Migraţia populaţiei

1
Definirea migraţiei

• Traversarea unei graniţe (administrative/socio-teritoriale sau

politice):
– Migraţie internaţională
– Migraţie internă

• Perioadă minimă de timp petrecută la destinaţie

– Criteriu minim (3; 6 luni; 1 an)

• Scopul sau circumstanţele deplasării – criterii de definire prin

excludere
– Nu se consideră migraţie: deplasările pentru turism, tratament medical, pelerinaj religios
sau afaceri

2
 Exemple definiţii

• “Procesul de deplasare, fie peste graniţe internaţionale, fie în interiorul

graniţelor unui stat, care are ca efect schimbarea temporară sau
(semipermanentă a rezidenţei” (THP Foundation, UNESCO, 2009,
2009: 36)

• Schimbare permanentă de rezidenţă care implică “detaşarea de

organizarea activităţilor dintr-un loc şi mutarea completă a acestora
într-un alt (loc)” (Goldscheider, 1971)

• „Migraţia înseamnă traversarea graniţei unui unităţi administrative sau

politice pentru o perioadă minimă de timp” (Boyle et al, 1998)

• “... Migraţia este definită în sensul său cel mai larg ca incluzând toate
schimbările de rezidenţă uzuală, indiferent de distanţa parcursă sau
durata şederii la o adresă” (Pooley şi Turnbull, 1998)

3
 Definirea administrativă

• Criteriul naţionalităţii/cetăţeniei

“Cetăţenia implică de regulă dreptul de a participa la procesul

democratic de luare a deciziilor, în special prin drepturile la vot
activ şi pasiv” (THP Foundation, UNESCO, 200: 24)

• Criteriul locul naşterii

4
 Flux şi stoc

Flux: indivizii implicaţi în procesul deplasării dintr-un spaţiu în

altul
exemplu: în 2015, un milion de imigranţi legali au fost admişi în SUA

Stoc: indivizii care trăiesc într-un spaţiu diferit de cel din care au
plecat
exemplu: Recensământul din 2000 înregistrat 31 de milioane de rezidenţi SUA
(11% din totalul populaţiei) născuţi în altă ţară

5
 Tipologii în migraţie
1. Timpul petrecut la destinație
2. Libertatea de decizie
3. Scopul deplasării
4. Legalitatea statusului migrantului

6
 1. Timpul petrecut la destinaţie

• Diferenţierile se bazează pe utilizarea:

– Timp: 3, 6, 12 luni
– tipului de document care reglementează şederea la destinaţie
(viză flotant/viză temporară/permis de rezidenţă temporar etc.)
• Migraţie pe termen scurt/migrant pe termen scurt: perioada de
şedere a migrantului la destinaţie nu depăşeşte 12 luni
• Migraţie pe termen lung/migrant pe termen lung: perioada de
şedere a migrantului la destinaţie este de cel puţin 12 luni

7
 1. Timpul petrecut la destinaţie

• Terminologie paralelă:
– Migraţie temporară: migraţie în cazul căreia individul nu
beneficiază de un permis de rezidenţă pe termen
lung sau de cetăţenia statului de destinaţie
– Migraţie definitivă

• Termeni conecşi:
– Migraţie circulatorie
– Migraţie de tranzit

8
 2. Libertatea de decizie

Diferenţierile se bazează pe: evaluarea gradului de constrângere a

deciziei de a migra
• Migraţie voluntară: migraţie bazată pe decizia neconstrânsă a
individului
• Migraţie forţată: migraţie bazată pe decizia constrânsă de un factor
exterior a individului

9
 3. Scopul deplasării

• Diferenţierile se bazează pe: scopul declarat al plecării/activitatea

principală în care este implicat migrantul

• Migraţie economică (pentru muncă): migraţie al cărei scop este

implicarea într-o activitatea aducătoare de venit

• Migraţie pentru studii: migraţie al cărei scop este legat de acumularea de

capital uman, prin înscrierea în sistemul academic la destinaţie

• Migraţie pentru reîntregirea familei (migraţia dependenţilor): termen

utilizat pentru deplasarea legală a membrilor familiei (dependenţilor) unui
migrant către destinaţie

10
 4. Legalitatea statusului migrantului

• Diferenţierile se bazează pe: gradul de conformare a statusului

migrantului la reglementările în vigoare (în special la destinaţie)

• Migraţie reglementată: migraţie conformă tuturor reglementărilor

referitoare la statusul de imigrant/emigrant

• Migraţie nereglementată: migraţie care, pe una sau mai multe dimensiuni

ale statusului, contravine reglementărilor referitoare la statusul de
imigrant

11
 4. Legalitatea statusului migrantului

• Termeni sinonimi*: migraţie clandestină, migraţie ilegală,

migraţie iregulară.

• Termeni conecşi:
– Migraţie spontană
– Migraţie contractuală

12
 Alte tipuri de migraţie/mobilitate

• Migraţie de revenire;

• Migraţie transnaţională;

• Migraţie sezonieră;

• Navetism

13
 Înregistrarea migraţiei
La nivelul de stat, diferenţe de înregistrare în funcţie de:
• tipul de migraţie (imigraţie/emigraţie/migraţie de revenire);
• istoria de migraţie a statului respectiv (emigraţie, imigraţie);
• tipul de graniţă externă
• intensitatea fenomenului

Dificultăţi pentru comparaţii, dificultăţi în urmărirea

fenomenului în timp

14
 Evenimentele Fenomenele

Imigrare Imigraţie

Emigrare Emigraţie

Observaţie: adesea termenul utilizat în literatură este “migraţie” → nu

implică specificarea direcţiei deplasării

Notaţii:
• I – numărul imigrărilor/imigranţilor
• E – numărul emigrărilor/emigranţilor

15
 Rate utilizate în studiul migraţiei
Rata brută de imigraţie

Rata brută de emigraţie

16
 Metode de estimare a migraţiei nete

• Metoda mişcării naturale: calculul migraţiei nete pe baza diferenţelor între

volumul aceleiaşi populaţii (populaţia de referinţă) la două momente diferite,
cunoscând numărul naşterilor şi deceselor.

• Metoda coeficienţilor de supravieţuire: calculul migraţiei nete utilizând

probabilităţile prospective de deces/supravieţuire pe generaţii (în baza unei tabele
de mortalitate)

17
• Etape ale migraţiei internaţionale:
– Perioada mercantilă
– Perioada industrială
– Perioada migraţiei limitate
– Perioada post-industrială

Sursa: Massey et al. 1998

 Perioada mercantilă

Timp: 1500-1800

Evenimente: perioada marilor descoperiri geografice şi a colonizării

Lumii de către europeni

Caracteristici ale migraţiei:

– migraţie a europenilor (Americi, Asia, Africa); categorii de migranţi:
țărani, meşteşugari, antreprenori, administratori, soldaţi; indivizi
indezirabili (inclusiv condamnaţi)
– migraţie forţată a forţei de muncă: perioada comerţului cu sclavi (origine
– Africa, destinaţie predilectă - Americile) (estimare: 15 milioane sclavi
sec.XV-XIX)
– migraţie a forţei de muncă din colonii
 Perioada industrială
Timp: 1800-1925

Evenimente: perioada industrializării în Europa şi America de Nord

Caracteristici ale migraţiei :

– migraţie a europenilor către America de Nord (SUA, Canada); America
de Sud (Argentina); Australia, Noua Zeeladă
• SUA primeşte în perioada 1861-1920, cca 30 de milioane de
imigranţi;
• cele mai importante origini: Marea Britanie, Germania, Italia,
Norvegia, Portugalia, Spania, Suedia
– migraţie intraeuropeană (irlandezi către Marea Britanie; polonezi către
Germania; italieni către Franţa)
– migraţie din zone dens populate către spaţii puţin populate
 Perioada migraţiei limitate

Timp: 1918/1920-1930/1945;

Evenimente: primul război mondial, criza economică de după primul

război mondial; al doilea război mondial;
migraţia internaţională este legată mai ales de evoluţiile politico-
administrative la nivel global şi mai puţin de evoluţiile economice
Caracteristici ale migraţiei:
– stoparea marii migraţii către SUA (SUA va rămâne la un nivel
redus al imigraţiei până la mijlocul anilor ’60)
– la nivel european: Franţa este una dintre puţinele ţări care mai
recrutează muncitori
– deplasări forţate, datorate celui de-al doilea război mondial
(expulzări în masă, rearanjări de graniţe)
 Perioada migraţiei post-industriale (1)
Timp: 1960 – prezent

Evenimente
• Perioada dezvoltării accentuate de după al doilea război mondial;
• Perioada 1945-1960: schimbări politico-administrative care au dus la
migraţia de revenire dinspre colonii în cazul fostelor mari puteri
coloniale, migraţia evreilor de peste tot către Israel
• Criza petrolului 1973
• Căderea regimurilor comuniste după 1989
 Perioada migraţiei post-industriale (2)
Caracteristici ale deplasărilor:

• Migraţia devine un fenomen global (multiplicarea numărului statelor

de origine şi destinaţie)
• Pierderea de către Europa a poziţiei de principal rezervor de
emigraţie în favoarea ţărilor în curs de dezvoltare (Africa, Asia,
America Latină)
• Europa devine arie de destinaţie; principalele destinaţii: Germania,
Franţa, Belgia, Elveţia, Suedia, Olanda; de la sfârşitul anilor ‘80,
Italia şi mai apoi Spania devin state de destinaţie
• La nivel mondial apar noi destinaţii, în zone neimplicate până atunci
în mişcările globale de populaţie: regiunea Golfului Persic, regiunea
Asiei de sud-est (“tigrii asiatici”: Hong Kong, Coreea de Sud,
Taiwan, Singapore, alături de Japonia)
• SUA îşi redeschide porţile pentru imigraţie
• Migraţie dinspre arii intens populate în curs de industrializate, către
arii intens populate industrializate
 Migraţie internaţională din România (1990 →)
Etape în dezvoltarea fenomenului:
• 1990-1999: Israel (18%)* Turcia (10%)*, Italia (8%)*, Germania
(7%)*, Ungaria (8%)*

• 1996-2001: Italia (22%)*, Israel (17%)*, Spania (9%)*, Ungaria

(9%)*, Turcia (7%)*, Canada (7%)*

• 2002 – 2006: Italia (50%)*, Spania (24%)*, Germania (5%), Ungaria

(4%)

• 2007-2010: Italia (40-45%)+, Spania (30-35%)+

• După 2010: se păstrează Italia și Spania dar crește migrația către
Europa și Marea Britanie (cu joburi mai înalte)
Sursa periodizării : Sandu, 2006; Sandu, 2010
*% estimat din totalul plecărilor din etapa respectivă;
+ % estimat din stocul migranţilor romani în străinătate
 Migraţie internaţională din
România (1990 →)
• “cea mai rapidă creștere a numărului de emigranți dintr-un stat care nu
s-a confruntat cu conflicte armate” (UN, 2016)
• Diaspora = aproximativ 5,6 milioane de membri = aproape 30% din
populația totală a țării (Melenciuc, 2019)
– 350.000 de copii sunt lăsați acasă de părinții migranți (UNICEF, 2021)
– 1 milion de vârstnici sunt lăsați acasă de către copii lor adulți care migrează
• România ocupă prima poziţie în migraţia copiilor în Uniunea
Europeană
– Din cei 2,6 milioane de copii migranți în interiorul UE înregistrați în 2018, aproape
600.000 erau români, urmați la mare distanță de Polonia cu 240.000 (Schumacher,
Löschner, & Sermi, 2019)
• In Italia – românii sunt principala minoritate etnică
– 1.2 million români oficial înregistrați
– 260,000 de copii

25
 Relaţia migraţie şi dezvoltare: evoluţii

• Până în 1973:
– Dezvoltare şi economie neo-clasică: optimism

• 1973-1990:
– Perspectiva structural-istorică şi teoria dependenţei: pesimism

• 1990-2001:
– Noua economie a migraţiei şi livelihood approaches: reajustare, nuanţarea
opiniilor

• După 2001:
– Revenirea subiectului în actualitate; optimism moderat

(de Hass, 2007)

 Migraţie şi dezvoltare: faza actuală
– Preocuparea pentru migraţie şi dezvoltare s-a accentuat
pornind de la:

• Optimismul legat de impactul remitenţelor şi altor contribuţii ale

migranţilor (ţara de origine)

• Preocuparea pentru pierderea de capital uman prin migraţie (ţara

de origine): ”brain drain”

• Speranţa că dezvoltarea produsă ca efect al migraţiei la origine va

încetini creşterea numărului (i)migranţilor
 Migraţie şi dezvoltare - remitenţele

“Suma remitenţelor muncitorilor, compensaţiilor angajatorilor şi

transferurilor migranţilor.” (Source: International Monetary Fund, Balance
of Payments Manual). (Handbook, THP-UNESCO)”

“Bani câştigaţi de migranţi care sunt transmişi în ţara de origine” (Source:

United Nations Population Information Network)

• Transferuri oficiale/formale (canale oficiale de transfer monetar: bănci,

agenţii specializate de transfer, etc.)
• Transferuri informale (prieteni, rude, alte tipuri informale de curierat) –
“pocket transfers” (Ascenio)
• Transfer de bunuri (in kind)
Migraţie şi dezvoltare: volumul remitenţelor

• Creşterea fluxului remitenţelor la nivel global

• 5-10% din PIB este un prag care denotă un nivel ridicat
al remitenţelor
• 20-25% din totalul exporturilor este un interval care
denotă un nivel ridicat al remitenţelor
• Remitenţele tind să fie mai stabile decât alte fluxuri de
bani (prin raportare la ciclurile economice), dar există
variaţii ale sumelor remise în funcţie de dezvoltarea
migraţiei
 Migraţie şi dezvoltare: remitenţe sociale

• Dominaţia perspectivei economice → reacţie →

remitenţe sociale:

“idei, comportamente, identităţi şi capital social care

se transmit dinspre comunităţile de destinaţie spre
comunităţile de origine” (Levitt, 1998, 927)

EXEMPLE?