Unitatea de învățare 7

ANALIZA TRANSVERSALĂ A
NATALITĂŢII ŞI FERTILITĂŢII

Ce cuprinde această unitate de învățare?

7.1. Obiective
7.2. Natalitatea populației
7.3. Fertilitatea populației
7.4. Probleme rezolvate
7.5. Teste de autoevaluare și probleme
propuse
7.6. Răspunsuri
7.7. Bibliografie

7.1. Obiective

După studiul acestei unităţi de învăţare veţi avea cunoştinţe despre:

 Calculul intensității și caracterizarea sezonalității natalității
 Rata generală și ratele specifice ale fertilității
 Sistemul de indicatori folosiți în analiza modificării fertilității populației
feminine
 Curbele de fertilitate

7.2. Natalitatea populației

Natalitatea populaţiei caracterizează masa născuţilor vii în cadrul unei colectivităţi
umane, delimitată prin caracteristici de timp şi spaţiu.

Intensitatea fenomenului se stabileşte ca mărime relativă de intensitate şi indică numărul

născuţilor vii la 1.000 de locuitori:
 (7.1)

în care: ng = rata generală a natalităţii;

Nvii = numărul născuţilor;
= efectivul mediu al populaţiei

De regulă, intensitatea natalităţii populaţiei se determină pentru perioada anului

calendaristic. Dacă se urmăreşte stabilirea intensităţii natalităţii pentru perioade mai scurte
decât anul calendaristic (lună, trimestru, semestru), în scopul asigurării comparabilităţii cu rata
anuală, se impune determinarea densităţii medii anuale a născuţilor vii, prin multiplicarea
efectivului acestora cu raportul dintre durata calendaristică a anului (365 zile) şi durata
perioadei pentru care se calculează rata natalităţii:

(7.2)

Deoarece efectivul populaţiei se estimează, de obicei, pentru momentele 1 ianuarie şi 1

iulie, nu avem posibilitatea determinării efectivelor medii corespunzătoare fiecărei luni sau
fiecărui trimestru. În asemenea situaţii s-a convenit ca, pentru primele 6 luni ale anului, să se
folosească drept număr mediu de populaţie efectivul de la 1 ianuarie, iar pentru ultimele 6 luni
din an, efectivul populaţiei la 1 iulie.
Principalele aspecte ce fac obiectul analizei fenomenului de natalitate în optică
transversală se referă la:
 caracterizarea intensităţii natalităţii pe medii (urban – rural) şi în profil teritorial;
 studiul diferenţiat al natalităţii în cadrul unor subcolectivităţi de populaţie, grupate după
diverse caracteristici social-economice, în funcţie de nivelul de instruire, pe naţionalităţi
etc.
 caracterizarea sezonalităţii natalităţii;
 analiza structurii născuţilor vii după rang;
 studiul fertilităţii populaţiei.
Metodele de analiză demografică, subordonate realizării obiectivelor precizate anterior,
nu se deosebesc în mod substanţial de cele utilizate în analiza altor fenomene demografice.
Intensitatea natalităţii înregistrează uneori deosebiri semnificative în funcţie de mediu
(urban – rural), precum şi în profil teritorial (pe judeţe). Ca urmare, se impune stabilirea
intensităţii fenomenului în cadrul acestor colectivităţi specifice, contribuţia la formarea ratei
generale de natalitate, precum şi analiza factorilor de natură demografică, social-economică şi
culturală, care determină diferenţierile semnificative.
 De regulă, natalitatea este mai intensă în mediul rural şi ca urmare, judeţele în care
gradul de urbanizare este mai redus, se plasează în rândul judeţelor cu natalitate ridicată.
Această observaţie nu trebuie absolutizată, deoarece, gradul de urbanizare este numai
unul din multiplii factori care influenţează nivelul natalităţii. Variaţia teritorială a natalităţii
populaţiei este efectul acţiunii conjugate a tuturor factorilor care influenţează, într-un sens sau
altul, intensitatea fenomenului. Ca urmare, este utilizată frecvent în modelele de analiză
demografică, în calitate de variabilă rezultativă.
Comparativ cu alte fenomene demografice, natalitatea se detaşează prin dificultăţile pe
care le ridică explicarea evoluţiei în timp, a cuantificării influenţei factorilor determinanţi.
Totodată, prin importanţa hotărâtoare pe care o are asupra evoluţiei populaţiei, natalitatea
constituie substratul fundamental al măsurilor de politică demografică, deoarece elementul
subiectiv care poate fi influenţat prin asemenea măsuri este mai pronunţat decât în cazul
mortalităţii populaţiei.
Analiza natalităţii populaţiei în cadrul unor subcolectivităţi, grupate după caracteristici
socio-economice, culturale, teritoriale etc., urmăreşte să definească tocmai influenţa acestor
factori asupra intensităţii fenomenului.
O serie de studii au pus în evidenţă legătura existentă între nivelul veniturilor şi
dimensiunea familiei, legătură ce poate fi descrisă sub forma unei parabole de gradul II (figura
7.1).

Venituri pe membru de familie

Figura 7.1. Evoluţia dimensiunii familiei în funcţie de venituri

Se apreciază că un nivel redus al veniturilor, urmare a unei productivităţi a muncii

scăzute sau a unor inechităţi flagrante în repartizarea resurselor materiale ale societăţii,
determină existenţa familiei cu un număr mare de membri, ceea ce echivalează de fapt cu o
natalitate ridicată. Pe măsura creşterii veniturilor este evidentă tendinţa de scădere a dimensiunii
familiei, orientată spre o reproducere simplă. Depăşirea unui anumit nivel al veniturilor, astfel
încât acestea să nu mai condiţioneze în măsură hotărâtoare standardul de viaţă, favorizează un
comportament demografic orientat către o reproducere lărgită a populaţiei.
Intensitatea natalităţii variază în funcţie de nivelul de instruire, se diferenţiază pe
naţionalităţi, este puternic influenţată de gradul general de cultură, concepţii şi tradiţii
religioase, gradul de ocupare în sfera serviciilor sociale a populaţiei feminine etc.
Fără îndoială că evoluţia natalităţii este condiţionată şi de politica demografică a fiecărui
stat, parte integrantă a politicii de dezvoltare economico-socială.
 Un aspect important al analizei natalităţii se referă la caracterizarea sezonalităţii
fenomenului. Metodele utilizate sunt cele preconizate de teoria statisticii. Se stabilesc indicii
de sezonalitate, recomandându-se folosirea repartiţiei efectivelor de născuţi vii sau a ratelor de
natalitate, pe luni ale anului, pe o perioadă de 3 – 5 ani consecutivi, pentru a elimina parţial
acţiunea unor factori întâmplători.
O serie de aspecte deosebit de importante pentru aprecierea fenomenului natalităţii se
desprind urmărind repartiţia născuţilor vii după rang.
Rangul născutului viu se identifică cu numărul de ordine al noului născut, având în
vedere efectivul născuţilor vii în familie, în perioada anterioară. Ca urmare, masa născuţilor vii
din perioada unui an calendaristic se compune din născuţi de rang 1, 2, 3 ş.a.m.d.
În cazul ţării noastre, repartiţia născuţilor vii după rang se evidenţiază pentru fiecare
nivel, până la rangul al 8-lea şi peste. Se recomandă ca repartiţia născuţilor vii după rang să fie
corelată cu repartiţia după vârsta mamei.
În afara determinării ponderii născuţilor de un anumit rang în totalul născuţilor vii, se
utilizează pentru caracterizarea acestui aspect, un indicator sintetic: rangul mediu al născuţilor
vii, stabilit ca medie aritmetică ponderată a rangurilor, cu efectivul de născuţi vii aparţinând
fiecărui rang:

(7.3)

în care: Ki = rangul născutului viu;

Ni = numărul născuţilor de rang “i”

Pentru perioada unui anumit an calendaristic, rangul mediu al născuţilor vii aproximează
“descendenţa finală” 1.
Analiza evoluţiei în timp a modificărilor în structura născuţilor vii după rang şi a
rangului mediu al născuţilor vii aduce elemente suplimentare în cunoaşterea tendinţelor
natalităţii.
Structura născuţilor vii după rangul naşterii trebuie urmărită corelat cu vârsta mamei.
Se poate determina astfel rangul mediu al născuţilor vii pentru fiecare vârstă sau grupă cincinală
de vârstă, în limitele contingentului fertil feminin.
Asemenea analize efectuate în viziunea dinamică, în mod diferenţiat pe subcolectivităţi
de populaţie, pe medii, în profil teritorial, după nivelul de instruire, pe naţionalităţi etc. aduc
elemente suplimentare în cunoaşterea unuia din cele mai importante fenomene demografice.

1 Indicatorul descendenţei finale precizează numărul născuţilor ce revin, în medie, unei femei care a parcurs integral perioada
fertilă (15 – 49 ani).
7.3. Fertilitatea populaţiei
Rata natalităţii este unul din indicatorii de maximă generalitate utilizată în caracterizarea
intensităţii fenomenului. Ea se recomandă prin comoditatea calculelor, fiind folosită îndeosebi
pentru prezentarea unei imagini de ansamblu a uneia din componentele procesului de
reproducere a populaţiei şi pentru comparaţii internaţionale.
Mărime relativă de intensitate, rata generală de natalitate nu asigură însă, prin conţinutul
elementelor sale, comparabilitatea necesară descrierii absolut reale a fenomenului. Masa
născuţilor vii, într-o anumită perioadă de timp, este pusă în legătură cu efectivul mediu de
populaţie. Este evident faptul că nu întreaga populaţie este implicată în procesul de reproducere,
prin intermediul născuţilor vii, ci numai o parte a colectivităţii umane, aceea care alcătuieşte
aşa-numitul “contingent fertil”.
Contingentul fertil cuprinde populaţia masculină în limitele de vârstă 18 – 54 ani şi
populaţia feminină în vârstă de 15 – 49 ani.
În practică, datorită influenţei nesemnificative a efectivului şi structurii contingentului
fertil masculin asupra masei născuţilor vii, analiza se concentrează exclusiv asupra
contingentului fertil feminin.
Legătura dintre masa născuţilor vii şi dimensiunea contingentului fertil feminin se
concretizează în rata generală de fertilitate:

(7.4)

,
Unde: fg = rata generală de fertilitate;
Fx = efectivul populaţiei feminine de vârsta “x”.
*
) = În calcul se ia în considerare întregul efectiv al născuţilor vii, deoarece numărul născuţilor vii de către
femei sub şi peste limitele de vârstă ale contingentului fertil este nesemnificativ

Rata generală de fertilitate apropie în mod considerabil efectivul născuţilor vii de unul
din factorii determinanţi, care condiţionează potenţialul intrărilor în sistemul populaţiei –
dimensiunea contingentului fertil feminin.
Între rata generală de fertilitate şi rata generală de natalitate există o corelaţie directă,
intensitatea fertilităţii fiind un element esenţial care determină nivelul natalităţii. Această
corelaţie este pusă în evidenţă prin intermediul relaţiei:

(7.5)

sau: ng = fg ⋅ K’F ⋅ K”F

K’F = ponderea contingentului fertil feminin în totalul populaţiei feminine;
K”F = ponderea populaţiei feminine în totalul populaţiei.
 Rezultă cu claritate faptul că rata generală de natalitate este determinată de un factor
calitativ, reprezentat de intensitatea fertilităţii generale şi de doi factori structurali, externi de
fenomen, greutatea specifică a contingentului fertil feminin în totalul populaţiei feminine şi
structura pe sexe a populaţiei.
Relaţia 7.5 atrage atenţia asupra rezervelor care se impun atunci când se analizează
dinamica natalităţii sau se întreprind comparaţii internaţionale folosind rata generală de
natalitate.
Analiza fertilităţii populaţiei feminine trebuie continuată prin stabilirea particularităţilor
de manifestare a fenomenului în subcolectivităţi de populaţie, grupate după caracteristici
demografice, socio-economice, socio-culturale şi teritoriale.
Din punct de vedere al caracteristicilor demografice, prezintă interes îndeosebi analiza
fertilităţii pe vârste sau grupe cincinale de vârstă, în cadrul contingentului fertil feminin, precum
şi analiza fertilităţii în funcţie de starea civilă a populaţiei feminine fertile.
Fertilitatea pe vârste sau grupă de vârstă se analizează cu ajutorul ratelor specifice de
fertilitate:

(7.6)

fx = rata de fertilitate specifică populaţiei feminine de vârstă “x”;

Nx = numărul născuţilor vii de către femeile de vârstă “x”;
Fx = efectivul populaţiei feminine de vârstă “x”.

Din relaţia anterioară (7.6) se deduce faptul că efectivul născuţilor vii de către femeile
de o anumită vârstă este în funcţie de intensitatea fertilităţii specifice (f x ) şi de numărul
populaţiei feminine, corespunzător vârstei respective (F x ), adică:
(7.7)

Revenind la relaţia de calcul a ratei generale de fertilitate, ţinând cont de relaţia 7.7, se
poate scrie:

(7.8)

în care:

Această ultimă formă analitică a ratei generale de fertilitate precizează că de fapt,

elementul calitativ care determină nivelul acesteia este intensitatea fertilităţii specifice, alături
de care acţionează un factor structural, ponderea populaţiei feminine de diverse vârste în totalul
populaţiei feminine fertile.
În ipoteza caracterizării dinamicii fertilităţii generale, indicele utilizat este un indice cu
structură variabilă:

(7.9)

Corespunzător, creşterea sau scăderea efectivului născuţilor vii, ca urmare a modificării

ratei generale de fertilitate, se determină folosind relaţia:

(7.10)

Acest indice (7.9) se descompune în indicele cu structură fixă, oglindind influenţa

modificării ratelor specifice de fertilitate asupra dinamicii fertilităţii generale (influenţa
factorului calitativ):

(7.11)

Sporul sau minusul de născuţi vii, sub incidenţa oscilaţiei fertilităţii specifice, se
stabileşte pe baza relaţiei:

(7.12)

Influenţa modificării structurii după vârstă a contingentului fertil, asupra dinamicii

fertilităţii generale, se obţine prin intermediul indicelui schimbărilor structurale:

(7.13)

În expresia absolută, modificarea efectivului născuţilor vii, ca urmare a mutaţiilor în

structura pe vârste a contingentului fertil, se stabileşte astfel:

(7.14)
 Utilizarea acestui sistem de indici în analiza modificării fertilităţii populaţiei feminine
este obligatorie când se urmăreşte cunoaşterea eficienţei unor măsuri de stimulare a natalităţii,
fiind singurul în măsură să separe efectul factorului calitativ intern, de efectele conjuncturale
ale factorilor calitativ-structurali.
Analiza fertilităţii populaţiei feminine pe vârste sau grupe de vârstă indică faptul că
intensitatea fenomenului variază puternic în funcţie de această caracteristică demografică
fundamentală. Curbele de fertilitate, reprezentând variaţia fertilităţii pe grupe cincinale de
vârstă, ne permit încadrarea într-un anumit “tip” de fertilitate.
Astfel, atunci când punctul de maxim al curbei fertilităţii se plasează în cadrul grupei
20 – 24 ani, vorbim de tipul de fertilitate “precoce”. Dacă punctul de maxim al curbei fertilităţii
se localizează în grupa 25 – 29 ani sugerează existenţa tipului de fertilitate “tardivă” sau
“întârziată”, în timp ce, în situaţiile în care întâlnim rate specifice apropiate ca nivel pentru cele
două grupe de vârstă – “20 – 24” şi “25 – 29”, se spune că avem de-a face cu un tip de fertilitate
“intermediară” sau “medie”.

În general, pe măsura progresului societăţii, a prelungirii perioadei de instruire

profesională, cu efect asupra deplasării vârstei la căsătorie către vârstele de 24 – 25 ani pentru
femei, există tendinţa logică de a se trece de la tipul de fertilitate “precoce” – predominant în
zilele noastre, către tipul de fertilitate “întârziată” prin tipul de fertilitate “intermediară”.
În România se mai poate vorbi de existenţa tipului de fertilitate precoce în mediul rural
(vârful curbei de fertilitate se plasează în grupa de vârstă 20 – 24 ani). În schimb, tipul de
fertilitate specific urbanului este cel tardiv. Analizând însă evoluţia de ansamblu a fertilităţii pe
o perioadă mai îndelungată de timp, se constată tendinţa de apropiere de tipul de fertilitate
intermediară, deoarece diferenţele accentuate între nivelul fertilităţii din grupa “20 – 24” şi “25

Fertilitate precoce
Fertilitate intermediara
Fertilitate tardiva
fx
fx

fx

15 20 25 30 35 40 45 50 15 20 25 30 35 40 45 50 15 20 25 30 35 40 45 50
x x x

– 29” au tendinţa de diminuare, mai ales dacă ne referim la situaţia specifică mediului urban.
Accentuarea procesului de urbanizare în deceniile ce vor urma va constitui unul din factorii ce
vor favoriza trecerea la tipul de fertilitate “tardivă”.
Merită precizat faptul că tipul de fertilitate “precoce”, mărind perioada fertilă
favorizează, teoretic, reproducerea lărgită a populaţiei.
Fertilitatea, în ansamblu, este dependentă şi de structura populaţiei feminine fertile după
starea civilă. Reproducerea populaţiei se menţine ca unul din atributele principale ale familiei
şi este foarte probabil ca această caracteristică să dăinuiască atât timp cât va exista societatea
umană.
 În funcţie de starea civilă a mamei se determină intensitatea fertilităţii conjugale şi a
fertilităţii extraconjugale.
Fertilitatea conjugală ia în considerare masa născuţilor de către mamele căsătorite (Nc),
efectiv pe care îl compară cu numărul femeilor căsătorite în limitele de vârstă ale contingentului
fertil:

(7.15)

Similar, rata fertilităţii extraconjugale se obţine raportând efectivul născuţilor vii de

către mame cu altă stare civilă decât “căsătorite” (necăsătorite, divorţate, văduve) la numărul
persoanelor de sex feminin, în vârstă de 15 – 49 ani, care nu au statut de “căsătorite”.

(7.16)

În ţara noastră, ca de altfel în majoritatea statelor lumii, fertilitatea conjugală contribuie

hotărâtor la formarea ratei generale de fertilitate.
Această precizare atrage atenţia asupra faptului că intensitatea fertilităţii generale este
determinată, parţial, de proporţia femeilor căsătorite în totalul femeilor din contingentul fertil.
Relaţia care exprimă legătura dintre intensitatea fertilităţii generale şi fertilitatea
conjugală şi extraconjugală se prezintă astfel:

(7.17)
în care:
= ponderea femeilor din contingentul fertil, cu stare civilă “căsătorite”;
= ponderea femeilor din contingentul fertil necăsătorite, divorţate şi
văduve.

Relaţia din 7.17 scoate în evidenţă implicarea fenomenului de nupţialitate în evoluţia

fertilităţii populaţiei feminine şi deci asupra masei născuţilor vii.
Fără îndoială că fertilitatea conjugală şi extraconjugală trebuie analizate pe vârste,
diferenţiate pe medii şi în profil teritorial, după nivelul de instruire şi pe naţionalităţi etc.
Elementele de analiză a fertilităţii populaţiei prezentate până acum, deşi nu epuizează
gama aspectelor ce pot fi abordate, conduc către ideea că alături de determinarea calitativă a
fenomenului, apar o serie de factori cantitativi-structurali, a căror influenţă trebuie cuantificată,
pentru a nu desprinde concluzii eronate, în situaţii când se urmăreşte compararea fertilităţii în
cadrul unor colectivităţi umane, diferenţiate prin caracteristici de timp sau spaţiu. În acest scop,
sunt deosebit de utile metodele de standardizare a fertilităţii.
Compararea fertilităţii populaţiei feminine pe judeţe sau medii, pe localităţi sau în cadrul
diverselor ţări, trebuie să se facă cu ajutorul ratelor de fertilitate standardizate, singurele în
măsură să reţină numai influenţa factorului calitativ, permiţând o analiză fundamentată
ştiinţific.
Aspectele metodologice referitoare la operaţiunea de “standardizare” sunt prezentate pe
larg în capitolul “mortalitate”.

7.4. Probleme rezolvate

1. Se cunosc următoarele date cu privire la efectivul populaţiei şi la numărul născuţilor
vii pe medii, în anul 2008 la nivelul ţării şi al judeţelor Alba şi Braşov:
Efectivul populaţiei la 1 iulie Născuţii vii în cursul anului
Mediul
România Alba Braşov România Alba Braşov
Urban 11835328 218159 440701 121518 2106 4525
Rural 9669114 155769 155941 100382 1386 2148
Total 21504442 373928 596642 221900 3492 6673
Sursa: Anuarul Statistic al României, 2009
Să se calculeze:
1. Rata generală de natalitate la nivelul anului 2008 în judeţele Alba şi Braşov şi pe total ţară.
2. Ratele specifice de natalitate pe cele două medii la nivelul ţării şi în cele două judeţe.
3. Contribuţia fiecărui mediu la formarea natalităţii generale atât la nivelul ţării cât şi pentru
judeţele Alba şi Braşov.

Rezolvare
1. Folosind relația de mai jos, se determină nivelul ratei generale de natalitate:
N
n g = ⋅ 1000
P
3492
ng A = ⋅ 1000 = 9,34‰
373928
6673
ngB = ⋅ 1000 = 11,18‰
596642
221900
ngR = ⋅ 1000 = 10,32‰
21504442
2. Folosind următoarele relaţii:
Nu Nr
nu = ⋅ 1000 si n r = ⋅ 1000
Pu Pr
se determină nivelul ratei generale de natalitate
- în mediul urban:
 N uR 121518
nu R = ⋅ 1000 = * 1000 = 10,27‰
Pu R 11835328
N uA 2106
nu A = ⋅ 1000 = * 1000 = 9,65‰
Pu A 218159
N uB 4525
nu B = ⋅ 1000 = * 1000 = 10,27‰
Pu B 440701
- în mediul rural:
Nr 100382
nrR = R ⋅ 1000 = ⋅ 1000 = 10,38‰
PrR 9669114
N rA 1386
nrA = ⋅ 1000 = ⋅ 1000 = 8,90‰
PrA 155769
N rB 2148
nrB = ⋅ 1000 = ⋅ 1000 = 13,77‰
PrB 155941
3.
Structura populaţiei (%) în :
Mediul
România Alba Braşov
Urban (k u ) 55.04 58.34 73.86
Rural (k r ) 44.96 41.66 26.14
Total 100.00 100.00 100.00

Ţinând cont de relaţia:

n g = n gu ⋅ k u + n g r ⋅ k r
aceasta se verifică la nivelul ţării, al judeţelor Alba şi Braşov, astfel:
n g R = 10,27 ⋅ 0,5504 + 10,38 ⋅ 0,4496 ≈ 10,32‰
n g A = 9,65 ⋅ 0,5834 + 8,90 ⋅ 0,4166 ≈ 9,34‰
n g B = 10,27 ⋅ 0,7386 + 13,77 ⋅ 0,2414 ≈ 11,18‰

2. Se cunosc următoarele date cu privire la numărul femeilor din contingentul fertil şi numărul
născuţilor vii, pe grupe de vârstă:

Grupe de Nr. femeilor Născuţi vii în cursul anului Fertilitatea specifică

vârstă ( Fx ) ( Nx ) ( f x = Nx : Fx )
15 – 19 25 160 1 505 59,81
20 – 24 25 757 3 646 141,55
25 – 29 19 382 1 887 97,11
30 – 34 20 327 1 161 57,11
35 – 39 21 531 553 25,68
40 – 44 19 926 132 6,62
45 – 49 16 799 13 0,77
148 882 8897 59,75
Total
Se cere:
a) Fertilitatea specifică pe grupe de vârstă
b) Rata generală de fertilitate.

Rezolvare:

f = N x
⋅ 1000
x
F x

1505
f = ⋅ 1000 = 59,81‰
15 −19 25160
3646
f 20−24 = 25757 ⋅ 1000 = 141,55‰
49
1887 ∑ Nx
f 25−29 = 19382 ⋅ 1000 = 97,35‰ fg= 15
⋅ 1000 =
8897
⋅ 1000 = 59 ,75‰
49
148882
1161
f 30−34 = 20327 ⋅ 1000 = 57,11‰ ∑Fx
15

553
f 35−39 = 21531 ⋅ 1000 = 25,68‰
132
f 40−44 = 19926 ⋅ 1000 = 6,62‰
3. La nivelul a două subcolectivităţi de populaţie ( A şi B ) şi la nivelul colectivităţii generale
se cunosc următoarele date în anul 2010:
Grupe Colectivitatea A Colectivitatea B Colectivitatea generală T
de Nr. femei Născuţi vii în Nr. femei Născuţi vii în Nr. femei Născuţi vii în
vârstă Fx cursul anului F x cursul anului F x cursul anului
Nx Nx Nx
15 – 19 25 160 1 505 21 523 1 438 913 038 55 624
20 – 24 25 757 3 646 20 286 3 944 852 010 155 421
25 – 29 19 382 1 887 17 763 2 441 646 250 80 237
30 - 34 20 327 1 161 17 359 1 463 693 534 49 647
35 – 39 21 531 553 16 692 723 780 977 29 398
40 – 44 19 926 132 15 929 234 765 560 7 889
45 – 49 16 799 13 14 481 14 721 283 480
Total 148 822 8 897 124 033 10 257 5 372 652 378 696
Să se analizeze intensitatea fertilităţii populaţiei din colectivitatea A comparativ cu intensitatea
fertilităţii populaţiei din B, folosindu-se cele două metode de standardizare a fertilităţii
populaţiei.

Rezolvare:
a) metoda directă ( se foloseşte populaţia standard )
49

∑ f ⋅F fxA,B reprezintă rate specifice de fertilitate

A st
x
st x în colectivitatea A, respectiv B
f = 15
49
⋅ 1000 FxA,B reprezintă numărul femeilor în
∑F
gA st
x colectivitatea A, B la vârsta x
15 fgA,Bst reprezintă rata generală
49
standardizată de fertilitate pentru
∑ f ⋅F
B st

st x x colectivitatea A, B.
f = 15
49
⋅ 1000
∑F
gB st
x
15

Grupe de vârstă fxA fxB f x A F x st f x B F x st

15 – 19 59,82 66,81 54 618 61 000
20 – 24 141,55 194,42 120 602 165 647
25 – 29 97,36 137,42 62 919 88 808
30 – 34 57,12 84,28 39 615 58 450
35 – 39 25,68 43,31 20 055 33 827
40 – 44 6,62 14,69 5 068 11 246
45 – 49 0,77 0,97 555 697
Total - - 303 432 419 675
 303432
f gA = ⋅ 1000 = 56 ,48‰
st

5372652
419675
f gB = ⋅ 1000 = 78,11‰
st

5372652
b) Metoda indirectă ( se folosesc rate de fertilitate standard )
49

∑f
st
⋅Fx
A

st x
f = 15
49
⋅ 1000
∑F
gA A
x
15
49

∑f
st
⋅Fx
B

st x
f = 15
49
⋅ 1000
∑F
gB B
x
15

unde:

f gA st reprezintă rate standardizate de fertilitate în colectivitatea A şi B

f x st reprezintă rate specifice de fertilitate standard
F x A,B reprezintă numărul femeilor din colectivitatea A,B.

Grupe de vârstă f x st F x A f x st F x B f x st
15 – 19 60,92 1 532,74 1 311,18
20 – 24 182,42 4 698,59 3 700,57
25 – 29 124,16 2 406,46 2 205,45
20 – 34 71,59 1 455,20 1 242,73
35 – 39 37,64 810,43 628,29
40 – 44 10,30 205,23 164,07
45 - 49 0,66 11,09 9,57
Total - 11 120 9 262

11120
f gA = ⋅ 1000 = 74 ,7‰
st

148822
9262
f gB = ⋅ 1000 = 74 ,67‰
st

124033
4. Se prezintă următoarele date privind numărul femeilor de vârstă fertilă şi numărul născuţilor
vii pe grupe de vârstă ale mamelor, în România, în anii 1989 şi 1998:
Grupa de Nr.femeilor Nr.născuţilor vii Rata specifică de
vârstă fertilitate (‰)
1989 (F x,0 ) 1998 (F x,1 ) 1989 1998 1989 (f x, 0 ) 1998 (f x,1 )
(N x,0 ) (N x,1 )
15-19 ani 934553 872140 55335 35178 59,210 40,335
20-24 ani 898030 959249 151929 92931 169,180 96,879
25-29 ani 709561 911265 83330 70697 117,439 77,581
30-34 ani 872582 754468 51799 27388 59,363 36,301
35-39 ani 845128 659096 21549 8116 25,498 12,314
40-44 ani 668191 842232 4745 2369 7,101 2,813
45-49 ani 640694 796707 254 155 0,396 0,195
Total 5568739 5795157 368941 236834 66,252 40,868
Notă: Nu s-au inclus născuţii vii de către femei cu vârste sub 15 ani. Efectivul acestora fiind
foarte redus nu afectează rezultatele analizei.
Sursa: Anuarul demografic al României - 1996, CNS, Bucureşti, 1996; caietul Născuţi vii în
anul 1998 şi Efectivul populaţiei la 1 iulie 1998, CNS, Bucureşti, 1999.
Analizaţi evoluţia fertilităţii şi puneţi în evidenţă influenţa factorilor asupra variaţiei
numărului de născuţi vii în anul 1998 faţă de anul 1989.

Rezolvare
Dinamica fertilităţii populaţiei se poate studia cu ajutorul sistemului de indicatori
statistici ai dinamicii care cuprinde modificările absolute şi respectiv, relative ale acestui
fenomen:
1. indicele general al numărului de născuţi vii:
49

∑N x ,1
236834
IN = 15
49
⋅ 100 = ⋅ 100 = 64,2%
368941
∑N
1/ 0

x ,0
15
2. variaţia absolută a numărului de născuţi vii:
49 49

∆N = ∑ N x ,1 − ∑ N x ,0 = 236834 − 368941 = 132107

născuţi vii
1/ 0
x = 15 x=0

a) influenţa modificării ratei generale de fertilitate asupra variaţiei numărului de născuţi vii:
49

f g ⋅ ∑Fx 40,87
f = 1 x = 15
1
⋅ 100 = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 61,7%
IN g
49 If
f g ⋅ ∑Fx 66,25
1/ 0 g 1/ 0

1
0 x = 15


f g − f g  ⋅ ∑ F x = [(40,87 − 66,25) / 1000] ⋅ 5795157 = −147108
49

∆N
f g =
1/ 0  1 0 x = 15
1

născuţi vii
b) influenţa modificării efectivului contingentului feminin fertil asupra sporului numărului de
născuţi vii:
49

f ⋅ ∑F
x1
I ∑N Fx1x/ 0 =
g1 5795157
x = 15
49
⋅ 100 = I∑F ⋅ 100 = ⋅ 100 = 104,1%
⋅ ∑F
x 1/ 0 5568739
f g1 x0
x = 15

 49 49

∆ ∑N F 1/ 0
x
=  ∑ F −∑ F  ⋅
 x =15 x 1
x = 15
x 0
f g = (5795157 − 5568739) ⋅ 66,25 / 1000 = 15001
0

născuţi vii
Rata generală de fertilitate are caracter de medie. Dinamica acestui indicator poate fi
redată printr-un indice cu structură variabilă care se descompune în indicele cu structură fixă
(cuantificarea influenţei factorului calitativ - fertilitatea specifică pe vârste - asupra evoluţiei
fertilităţii generale) şi indicele schimbării structurii (cuantifică influenţa modificărilor în
structura contingentului feminin fertil pe vârste - factor cantitativ-structural - asupra dinamicii
fertilităţii).
a1) influenţa modificării ratelor specifice de fertilitate asupra dinamicii ratei generale de
fertilitate şi asupra numărului de născuţi vii:
149
∑ f x ⋅ yx fg 40,87
Iff x = ⋅100 = ⋅100 = ⋅100 = 60,91%
x =15
1 1 1
49
67,1
g1 / 0
∑ f x ⋅ yx f g*
x =15
0 1

100

fg =∑ f x ⋅ yx
unde * x=0 0 1


f g − f g  ⋅ ∑ F x = [(40,87 − 67,1) / 1000] ⋅ 5795157 = −151999
49

∆N
f x =
1/ 0  1 * x = 15 născuţi vii
1

a2) influenţa modificării structurii pe vârste a contingentului feminin fertil asupra dinamicii
ratei generale de fertilitate şi asupra numărului de născuţi vii:
49

y
∑f x0
⋅y
x1
fg 67,1
I f xg = x = 15
49
⋅ 100 =
fg
*
⋅ 100 = ⋅ 100 = 101,27%
∑f
66,25
1/ 0 ⋅y
x = 15 x0 x0 0

  49
∆ Nx 1/ 0 =   ⋅ ∑ P x = [(67,1 − 66,25) / 1000] ⋅ 5795157 = 4892
y −
f g* f g 0 x =15 1
născuţi vii
Rezultatele obţinute confirmă relaţiile ce există între indicii sau variaţiile absolute care
definesc dinamica fenomenului de fertilitate. Sistematizând influenţele calculate se obţine
următoarea schemă:
 Influenţa modificãrii ratelor
specifice de fertilitate pe vârste
Influenţa modificãrii ratei -39,09%
generale de fertilitate -151999 nãscuţi vii
-38,3%
-147108 nãscuţi vii
Influenţa modificãrii structurii
Modificarea numãrului pe grupe de vârstã a
de nãscuţi vii în anul contingentului feminin fertil
1998 faţã de anul 1989 +1,27%
-35,8% +4892 nãscuţi vii
-132107 nãscuţi vii
Influenţa modificãrii
efectivului femeilor fertile
+4,1%
+15001 nãscuţi vii

Se observă că numărul născuţilor vii a scăzut puternic în intervalul 1989-1998. Această evoluţie
se datorează în exclusivitate factorului calitativ - ratele specifice de fertilitate - a căror
diminuare în timp a fost extrem de severă, determinând o scădere cu aproape 152000 născuţi
vii a natalităţii ( sau cu 39%). În schimb, factorii cantitativ ( modificarea efectivului femeilor
fertile) şi structural (repartiţia pe vârste a contingentului feminin fertil) au mai compensat din
această scădere intensă cu 15001 şi respectiv 4892 născuţi vii. Dacă ratele de fertilitate specifice
pe grupe de vârstă s-ar fi menţinut la nivelele din 1989, în anul 1998 natalitatea ar fi înregistrat
388833 născuţi vii, iar rata de fertilitate s-ar fi situat la un nivel de 67,1 născuţi vii la 1000 femei
fertile, un nivel foarte mare faţă de cel real înregistrat în 1998, de 40,87 născuţi vii la 1000
femei fertile.

7.5. Probleme propuse

1. În anii 1977 şi 2002 se cunosc următoarele date cu privire la efectivul populaţiei şi numărului
născuţilor vii la nivelul ţării şi separat pe cele două medii:
Efectivul populaţiei la 1 iulie Născuţii vii în cursul anului
Medii
1977 2002 1977 2002
Urban 9518000 11608735 177170 98200
Rural 12140000 10186058 246788 112300
Total 21658000 21794793 423958 210500
Sursa: Anuarul demografic al României,1996
Să se calculeze: a) rata generală de natalitate şi ratele specifice pe medii, în fiecare an şi
dinamica acestora; b) contribuţia celor două medii, în fiecare an, la formarea ratei generale de
natalitate.
2. Pentru colectivităţile A şi B se cunosc următoarele date referitoare la fertilitatea specifică pe
grupe de vârstă, în anul t:

Grupa Colectivitatea A Colectivitatea B

de Fertilitatea Ponderea femeilor Fertilitatea Greutatea specifică
vârstă specifică în contingentul fertil specifică a grupei
(ani) n x =N x /F x *1000 k x =F x /ΣF x *1000 n x =N x /F x *1000 k x =F x /ΣF x *1000
15-19 79.5 0.18 73.5 0.09
20-24 131.7 0.22 179.5 0.13
25-29 79.8 0.31 127.6 0.15
30-34 52.4 0.15 74.1 0.18
35-39 38.5 0.09 35.2 0.2
40-44 20.2 0.03 17.4 0.15
45-49 7.5 0.02 1.5 0.1

Să se determine:
1. Contribuţia fiecărei grupe la formarea fertilităţii generale în fiecare dintre cele două
colectivităţi.
2. Fertilitatea generală pe fiecare colectivitate în parte.

3. Se cunosc următoarele date cu privire la numărul femeilor, al născuţilor vii pe grupe de vârstă,
în două subcolectivităţi şi la nivelul colectivităţii generale:
Grupe de Colectivitatea generală Subcolectivitatea A Subcolectivitatea B
vârstă Nr. Nr. născuţi Nr. Nr. Nr. Nr.
femeilor F x vii femeilor născuţi vii femeilor născuţi vii
Nx Fx Nx Fx Nx
15 – 19 913 038 55 624 26 243 1 354 23 473 1 636
20 – 24 852 010 155 421 20 427 4 499 26 825 3 932
25 – 29 646 250 80 237 11 477 2 468 22 230 1 757
30 – 34 693 534 49 647 12 861 1 856 22 517 983
35 – 39 780 977 29 398 15 354 1 208 23 661 466
40 – 44 765 560 7 889 15 005 400 25 442 126
45 – 49 721 283 480 14 518 28 24 654 7
Total 5 372 652 378 696 115 885 11 813 168 802 8 907
Analizaţi raportul dintre intensitatea fertilităţii populaţiei în cele două subcolectivităţi folosind
metodele de standardizare.
 7.6. Răspunsuri şi comentarii la problemele propuse

Indicaţii de rezolvare: 1. a se vedea problema rezolvată nr. 1; 2. a se vedea problema

rezolvată nr. 2 ; 3. a se vedea problema rezolvată nr. 3.

7.7. Bibliografia unităţii de învăţare 7

• Mihăescu, Constanţa, “Demografie. Concepte şi metode de analiză”, ed. Oscar Print,
Bucureşti, 2005.
• Mihăescu, Constanţa - “Aplicaţii în Demografie şi Statistică Socială”, ed. Oscar Print,
Bucureşti, 2006.