TOATE VÂRSTELE (la 100.000 de locuitori)

Sursa: https://gateway.euro.who.int/en/hfa-explorer/
3.4. RATELE SPECIALE DE MORTALITATE
DEFINIȚIA OMS A NĂSCUTULUI VIU

➢Născutul viu – este produsul de concepție expulzat sau extras

complet din corpul mamei, indiferent de durata sarcinii din care
acesta provine, și care prezintă un semn de viață: respirație,
activitate cardiacă, pulsații ale cordonului ombilical sau contracția
unui mușchi voluntar, fie că placenta a fost eliminată sau nu, iar
cordonul ombilical a fost secționat ori nu.
DEFINIȚIA NĂSCUTULUI VIU ÎN REPUBLICA MOLDOVA
➢Fiecare țară a adoptat definiția sa națională cu privire la născutul viu, care
uneori nu este conformă cu definiția recomandată de OMS.
➢Republica Moldova:
• Înainte de 2008:
copii născuți înainte de cea de 28-a săptămână de gestație sau care cântăreau mai puțin de
1000 g sau cu lungimea mai mică de 35 cm, nu erau considerați ca născuți vii sau ca decese
infantile, dacă decedau până la a 7-ea zi de viață.
• Din 2008:
copiii născuți după 22 de săptămâni de gestație sau cu greutatea mai mare de 500 g sunt
înregistrați oficial.
MORTINATALITATEA (născutul mort)
➢Născutul mort se consideră produsul de concepție care provine
dintr-o sarcină cu o durată mai mare de 22 de săptămâni și cu o
greutate mai mare de 500 de grame, care după extragerea completă
din corpul matern nu manifestă nici-un semn de viață.

➢Dacă decesul survine până la cea de-a 22-a săptămână de gestație –

avort spontan.
MORTALITATEA FETALĂ ȘI INFANTILĂ
RATELE SPECIALE DE MORTALITATE

➢Ratele mortalității perinatale, infantile și materne:

• sunt rate speciale de mortalitate;
• se calculează pentru grupuri foarte specifice;
• sunt de importanță deosebită pentru sănătatea publică.
Aspectele sociale ale sănătății și bolii –
subiecte importante pe agenda internațională
MILLENNIUM
DEVELOPMENT GOALS

Aspectele sociale ale sănătății sunt parte

componentă a strategiilor și planurilor de
acțiuni de prevenire și control al bolilor atât la
nivel internațional, regional, cât și național.
Scopul: eliminarea inegalităților în sănătate
RATA MORTALITĂȚII PERINATALE

➢Rata mortalității perinatale =

𝑵𝒖𝒎ă𝒓𝒖𝒍 𝒅𝒆 𝒏ă𝒔𝒄𝒖ț𝒊 𝒎𝒐𝒓ț𝒊+𝒏𝒖𝒎ă𝒓𝒖𝒍 𝒅𝒆𝒄𝒆𝒔𝒆𝒍𝒐𝒓 𝒑𝒓𝒊𝒏𝒕𝒓𝒆 𝒄𝒐𝒑𝒊𝒊𝒊 𝒅𝒆 𝟎−𝟔 𝒛𝒊𝒍𝒆 𝒑𝒆 𝒂𝒏

x 1000
𝑵𝒖𝒎ă𝒓𝒖𝒍 𝒅𝒆 𝒏ă𝒔𝒄𝒖ț𝒊 𝒗𝒊𝒊+𝒏𝒖𝒎ă𝒓𝒖𝒍 𝒅𝒆 𝒏ă𝒔𝒄𝒖ț𝒊 𝒎𝒐𝒓ț𝒊 𝒑𝒆 𝒂𝒏
MORTALITATEA INFANTILĂ

➢Rata mortalității infantile =

𝑁𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒𝑐𝑒𝑠𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑝𝑟𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑐𝑜𝑝𝑖𝑖𝑖 𝑑𝑒 0−1 𝑎𝑛 î𝑛𝑡𝑟−𝑢𝑛 𝑎𝑛

x 1000
𝑁𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑛ă𝑠𝑐𝑢ț𝑖 𝑣𝑖𝑖 𝑝𝑒 𝑎𝑛
MORTALITATEA MATERNĂ

➢Rata mortalității materne =

𝑁𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒𝑐𝑒𝑠𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑎𝑡𝑟𝑖𝑏𝑢𝑖𝑡𝑒 𝑐𝑎𝑢𝑧𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑎𝑠𝑜𝑐𝑖𝑎𝑡𝑒 𝑐𝑢 𝑠𝑎𝑟𝑐𝑖𝑛𝑎 𝑝𝑒 𝑎𝑛

• x 100 000
𝑁𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑛ă𝑠𝑐𝑢ț𝑖 𝑣𝑖𝑖 𝑝𝑒 𝑎𝑛
3.5. ALTE RATE DE MORTALITATE
RATA MORTALITĂȚII NEONATALE

➢Rata mortalității neonatale =

𝑁𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒𝑐𝑒𝑠𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑝𝑟𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑐𝑜𝑝𝑖𝑖𝑖 𝑑𝑒 0−28 𝑑𝑒 𝑧𝑖𝑙𝑒 𝑝𝑒 𝑎𝑛

x 1000
𝑁𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑛ă𝑠𝑐𝑢ț𝑖 𝑣𝑖𝑖 𝑝𝑒 𝑎𝑛
RATA MORTALITĂȚII NEONATALE PRECOCE ȘI TARDIVE
➢ Rata mortalității neonatale precoce =
𝑁𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒𝑐𝑒𝑠𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑝𝑟𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑐𝑜𝑝𝑖𝑖𝑖 𝑑𝑒 0−6 𝑧𝑖𝑙𝑒 𝑝𝑒 𝑎𝑛
x 1000
𝑁𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑛ă𝑠𝑐𝑢ț𝑖 𝑣𝑖𝑖 𝑝𝑒 𝑎𝑛

➢Rata mortalității neonatale tardive =

𝑁𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒𝑐𝑒𝑠𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑝𝑟𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑐𝑜𝑝𝑖𝑖𝑖 𝑑𝑒 7−27 𝑧𝑖𝑙𝑒
x 1000
𝑁𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑑𝑒 𝑛ă𝑠𝑐𝑢ț𝑖 𝑣𝑖𝑖 𝑝𝑒 𝑎𝑛
RATA MORTALITĂȚII POSTNEONATALE

➢Rata mortalității postneonatale =

𝑁𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒𝑐𝑒𝑠𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑝𝑟𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑐𝑜𝑝𝑖𝑖𝑖 𝑑𝑒 28 −364 𝑑𝑒 𝑧𝑖𝑙𝑒 𝑝𝑒 𝑎𝑛

x 1000
𝑁𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑛ă𝑠𝑐𝑢ț𝑖 𝑣𝑖𝑖 𝑝𝑒 𝑎𝑛
4. PROPORȚIILE
 FATALITATEA
➢Fatalitatea (proporție) =
𝑁𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑎𝑛𝑒 𝑑𝑒𝑐𝑒𝑑𝑎𝑡𝑒 𝑝𝑒 𝑝𝑎𝑟𝑐𝑢𝑟𝑠𝑢𝑙 𝑢𝑛𝑒𝑖 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑑𝑒 𝑑𝑒 𝑡𝑖𝑚𝑝 𝑑𝑢𝑝ă 𝑑𝑒𝑏𝑢𝑡𝑢𝑙 𝑠𝑎𝑢 𝑑𝑖𝑎𝑔𝑛𝑜𝑠𝑡𝑖𝑐𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑏𝑜𝑙𝑖𝑖
𝑁𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑑𝑒 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑎𝑛𝑒 𝑐𝑢 𝑏𝑜𝑎𝑙𝑎 𝑑𝑎𝑡ă
x 100

➢Fatalitatea este un indicator al severității bolii.

➢Fatalitatea este folosită ca indicator pentru a măsura beneficiile unei terapii noi. Pe
măsură ce terapia se îmbunătățește, se așteaptă ca fatalitatea să se micșoreze.
MORTALITATEA PROPORȚIONALĂ

➢Mortalitatea proporțională =
𝑁𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑑𝑒𝑐𝑒𝑠𝑒 𝑑𝑒 𝑜 𝑐𝑎𝑢𝑧ă 𝑠𝑝𝑒𝑐𝑖𝑓𝑖𝑐ă 𝑝𝑒 𝑎𝑛
x 100
𝑁𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑎𝑙 𝑑𝑒𝑐𝑒𝑠𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑖𝑛 𝑡𝑜𝑎𝑡𝑒 𝑐𝑎𝑢𝑧𝑒𝑙𝑒 𝑝𝑒 𝑎𝑛
MORTALITATEA PROPORȚIONALĂ, REPUBLICA MOLDOVA, 2016, %

Alte cauze; 4%

Alte boli netransmisibile; 13%

Diabetul; 1%
Bolile respiratorii cronice; 2%

Leziunile; 6%

Bolile cardiovasculare; 59%

Cancerul; 15%
5. INDICATORII SINTETITICI AI MORTALITĂȚII
SPERANȚA DE VIAȚĂ

➢Speranța de viață este un indicator sintetic al mortalității și în

același timp al stării de sănătate.
➢ Speranța de viață – estimare a numărului mediu de ani pe care o
persoană i-ar trăi, dacă ratele de mortalitate specifice pe vârste ale
unui an de referință ar rămâne neschimbate pe parcursul întregii
sale vieți.
➢Speranța de viață este deseori raportată ca speranța de viață la
naștere (durata medie a vieții), dar se folosește și speranța de viață
la 15 ani sau la 45 de ani.
➢Speranța de viață se calculează cu ajutorul tabelului de
mortalitate.
SPERANȚA DE VIAȚĂ LA NAȘTERE, REPUBLICA
MOLDOVA, 1975 - 2017
90

80

70

60

50
Ani

40

30

20

10

Total Bărbați Femei

ANII POTENȚIALI DE VIAȚĂ PIERDUȚI (APVP/YPLL)

➢APVP este un indicator al mortalității premature.

➢Calcularea se face în 2 etape:
• se calculează diferența dintre vârsta prestabilită și vârsta de deces a
fiecărei persoane. De obicei, vârsta prestabilită = 70 de ani. Toate decesele
care survin în populație până la vârsta de 70 de ani se consideră decese
premature;
• APVP pentru fiecare persoană sunt însumate pentru a calcula numărul
total al APVP.
➢APVP poate fi calculat pentru diferite cauze de deces și se exprimă
la 100.000 de locuitori.
Sursa: https://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/252922/Resized-A-RETROSPECTIVE-AND-PROSPECTIVE-ASSESSMENT-OF-MORTALITY-IN-THE-REPUBLIC-OF-MOLDOVA-Eng-
FINAL1.pdf
ANII DE VIAȚĂ AJUSTAȚI LA DIZABILITATE (DALY)

➢DALY este un indicator al decalajului în sănătate și este utilizat

pentru a cuantifica povara bolii.
➢DALY se estimează prin însumarea:
• numărului de ani de viață ai persoanei pierduți ca urmare a decesului
prematur din cauza bolii (APVP) și
• numărului de ani de viață ai persoanei trăiți cu dizabilitatea cauzată de
boală (AVDT) pentru cazurile incidente ale bolii.
➢DALY = APVP + YLD
➢Un DALY = un an de viață sănătoasă pierdut.
ANII DE VIAȚĂ TRĂIȚI CU DIZABILITATE (AVDT)
➢AVDT = I x DW x L,
unde
• I = numărul de cazuri incidente
• DW = factorul de ponderare
• L = durata medie a bolii până la remisie sau deces (ani).
➢DW – reflectă severitatea bolii pe o scală de la 0 (sănătate
perfectă) la 1 (deces)
 Principalele 10 cauze de deces în Republica Moldova în
2019 și procentul schimbării 2009-2019

Sursa: http://www.healthdata.org/moldova
 Principalele 10 cauze de deces și dizabilitate (DALY) în Republica
Moldova în 2019 și procentul schimbării 2009-2019

Sursa: http://www.healthdata.org/moldova
 Principalii 10 factori de risc care contribuie la numărul total DALY
în Republica Moldova în 2019 și procentul schimbării 2009-2019

Sursa: http://www.healthdata.org/moldova
UTILIZAREA INDICATORULUI DALY

Indicatorul DALY este folosit la:

➢compararea impactului diferitor boli (sau a factorilor de risc) asupra
reducerii duratei și/sau a calității vieții;
➢stabilirea priorităților pentru intervenții, prevenție și control;
➢alocarea corespunzătoare a resurselor pentru bolile prioritare cu cea mai
mare povară;
➢monitorizarea și evaluarea măsurilor decise;
➢elaborarea de noi reglementări / standarde pentru boli și factori de risc;
➢evaluarea cost-eficacității intervențiilor;
➢cuantificarea poverii bolii în costuri monetare.
6. CLASIFICAREA INTERNAȚIONALĂ A BOLILOR
 ÎNREGISTRAREA CAUZELOR DE DECES
➢ Cauzele de deces se înregistrează în baza clasificării elaborate
de OMS - International Statistical Classification of Diseases
and Related Health Problems, ICD.

➢ Cu toate acestea, în unele țări, clasificarea cauzelor de deces

poate fi diferită de ICD (de exemplu, în fosta URSS a fost
utilizată clasificarea sovietică).
FORMULARUL INTERNAȚIONAL AL CERTIFICATULUI
MEDICAL CU PRIVIRE LA CAUZA DECESULUI (OMS, 1990)
REVIZIILE CLASIFICĂRII INTERNAȚIONALE A BOLILOR (CIM)

Markéta Pechholdová, 2010. FOUR DECADES OF CAUSE-SPECIFIC MORTALITY IN THE CZECH

REPUBLIC, WEST GERMANY AND FRANCE.
CLASIFICAREA INTERNAȚIONALĂ A BOLILOR ȘI
CAUZELOR DE DECES (CIM)
➢Prima clasificare CIM a fost adoptată în 1893 (ICD-0).
➢Clasificarea CIM este actualizată o dată la fiecare 10 ani.
➢CIM-10, CIM-11 sunt divizate în capitole.
➢Fiecărei boli îi este atribuit un cod format din patru caractere.
De exemplu:
codul U07.1 înseamnă „COVID-19, virusul identificat”.
Sursa: https://icd.who.int/browse10/2019/en#/U00-U49
CUPRINS
1. Dinamica populației. Concepte.
2. Indicatorii de mortalitate.
3. Ratele de mortalitate.
3.1. Rata brută de mortalitate.
3.2. Ratele specifice de mortalitate specifice.
3.3. Rata standardizată de mortalitate.
3.4. Ratele speciale de mortalitate.
3.5. Alte rate specifice de mortalitate.
4. Proporțiile (fatalitatea, mortalitatea proporțională).
5. Indicatorii sintetici ai mortalității (speranța de viață la naștere, anii
potențiali de viață pierduți, anii de viață ajustați la dizabilitate).
6. Clasificarea internațională a bolilor.