Problema Nr. 2.

În rezultatul unui cutremur de pământ cu

magnitudinea de 7,5 grade pe scara Rihter s-a produs mari deteriorări
ale spațiului locativ și industrial din principalele orașe industriale ale
țării. La moment nu este estimat cu exactitate numărul decedaților și
sinistraților, precum și calculate pierderile economice, dar se
presupune că sunt în jur de 100 decedați și 250 persoane prinse în
dărămături.
Este necesar operativ de elaborat planul de măsuri de evacuare
medicală a sinistraților și a complexului de măsuri antiepidemice.
Măsuri post-dezastru: evaluarea distrugerilor şi pierderilor; căutare-salvare;
asistenţă medicală de urgenţă; tratamentul şi recuperarea medicală a lezaţilor.
Instrumente de evaluare a impactului: scări de evaluare a efectelor generate de
cutremur (Mercalli, MSK, japoneză etc.); program de evaluare probabilistică (ţara
noastră dispune de programul EPI 6, conceput de doctorul în ştiinţe medicale
Steiner Nicolae).
Pe partea de intervenție, a fost elaborată Concepția Națională de Răspuns post seism, care asigură
concretizarea următoarelor cerințe:

✓ consolidarea, dezvoltarea şi integrarea capacităţilor operaţionale, cunoştinţelor colective,

capabilităţilor şi resurselor autorităţilor, instituţiilor şi organizaţiilor care compun Sistemul Naţional
pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă (SNMSU) la nivel naţional, județean şi local;

✓ stabilirea modului general de acţiune al componentelor CNSSU pentru a realiza conducerea,

coordonarea şi controlul resurselor umane şi materiale de care Statul Român şi comunităţile dispun în
scopul protejării vieţii, proprietăţii şi mediului, limitarea şi înlăturarea efectelor unui dezastru provocat
de un seism cu impact major şi revenirea la starea de normalitate;

✓ realizarea unui răspuns oportun şi eficient pentru asigurarea continuităţii vieţii economico-sociale şi
acţiunii guvernului în cazul producerii unui cutremur major, prin stabilirea cadrului organizatoric
naţional de răspuns a componentelor SNMSU şi prin adaptarea continuă la realitatea operaţională.
Problema Nr. 6. În punctul medical al unei unităţi militare, în timpul primirii
programate de ambulator, la un soldat cu simptome de gastroenterita a fost
suspectat diagnosticul de holeră. Potrivit autorităților sanitare civile, în cel mai
apropiat oraș de unitate sunt raportate cazuri de holeră printre localnici.
În legătură cu situaţia creată, medicii bacteriologi ai Centrului de Medicină
Preventivă a Ministerului Apărării au identificat culturi ai vibrionului El Tor, din
apa râuleţului care traversează localitatea din apropierea unităţii militare.
 În calitate de șef al Serviciului medical al Armatei Naţionale de întocmit
un plan complex de măsuri antiepidemice pentru a localiza şi lichida focarul
epidemic de holeră în efectivul militar.

Accesul la apa sigura si igiena adecvata

Cel mai important obiectiv al tratamentului este rehidratarea organismului prin administrare pe
cale orală de soluții ce conțin glucoză, carbonat de sodiu, clorură de sodiu și clorură de
potasiu[16].
Antibioticele folosite sunt:

 Fluorochinolone, de tipul ciprofloxacinei
 Azitromicină
Alte medicamente folosite:

 Sulfamide (în profilaxie Sulfadoxină)
 Chimioterapice
Ca măsuri de profilaxie se recomandă respectarea regulilor standard de igienă, asigurarea cu apă
potabilă , eventual acțiuni de vaccinare pe cale orală.