Curs Demografie, an I, licenta, UB-FAA

Fertilitatea populatiei
Titular curs: Dr.ec. Catalin Ghinararu

Fertilitatea in sens demografic exprima acel fenomen specific speciei umane,

respectiv REPRODUCEREA (asigurarea perpetuarii speciei);
Fertilitatea implica atat populatia de sex masculin cat si pe cea de sex feminin;
Daca pana nu demult se considera ca ponderea populatiei de sex masculin in totalul
populatiei nu este importanta, cercetarile recente au aratat ca un raport mult prea
dezechilibrat intre cele doua sexe implicate in actul reproducerii are repercursiuni
asupra evolutiilor populatiei;

Ratele Fertilitatii
Rata generala a fertilitatii este exprimata prin raportul pro-miliar dintre Numarul
nascutilor vii (Nvii) si efectivul populatiei FEMININE de varsta X, cu conditia ca
varsta X sa fie cuprinsa in intervalul 15-49 de ani ( fg = (Nvii/Fx)*1000) unde
fg = fertilitatea generala, Nvii= numarul de nascuti vii iar Fx = Numarul
femeilor de varsta x, cu x cuprins in intervalul inchis 15-49 de ani;
Intre rata natalitatii si cea a fertilitatii se formeaza o corelatie directa si puternica
exprimata prin relatia: Ng (rata generala a natalitatii) = fg*Kf*Kp, unde
Kf=ponderea contigentului de varsta fertila in total populatie feminina, iar, Kg =
ponderea populatiei feminine in total populatie; fg= rata generala de fertilitate;

Fertilitarea conjugala si extra-conjugala

Fertilitatea depinde crucial de starea civila;
In cea mai mare parte, chiar si in prezent, copii vin pe lume in cadrul cuplurilor si
mai cu seama in cadrul cuplurilor casatorite;

De aceea, rata fertilitatii conjugale este importanta fiind data de relatia:

fgc = (Nviic/fxc)*1000, unde Nviic = numarul nascutilor vii provenind de la
mame casatorite, iar fxc = contingentul defemei casatorite de varsta fertila;
Identic se calculeaza rata fertilitatii extraconjugale;
Intre cele doua se formeaza relatia: fg = [(fgc*Kfc)+(fgec*Kfec)], unde K
reprezinta ponderile femeilor casatorite si respectiv necasatorite in contingentul
feminin fertil; Femeila necasatorite le includ pe cele divortate si vaduve;

Determinanti ai fertilitatii
Ponderea femeilor in total populatie;
Ponderea contingentului feminin fertil in total populatie feminina;
Ponderea femeilor casatorite respective divortate, necasatorite si vaduve in total
populatiei feminina de varsta fertila;
Ponderea populatiei masculine si in special a celei de varsta fertila (18-54 ani);
Conditiile de viata, de sanatate, conditiile economice, sociale si politice, clima si
desigur incidenta asa-numitelor socuri exogene aleatoare ce pot altera evolutiile
anterioare ale fenomenelor

Tabela de fertilitate
Permite analiza longitudinala a fertilitatii, respectiv a numarului de nasteri, in
interiorul varstei fertile, a unie gerenatii/cohorte de femei nascute intr-un anumit
an;
Se determina astfel probabilitatea de fertilitate la varsta x (15-49 ani);
Probabilitatea se determina ca raport intre numarul de nascuti vii la o anumita
varsta a femeilor din generatia Y si numarulde femei supravietuiotoare din
generatia Y la varsta x
Formula generala este pf=(Nvii/Sx) (x= varsta in ani implimiti, de la 15 la 49);

De aici se poate stabili descendenta finala a generatiei de femei, respectiv numarul

TOTAL de nascuti vii ce revine pe femeie ce a atins ( a supravietuit) pana la
intrarea in intervalu de varsta fertila, adica pana la varsta de 15 ani: df = (nvii 1549/F15);
Tot cu ajutorul tabelei se poate stabili si varsta medie a mamelor la nasterea
copiilor dupa formula: Vmm = [(x*Nviix)/Nvii, unde Vmm = varsta medie a
mamei, x = varsta in ani impliniti in interiorul contingentului fertil, iar Nvii =
nascutii vii, respectiv nascutii vii corespunzatori varstei x;

Descendenta finala si indicele reproducerii (1)

Perioada fertila are o durata de aproximativ 35 de ani;
De aceea este important sa calculam ceea ce numim descendenta finala sau
efectivul total de nascuti vii ce revine unei femei pe intreg parcursul perioadei de
varsta fertila;
Aceasta se realizeaza prin multiplicarea cu 35 a ratei fertilitatii generale (35*fg);

Descendenta finala si indicele reproducerii (2)

Ceea ce este important insa pentru fertilitate este numarulde FETE pe care le naste
o mama!
Acest raport creat prin inmultirea cu 0,49 (coeficient conventional; 1-0,51) a
produsului dintre rata fertilitatii generale si durata intervalului de varsta fertila (35
de ani);
R = [0,49* (35*fg, 15-49)];
Indicele poate lua valori supra ori sub-unitare; (R<1>R);
Seminficatia valorilor este legata de potentialul de reproductie; Valorile supraunitare arata reproductie largite, cele sub-unitare arata ca nu este realizata nici
reproductia simpla;
Fertilitatea in lume si in istorie, varsta fertile
Varsta fertila nu a putut fi modificata;

Marea majoritate a femeilor nasc in acest interval si covarsitoarea majoritate a

copiilor provin din cupluri casatorite;
Fertilitatile ridicate au fost de regula asociate unor conditii de trai foarte propice;
Fetilitatile ridicate pot fi insa asociate si unor conditionalitati de ordin cultural ori
religios sau unor constrangeri politice;

CURS DEMOGRAFIE an I, UB-FAA

Natalitatea Populatiei
Nasterile element esential al constituirii populatiilor umane.Nasterea reprezinta
evenimentul initial al vietii omenesti; Copii nascuti vii reprezinta baza populatiei
pe un anumit teritoriu din care evolueaza apoi aceasta populatie catre varste adulte;
Un numar suficient de nascuti vii si mai ales de nascuti vii care
SUPRAVIETUIESC pana la varsta adulta asigura POPULATIA ACTIVA,
generatoare a AVUTIEI NATIONALE si implicit a PIB;

NATALITATEA definitie si marimi statistice de caracterizare (1)

Natalitatea ca si fenomen demografic caracterizeaza masa NASCUTILOR VII in
cadrul unei colectivitati umane/populatii/natiuni bine delimitate in timp si in
spatiu;
Natalitatea poate fi studiata pe intervale de timp (1 an, 5 ani, un deceniu, un secol),
pe colectivitati umane precum si spatial (intr-un teritoriu); Acest teritoriu poate fi
atat al unor entitati sub-nationale cat si nationale. In cadru national se pot distinge
teritoriile metropolitane si cele extra-metropolitane (in cazul statelor ce detin astfel
de teritorii);
Marimile statistice folosite in mod frecvent pot caracteriza toate dimensiunile
fenomenului;

NATALITATEA definitie si marimi statistice de caracterizare (2)

RATA GENERALA A NATALITATII cea mai cunoscuta si uzitata marime,
caracterizeaza INTENSITATEA fenomenului prin intermediul raportului: ng =
(Nvii/Pmed)x1000 unde:
Ng = rata generala, Nvii = nr nascutilor vii la o anumita data, Pmed = efectivul
mediu al populatiei;
Rata generala se exprima in PROMILE!
Ca regula generala aceasta marime se calculeaza pentru intervale de timp anuale
(12 luni);

NATALITATEA definitie si marimi statistice de caracterizare (3)

Exprimarea ratei generale se poate face si pentru intervale mai scurte (trimestre,
luni, chiar si zile) dar pentru comparabilitate formula ia forma:
ngtr=((4*Nviiluna)/Pmed)*1000
Formula de calcul se complica ca urmare a necesitatii de a multiplica numarul de
nascuti cu numarul de perioade specifice in care poate fi divizat un an caledaristic
(4 pentru trimestre, 2 pentru semestre si 12 pentru luni) astfel incat sa se asigure
comparabilitatea datelor prin determinarea unei densitati medii anuale a nascutilor
vii;

NATALITATEA definitie si marimi statistice de caracterizare (4)

Rangul nascutului viu reprezinta NUMARUL DE ORDINE al acestuia avand in
vedere, EFECTIVUL NASCUTILOR VII dintr-o FAMILIE;
Rangul nascutului viu se coreleaza cu varsta mamei;
Rangul mediu se calculeaza ca medie aritmetica ponderata dupa formula:
K = (ki*ni)/ ni unde: K= rangul mediu, Ki= rangul nascutului viu, Ni=numarul
nascutilor vii de rangul i; Sumele se calculeaza pentru i=1 la n, deci de la rangul 1
la rangul n al nascutului viu oricare ar fi acesta (de regula cel mai mare utilizat este

8 si peste dar totul depinde de circumstantele spatial, temporale ca si de

determinarile socio-economice si istorico-politice);

Inregistrarea natalitatii
Nasterile au fost inregistrate relativ tarziu din punct de vedere istoric datorita
probabilitatii scazute de supravietuire a copiilor nascuti vii;
Datorita acestei caracteristici cunoastem datele de deces ale multor personalitati ale
istoriei dar nu si... DATA NASTERII!
Nasterile sau mai degraba BOTEZUL (in teritoriile majoritar de confesiune
crestina) erau inregistrate de catre preotii parohi; Acolo unde aceste registre s-au
pastrat pentru perioade mai lungi si de la o data cat mai timpurie se pot evidentia o
multitudine de fenomene; Nu este cazul pentru teritoriul Romaniei datorita
instabilitatii politice marcante pana catre sec.19;
Copii morti de timpuriu (mortalitate infantila) ori cei nascuti morti si care nu erau
botezati, nu erau de regula inregistrati ori inregistarrea se facea doar daca se
admitea Botezul!

Inregistrarea natalitatii
Inregistrarea de catre autoritatile statului (civile) apare doar catre finele sec.18 in
vestul Europei spre a se generaliza apoi in cursul acestui veac, fara insa ca ele sa
devina neaparat parte a unei realitati curente pentru fiecare individ si familie in
parte;
Pentru sec.20 aproape toate statele europene precum, statele nord si sud-americane
ca si dominioanele Marii Britanii din zona Pacificului, incep sa emita certificate de
nastere;
In Romania, certificatele nu devin totusi o realitate curenta decat in preajma celui
de al doilea razboi mondial!
Inregistrarea natalitatii se face de catre autoritatile locale (serviciile de stare civila)
pe baza datelor transmise de catre maternitatile spitalelor ori a celor culese in mod
direct in cazul in care nasterea are loc in afara sistemului sanitar;

Datele sunt transmise apoi catre administratorii sistemelor statistice nationale

(statistica nationala); De aici ele sunt diseminate;

Determinanti ai natalitatii
Natalitatea poate fi determinata de mai multi factori dintre care cei mai imprtanti
sunt cei legati de: (1) structura pe sexe si grupe de varste a populatiei, (2) starea
materiala a acesteia, (3) contextul economic, social si politic, (4) convingeri si
credinte religioase, obiceiuri si cutume, (5) cadrul legislativ normativ sau contextul
de politici de la un moment anume, (6) starea de sanatate a populatiei, (7) clima si
caracterisiticile naturale ale unui anumit teritoriu la un moment de timp dat;

Natalitatea in timp
In epocile pre-industriale, in ciuda unor pre-conceptii, natalitatea nu era ridicata;
Numarul mare de persoane CELIBATARE, expresie a unei stari materiale generale
precare si a unei mobilitati sociale reduse puneau bariere fenomenului; Aceasta
explica ritmul lent de crestere al populatiei pana catre sec.18;
Numarul de nascuti vii putea fi mare dar numarul celor care supravietuiau la varsta
adulta era foarte redus; Numarul familiilor, deci al cuplurilor ca pre-conditie a
procrearii era insa restrans;
Oricat s-ar specual procrerea in afara cuplului bine definit nu era foarte raspandita
desi nici nu era chiar nesemnificativa;
De regula in familiile avute numarul de copii era mare spre a asigura descendenta
(in casele suv erane chiar foarte mare) dar exista in acest caz si o supra-mortalitate
datorata in special razboaielor si localizata in special la populatia masculina;
Scopul principal al intemeierii familiei era PROCREEREA !

Natalitatea in timp
Incepand cu sec. al 18-lea natalitatea generala creste ca urmare a cresterii generale
a nivelului de trai si prin urmare a reducerii semnificative a numarului de
celibatari;

Numarul nasterilor si numarul nascutilor vii per cuplu atinge in teritoriile actuale
ale SUA si nivele de 7-8 nascuti vii per cuplu, cu sanse foarte mari de a ajunge la
varsta adulta;
Desi mortalitatea infantila nu se reduce foarte mult pana catre inceputul sec.20
totusi, epoca industriala aduce o crestere a populatiei in special prin cresterea
numarului de nascuti vii (spor natural pozitiv);
Tranzitia demografica de la familiile cu multi copii catre cele cu mai putini copii (1
cel mult 2 per cuplu) se petrece in timp, pornind de la jumatatea sec.19 si mergand
pane mult catre a doua jumatate a sec.20;
Industrialiazarea aduce cu sine o crestere puternica a natalitatii, postindustrialismul conduce la o reducere a acesteia, determinantii fiind multiplii;

Natalitatea in Romania
Desi nu detinem decat date putine pentru perioadele pre-industriale putem aprecia
o natalitate redusa;
Cauzele sunt legate de conditiile dificile ce au prevalat in Tarile Romane de-a
lungul intregii perioade medievale;
Tranzitia de la populatiile si mdelul de natalitate medieval catre cel industrial are
loc de abia in sec.19 si cel mai mult dupa jumatatea acestuia;
Numai dupa 1850 se poate sustine modelul familiei taranesti cu mai mult de 3-5
copii;

Natalitatea in Romania
Natalitatea ridicata a familiilor romane dupa 1850-60 atat in Regatul Romaniei cat
si in teritoriile romanesti din afara acestuia au permis explica cresterea puternica de
populatie din aceste teritorii la finele sec.19 si inceputul sec.20, determinantii fiind
diferiti in cele doua tipuride teritorii mentionate;

Natalitatea ridicata din Regatul Romaniei a permis unei tari mici sa sustina
participarea la Primul Razboi Mondial si realizarea Unirii (la o populatie de 7 mil.
Romania a mobilizat 800 de mii de militari);
Natalitatea se mentine ridicata si in perioada interbelica cu toate ca progresele in
ceea ce priveste starea de sanatate sunt modeste iar urmarile razboiului nu dispar
pana la inceperea celui de al doilea conflict global;

Natalitatea in Romania
Cel de al doilea razboi mondial afecteaza natalitatea in Romania de o maniera
grava;
Colectivizarea fortata practicata de regimul comunist in perioada 1949-62 distruge
baza demografica a Romaniei si explica in buna parte scaderea continua a
natalitatii intre 1950 si 1966;
Doar prin metode de forta regimul reuseste sa stimuleze natalitatea (masurile din
1967-68 si cele din anii 1980-89);
Dupa 1990 natalitatea se reduce simtitor ca reactie adversa la politicile pronataliste mai intai iar, apoi, ca urmare atat a starii economice incerte din anii 1990
dar si a schimbarii modelului familial precum si a conceptiilor si modului de viata
in Romania, in special dupa anul 2000;

Poate fi Stimulata Natalitatea?

Raspunsul nostru este NU!
In epoca moderna indivizii si cuplurile au acces la o varietate mult mai mare de
resurse decat in trecut;
Influentarea comportamentelor prin diverse politici este suficient de dificila in
acest context si poate genera eventual efecte adverse sau de boomerang;

In general insa, o stare economica suficient de buna si mai ales stabila pe un timp
suficient de indelungat pot avea o influenta pozitiva asupra numarului de nasteri si
chiar asupra rangului mediu al nascutilor vii (mai mult de o nastere per femele de
varsta fertila);
Importanta de aceea este atat PROSPERITATEA GENERALA dar si
STABILITATEA sau PERSISTENTA acestei stari, singura variabila in masura sa
influenteze comportamentul indivizilor si al cuplurilor in ceea ce priveste decizia
pro-crearii!

Demografia ca stiinta; Obiectul de studiu si principalele

probleme ale studiului populatiilor umane
Demografia ca stiinta
Demografia reprezinta in sine stiinta populatiilor umane;
Termenul provine din greaca/elina veche si inseamna popor sau populatie
umana; Grafia=scriere, deci descrierea populatiilor umane ar fi;
Oiectul de studiu al DEMOGRAFIEI ca stiinta;
In ansamblul stiintelor socio-umane DEMOGRAFIA este considerata ca o stiinta
cu caracter de granita social si economic in acelasi timp;
Demografia face apel la stiinta istoriei (populatiile evolueaza in timp) dar si la
instrumentarul statisticii si matematicii; Demografie este legata cu
ETNOGRAFIA;
Statistica demografica este o parte a demografiei si nu trebuie confundata cu
DEMOGRAFIA ca stiinta;

Ce sunt Populatiile?
Populatiile umane sunt colectivitai sau grupari de indivizi, tarind pe un teritoriu
bine determinat, de-a lungul unor perioade de timp istorice, evoluand deci si avand
anumite caracteristici comune;
Populatiile umane nu sunt si nu pot fi omogene si de aceea ele nu trebuie
confundate cu natiunile ori chiar cu popoarele;

Dar Natiunile si comunitatile

Natiunile reprezinta modalitatea moderna de organizare a unor populatii umane

care au ajuns, pe diferite cai, in intervale istorice diferite si prin modalitati diferite
la o constiinta nationala comuna, ceea ce le permite organizarea in STATE
NATIONALE; Natiunile sunt alcatuite din CETATENI!
Aceasta realitate istorica se manifesta mai pregnant incepand cu sec.18 si atinge
maximul in sec.19 si 20;
Natiunile si comunitatile ce le compun reprezinta in prezent cadrul de baza in care
se desfasoara fenomenele demografice si in care evolueaza populatiile umane;
Globalizarea ca fenomen specific sfarsitului sec.20 si inceputului sec.21 aduce
oarecari schimbari acestui cadru de baza, fara a il afecta deocamdata in substanta
sa;

Miscarea populatiei
Populatiile umane sunt intr-o continua miscare;
Determinantii miscarii sunt multipli si ei tin de factori diversi politici, economici,
sociali, militari, religiosi, culturali, tehnologi etc;
Evolutiile acestor determinati afecteaza populatiile umane, cateodata
IREVERSIBIL;

Miscarea populatiei, influentata de acesti determinati, poate fi studiata in cadrul a

doua mari componente: NATURALA si MIGRATORIE!

Miscarea naturala
Reprezinta totalitatea fenomenelor si mai ales a proceselor de tip natural sau avand
cauze naturale care afecteaza populatiile umane si evolutia acestora;
Indivizii se: NASC, se CASATORESC, PROCREEAZA, DIVORTEAZA
eventual desigur, se IMBOLNAVESC-suficient de des sin in cele din urma
MOR/decedeza;
Am ilustrat astfel principalele fenomene ale miscarii naturale: NATALITATEA,
NUPTIALITATEA, FERTILITATEA, MORBIDITATEA SI MORTALITATEA

Miscarea migratorie
Reprezinta totalitatea acelor fenomene si procese prin care indivizii se misca, isi
schimba domiciliul ori locul de munca, in general in cautarea unui MAI BINE;
Astfel indivizii pleaca din locul de bastina, deci EMIGREAZA si ajung sa se
stabileasca in alt loc devening astfel IMIGRANTI;
Migratiile populatiilor au schimbat FATA PAMANTULUI!
Migratia poate fi, tinand cont de cadrul statelor natiune: INTERNA sau
EXTERNA;

Populatia de-a lungul secolelor

Populatia umana a evoluat in conditii suficient de vitrege si a supravietuit dovedind
astfel o REZISTENTA remarcabila la adversitate;

In functie de conditiile politice si economice si evolutia acestora populatia

anumitor teritorii a crescut, si-a imbunatatit FERTILITATEA (numarul de nasteri),
a devenit astfel nmai puternica si a inceput sa se dezvolte;
Pana foarte tarziu, catre secolul 20, MORTALITATEA a constituit o variabila pe
care omenirea nu a putut sa o influenteze decat foarte putin;
In consecinta timp de milenii CRESTEREA de POPULATIE (SPORUL
POPULATIEI) a fost dependent aproape in maneira exclusiva de NUMARUL DE
NASTERI (spor natural) sau de MIGRATIE (spor migratoriu);

Cohortele si Generatiile
Cohortele de populatie sunt alcatuite din toti indivizii nascuti in acelasi an
calendaristic;
Cohortele pot fi trebuie urmarite in evolutia lor de la nastere si pana la moartea
ultimului individ nascut;
Generatiile reprezinta cohortele ce trec printr-un sir de procese demografice si
ajung la randul lor la varsta procrearii, dand astfel nastere unor noi cohorte;
Intervalul generational este astfel socotit ca fiind de aproximativ 30 de ani (timpul
necesar pentru ca o cohorta sa se nasca, indivizii ei sa treaca prin faza de pregatire,
sa devina activi si in final sa procreeze la randul lor, dand nastere astfel succesiv
altor cohorte);
Generatiile pot fi demografic asimilate cohortelor dar din punctb de vedere al altor
factori (politici, sociali, economci, culturali etc) care le influenteaza
COMPORTAMENTUL DEMOGRAFIC aceasta asimilare trebuie totusi evitata;
De aceea este bine sa folosim pentru toti indivizii nascuti intr-un anume an
termenul de COHORTA;

Populatiile pre-industriale
Populatiile pre-industriale sau acelea care corespund unor epoci anterioare
mijlocului sec al 18-lea se caracgterizau prin:
Numar mic si densitate redusa pe teritoriu;
Fertilitate moderata ca urmare a unei nuptialitati restrictionate de nivelul modest al
mijloacelor de trai;
Morbiditate foarte ridicata ca urmare a igienei precare si lipsei de mijloace de
ingrijire a sanatatii, vindecare a bolilor si afectiunilor etc;
Mortalitate foarte ridicata, in special infantila si speranta de viata la nastere foarte
scazuta;
Migratiile acestor populatii, fie ele libere dar mai ales FORTATE erau frecvente!

Populatiile industriale ,moderne

Populatiile industriale sau moderne se caracterizeaza prin;
Fertilitate in crestere ca urmare a unor conditii de trai in continua imbunatatire;
Morbiditate in reducere accentuata datorita evolutiilor medicinei, in special catre
finele sec.19 si in sec.20;
Mortalitate infantila scazuta si speranta de viata la nastere in continua crestere;
Migratiile populatiilor moderne au cunsocut perioade de avant (sec.19 si pana la
anul 1914 si apoi dupa 1990) si perioade de retransare (perioada 1914-1990);

Cercetarile privind populatiile umane

Recensamintele Populatiei;
Anchetele statistice;
Monografiile;

Proiectiile si prognozele de populatie;

Cercetarile administrative;

Mortalitatea Populatiei
Reprezinta masa totala a deceselor inregistrate intr-o perioada de timp, de regula 1
an, in cadrul unei populatii umane;
Exprimarea matematica este de forma:
mg = (M/P ) *1000, unde mg = mortalitatea generala, M= masa deceselor
inregistrate iar P= efectivul mediu al populatiei in perioada analizata;

Mortalitatea pe sexe: mm=(Mm/Pm)*1000, analog, mf = (Mf/Pf)*1000;

Mortalitatea unei populatii de varsta singulara x oricare ar fi aceea se determina
matematic: mx = (Mx/Px)*1000;
Mortalitatea in profil teritorial : mg = [(mgi*Pi)/pi] unde mgi= mortalitatea
generala in teritoriul/unitatea administrativa i, iar Pi = Populatia in unitatea
teritoriala Pi;
Rezulta de aici ca: mortalitatea generala este o medie ponderata a unor rate
specifice fiecarei varste, fiecarei unitati teritoriale si fiecarui sex in parte;

Mortalitatea pe cauze de deces se determina prin formula: mi = (Mi/P)*100000

unde Mi = numarul deceselor pentru cauza i (poate aicis a fie o boala, un
eveniment deosebit, un razboi, orice), iar P = efectivul mediu al populatiei in
perioada de referinta, de regula un an;
Se raporteaza la 1000000 spre a se eveita cazurile de nereprezentativitate!

Mortalitatea infantila (1)

Reprezinta masa deceselor in populatia de 0 ani intr-o anumita perioada de timp, de
obicei un an;
Se determina cu formula: m0 = (M0/Nvii)*1000, unde M0 reprezinta masa
deceselor la varsta de 0 ani pentru perioada de timp analizata;
Nvii= masa nascutilor vii in aceeasi perioada de timp;

Mortalitatea infantila
Mortalitatea infantila se calculeaza pe grupe de varste intre 0 si 1 an de viata;
Se deosebesc astfel:
Rata mortalitatii precoce: mp=(M0-6 zile/Nvii)*1000;
Rata mortalitatii neonatale: mn = (M0-29 zile/Nvii)*1000;
Rata mortalitatii post-neonatale; mpn = (M1-11luni/Nvii)*1000;
Insumarea ultimelor doua rezulta in Mortalitatea infantila a perioadei de studio

Mortinatalitatea
Reprezinta fenomenul demografic al masei nascutilor morti intr-o perioada de timp
bine determinata;
Formula matematica este: mn = (Nm/Nvii)*1000 sau ca marime de structura cu
formula: mn = [Nm/(Nvii+Nm)]*100;
Totalitatea deceselor infantile din cauze endogene se estimeaza cu relatia: mpn =
[(Nm+M0eng)/(Nvii+Nm)]*1000, unde mpn= rata mortalitatii perminatale; In
cazul in care nu se poate cunoaste nivelul mortalitatii din cauze endogene acesta se
poate inlocui cu totalitatea deceselor in prima luna de viata;

Speranta de viata la nastere

Mortalitatea este un fenomen de tip joc de suma nula;
In final toate generatiile dispar astfel incat, la o anumita varsta Sx este posibil sa
nu mai fie nici un supravietuitor al generatiei respective;
In consecinta speranta de viata la o anumita varsta x indica probabilitatea ca la
respectiva varsta in ani impliniti sa mai fie in viata un anume numar de
supravietuitori ai respecitivei generatii;
Speranta de viata la varsta x, care poate fi 0 ani este deci definita prin relatia
ex0= [(S0-)/Sx], unde x poate fi la varsta de 0 ani;

Miscarea migratorie a populatiei

Migratia caracterizeaza miscarea populatiei din cauze diferite de cele naturale fiind
definita ca schimbarea fie ea permanenta, fie definitiva a domiciliului.
Din acest punct de vedere putem deosebi migratie definitiva sau migratie
circulatorie ori pendulatorie;
O forma foarte veche de migratie pendulatorie este reprezentata la romani de
transhumanta;
Atunci cand migreaza un individ se pune intr-o dubla postura; Cea de EMIGRANT
si cea de IMIGRANT;
Emigrant devine pentru mediul ori domiciliul din care pleaca;
Imigrant devibe pentru mediul ori domiciliul in care se stabileste;
Atat emigratia cat si imigratia spre a fi INREGISTRATE ca atare necesita o
schimbare de domiciliu; Aceasta trebuie de regula sa fie inregistrata
ADMINISTRATIV!

Migratia bruta se determina prin formula: M -= E+I, unde E reprezinta emigratia,

iar I reprezinta imigratia;
Ca spor migrator se determina cu formula:
Sm = I-E;
Ca raport la total populatie putem avea formulele: rmb = [(I+E)/P]*100 si respectiv
rmn = [(I-E)/P]*100;
Unde rmn = rata migratiei nete, iar rmb= rata migratiei brute;
Rata generala se determina prin formula Rg = M/P*100, unde M reprezinta
totalitatea populatiei antrenate in fenomenul migratiei;
Migratia poate fi interna, daca ea are loc, tot cu schimbare de domiciliu in
interiorul granitelor unui state;
Migratia se defineste ca fiind externa daca ea are loc trecerea frontierei de stat si
stabilirea domiciliului pe teritoriul altui stat;
In cadrul Uniunii Europene Tratatele constitutive stabiliesc principiul libertatii de
circulatie a persoanelor precum si pe cel al libertatii de circulatie a lucratorilor;
Orice cetatean aL unui stat membru are dreptul de a se stabili nestingherit pe
teritoriul altui stat membru ori de a lucra acolo unde doreste;
In consecinta in interiorul U.E. NU EXISTA MIGRATIE, ci doar MOBILITATE a
PERSOANELOR SI LUCRATORILOR!
Sporul general al populatiei se compune din doua elemente: Sporul natural si
Sporul migratoriu;
Sporul natural = N-M (nasteri decese);
Sporul migrator = I-E (imigrari emigrari);
Sg = Sn+Sm = [(N-M)+(I-E)];
Indirect Sporul migrator poate fi determinat ca: Sm = Sg-Sn; metoda folosita acolo
unde nu se poate estima migratia de o maniera efectiva!

Nuptialitatea si Divortialitatea populatiei

Nuptialitatea ca fenomen defineste o parte a miscarii naturale a populatiei,
respectiv fenomenul de casatorire si eventual de recasatorire intre persoane de
varsta nuptiabila intr-un interval de timp bine determinat, de obicei 1 an;
Nuptiabilitatea distinge intre nuptialitatea persoanelor celibatare (prima casatorie)
si cea a persoanelor divortate ori vaduve;
Cea mai simpla si mai uzitata formula de descriere a fenomenului este cea a ratei
generale a nuptialitatii:
C = (C/P)X1000 unde c = rata generala de nuptialitate/ a casatoriilor, C= numarul
persoanelor ce se casatoresc intr-o perioada de timp bine determinata (1 an), iar P =
efectivul mediu al populatiei pentru acelasi interval;
Rata nuptialitatii celibatarilor (persoanelor necesatorite/ce contracteaza prima
casatorie+ este exprimata de formula generala: c = (C/Pn)X 1000 unde C= numarul
de persoane celibatare ce contracteaza o casatorie, Pn= numarul persoanelor
celibatare din contingentul nuptiabil;
Xmed = [(x*Cx)/Cx] unde varsta medie (xmed) se stabilieste ca medie
aritmetica ponderata intre varsta in ani impliniti si numarul casatoriilor intervenite
la varsta respectiva. Se iau in calcul doar intervalele din interiorul contingentului
nuptiabil;
Nuptialitatea trateaza separat prima casatorie si recasatoririle spre a putea astfel
evidentia cat mai bine aspectele acestui fenomen de miscare naturala a populatiei;
Rata nuptialitatii celibatarilor: c = (C/Pn)*1000, unde C este numarul persoanelor
celibatare din contingetul nuptiabil ce se casatores; Pn = este numarul total al
persoanelor cu statut de celibatar din contingentul nuptiabil;
Rata re-casatoririlor: cr = (Cr/Pndv)*1000, unde numarul persoanelor ce se
recasatoresc(Cr) este raportat la total populatiei din contingentul nuptiabil avand
statut de divortat ori vaduv/vaduva;

Contingentul nuptiabil
In fiecare tara exista o limita de varsta minima la prima casatorie ce tine cont de un
complex de factori;
Se accepya de regula ca varsta la prima casatorie sa fie mai reduca pentru femei
decat pentru barbati; In Romania varsta minima pentru prima casatorie este de 18
ani pentru ambele sexe; Cu permisiune de la parinti ori tutore legal minorul care a
implinit varsta de 16 ani se poate casatori (Codul Civil); Anterior Codul Familiei
prevedea pentru fete posibilitatea casatoriei fara consimtamant de la varsta de 16
ani;
Contingentul nuptiabil cuoprinde deci barbatii si femeile intre varstele de 18 si 60
ani (se considera ca sub 18 ani si peste 60 de ani, in conditiile RO, numarul de
casatorii este neglijabil); Aceasta conventie se poate schimba in timp, modifcand
astfel limitele contingentului nuptiabil!

Divortialitatea
Acest fenomen caracterizeaza masa divorturilor ori a desfacerilor legale ale
casatoriilor intr-un interval de timp bine determinat, de obicei 1 an;
Rata divortialitatii (generala): d = (D/P)*1000, respectiv numarul divorturilor
inregistrate intr-un intervalde timp determinat (1 an) raportat la efectivul mediu al
populatiei din acel an;
Se poate calcula si avand la numitor efectivul mediu al populatiei casatorite, spre a
obtine astfel o reflectare mai buna a fenomenului;
Rata nuptialitatii nete: Cneta = [(C-D)/P]*1000, sau cu alte cuvinte diferenta dintre
casatorii si divorturi intr-un interval de timp bine definit (1 an) si efectivul mediu al
populatiei

Structuri de populatie

Populatia totala: egala cu populatia rezidenta

Populatia masculina: totalitatea persoanelor de sex masculin
Populatia feminina: totalitate persoanelor de sex feminin
Populatia pe grupe de varste: varsta se exprima in ani impliniti
Populatia legala (populatia dupa domiciliu): Totalitatea persoanelor care au
DOMICILIUL LEGAL-asa cum apare intr-un act de identitate pe un anumit
teritoriu-RO in cazul nostru si au cetatenia respectivei entitati suverane (pentru
entitatile non-suverane este valabila cetatenia entitatii suverane de care acestea
depind);
Populatia stabila sau rezidenta: Totalitatea persoanelor cu cetatenie romana, cu
cetatenie straina sau fara cetatenie care isi au resedinta obisnuita pe teritoriul
Romaniei (definitia curenta folosita de catre INS)
Populatia Urbana: actualmente in Romania totalitatea persoanelor care locuiesc in
municipii si orase (definitie aplicata incepand cu anul 1968)
Populatia rurala
Populata Activa: totalitatea persoanelor de 15 ani si peste (pentru RO) care
furnizeaza forta de munca disponibila pentru productia de bunuri si servicii;
Populatia Ocupata; Totalitatea persoanelor care in perioada de referinta a cercetarii
statistice (o saptamana) au desfasura o activitate producatoare de bunuri materiale
ori servicii de cel putin 1 ora. Varsta trebuie sa fie de cel putin 15 ani. Pentru
activitatile din agricultura (specific RO) persoanele trebuie sa fie proprietarele
productiei agricole si aceasta sa fie cel putin in parte destinata pietei sau sa fie
destinata autoconsumului dar intr-o proportie semnificativa (cel putin 60%). Partea
a doua a definitiei este valabila pentru lucratorii pe cont propriu si lucratorii
familiali neremunerati din agricultura;

Populatia inactiva: Totalitatea persoanelor care nu sunt disponibile sa furnizeze

forta de munca (inactivii pot fi in varsta de munca sau in afara varstei de munca;
Populatia in varsta de munca: Totalitatea populatiei de 15 ani si peste. Poate fi
folosita si definitia conform careia este vorba de populatia intre 15 si 74 de ani dar
dreptul la munca este un drept fundamental si atunci prima definitie este
considerata ca fiind mai cuprinzatoare, ne-existand nici o varsta limita de la care
cineva nu ar mai putea muncii (a nu se confunda cu varstele standard de
pensionare!);
Populatia activa civila: Totalitatea populatiei active fara cadrele militare active ale
MApN, MAI, SRI, SPP, SIE si asimiliatii precum si cu exceptia salariatilor
organizatiilor politice si obstesti si a detinutilor;
Someri: totalitatea persoanelor apte de munca, in cautarea unui loc de munca si
disponibile pentru munca intr-un intreval de 2 saptamani de la efectuarea cercetarii
Somerii inregistrati: totalitatea persoanelor apte de munca, in cautarea unui loc de
munca si disponibile pentru munca, INREGISTRATE IN ACEST SCOP LA
SERVICIILE PUBLICE DE OCUPARE (in RO-ANOFM);
Rata somajului: raportul procentual dintre numarul de someri, dupa oricare dintre
defintiile de mai sus si (1) populatia activa sau (2) populatia activa civila;

Someri de lunga durata; totalitatea persoanelor aflate in somaj de 12 luni si peste;

Someri de lunga durata tineri: totalitatea persoanelor cuprinse in grupele de varste
15-24 de ani aflate in somaj de 12 luni si peste;
Rata somajului de lunga durata: raportul procentual dintre numarul celor aflati in
somaj de 12 luni si peste si populatia activa;
Rata somajului de lunga durata la tineri: raportul procentual dintre numarul celor
aflati in somaj de 12 luni si peste cuprinsi in grupele de varste 15-24 de ani si
populatia activa tanara (cuprinsa in grupele de varste 15-24 de ani);
Cercetari privind populatia si structurile socio-profesionale

Ancheta asupra fortei de munca in gospodarii AMIGO: cercetare trimestriala si

anuala, bazata pe un esantion reprezentativ de populatie (gospodarii) extras din
datele de recensamant si referitoare la participarea populatiei la activitatile
economice; cercetare armonizata la nivel European, utilizand definitii armonizate
EUROSTAT; asigura comparabilitatea datelor; Datele se obtine prin
AUTODECLARARE!
Cercetarea privind costul fortei de munca: certare anuala ce furnizeaza elemente
importante privind evolutia si componentele costului fortei de munca (factorului de
productie MUNCA), pana la nivele de dezagregare lunare si mai ales orare, in
intreprinderi, pe forme de proprietate, forme de organizare juridica etc; colectare
de date INS, din intrerprinderi;
Balanta fortei de munca/BFM: lucrare realizata p baza mai multor surse de date,
inclusiv date demografice, date administrative, date din intreprinderi, cercetarea
privind costul fortei de munca, cercetarea privind forta de munca in gosopodarii
(anterior lansarii AMIGO principala sursa de informatii privind participarea
populatiei la activitatea economica); Datele se obtine prin colectare din
intreprinderi;
Resursele de munca: categorie din BFM: cuprinde totalitatea populatiei in varsta de
munca si apta de munca, ocupata ori aflata in cautarea unui loc de munca, incl.
inactivi in varsta de munca dar apti de munca;
Etnia: populatia dupa apartenenta etnica sau dupa originea nationala, se obtine prin
AUTO DECLARARE;
Confesiunea: populatia dupa confesiunea religioasa (dupa marturisirea de
credinta); se obtine tot prin AUTODECLARARE;
Aceste date se culeg in special la recensaminte;
Statisticile fortei de munca NU SE FAC nici dupa ETNIE si nici dupa
CONFESIUNE; Ele sunt deci neutre din punct de vedere etnic si confesional!
De aceea nu avem statistici privind ocuparea ori somajul in randul etniilor ori pe
confesiuni religioase; Legislatia muncii in Romania este NEDISCRIMINATORIE!

Populatia scolara: totalul populatiei cuprinsa la un moment dat intr-o forma de

educatie;
Populatia cuprinsa intr-o forma de educatie: totalul populatiei cuprinsa la un
moment dat intr-o forma de educatie, oricare ar fi aceea (ex: populatia cuprinsa in
invatamantul primar si gimnazial);
Tinerii necuprinsi in educatie, ocupare ori formare profesionala: totalul tinerilor
dintre varstele de 15-24 de ani sau 15-29 de ani care nu sunt cuprinsi nici intr-ol
forma de educatie, nici intr-o forma de formare profesionala si nici nu au un loc de
munca;
Grad de cuprindere in invatamant a populatiei de varsta scolara: raportul dintre
numarul elevilor dintr-o anumita grupa de varste, indiferent de forma de educatie si
totalul populatiei din aceeasi grupa de varste;

Populatia si locuirea; Structura de populatie pe medii rezidentiale

Populatia pe medii rezidentiale
In functie de mediul fizic si chiar fizico-geografic in care traieste, in care locuieste
sau mai bine zis REZIDA, populatia se imparte in:
Populatie rurala sau populatie locuind, rezidand in sate sau in localitati rurale;
Populatie urbana sau populatie locuind, rezidand in orase;
Definitia celor doua medii rezidentiale poate avea elemente legate atat de
caracteristicile locuirii dar si elemente de decizie administrativa;
In Romania prevaleaza elementele de decizie administrativa sau asa-numita
organizare administrativa a teritoriului national;
Mediul rural este caracterizate de POPULATII OMOGENE;
Mediul URBAN este caracterzat de POPULATII ETEROGENE;

Caracteristicile populatiei rurale

Populatia rurala rezida in cel mai vechi mediiu de locuire cunoscut;
Caracteristicile populatiei rurale sunt legate de o densitate mai rdusa in teritoriu dar
si de o inzestrare mai redusa cu anumite elemente de utilitate si infrastructura;
O alta caracteristica a populatiei rurale este o preponderenta a ocuparii fortei de
munca in agricultura si/sau activitati legate in mod direct ori indirect de aceasta;
Pentru ROMANI, satul este mediul ancestral de locuire, de formare si dezvoltare a
poporului si natiunii romane;
In societatea moderna elementele de densitate a populatiei ca si cele legate de
ocuparea fortei de munca sunt definitorii pentru mediul rural; In RO prevaleaza
totusi decizia administrativa;

Caracteristicile populatiei urbane

Populatia URBANA sau cea care locuieste in roase este caracterizata de o denistate
mare si foarte mare in teritoriu precum si de accesul la o infrastructura complexa;
Locuirea URBANA este compacta;
Ocuparea fortei de munca in urban este orientata preponderent spre activitatile
non-agricole, industriale si de servicii inclusiv, in orasele resedinta administrativa,
de servicii publice;
Orasele si municipiile in RO se infiinteaza prin decizie administrativa;

Evolutia istorica a mediilor rezidentiale

Mediul rural a fost caracteristic epocii primitive a istoriei omenirii dar si celei
antice, inclusiv pe teritoriul Romaniei;
Antichitatea clasica greco-latina a dezvoltat si mediul urban, creand pentru prima
data in istoria Europei o CIVILIZATIE URBANA;

Evul mediu timpuriu a fost marcat de reculul civilizatiei urbane si de revenirea la

mediul rural, dar si de dezvolltarea orasului-cetate, fortareata, expresie a
FEUDALISMULUI;
Renastere readuce in centrul civilizatiei europene ORASUL caruia capitalismul ii
da functia INDUSTRIALA tranformandu-l in motorul dezvoltarii societatii
moderne;
Orasele concentreaza astazi cea mai mare parte a populatiei EUROPENE;
Procesul de URBANIZARE populatiei continua si in prezent prin extinderea
elementelor de civilizatie tipic urbane si in mediile rezidentiale de mica denistate;

Evolutia oraselor
Orasale antice erau dezvoltate in jurul unei fortarete centrale care reprezenta si
orasul sacru ( la greci AKROPOLIS);
Orasele romane s-au dezvoltat ca centre administrative, militare (in jurul castrelor
de legiune, expresie a imperiului ca organizare militarizata a societatii) dar si
comerciale; Apar primele mari metropole; Roma si Constantinopole;
Orasul medieval are mai multe forme, el este un oras inchis, de tip comunitar
(GER:gemeinschaft), bazat pe privilegii (libertati) colective; El este o piata
(GER: MARKT), deci un centru comercial si mestesugaresc dar si o cetate de
aparare, inconjurata la propriu cu o curtina continua de ziduri;
Orasul modern este prin excelenta roasul industrial, roasul deschis, fara ziduri; El
reprezinta un spatiu de libertate, de afrimare a individualitatii;
Orasele primei revolutii industriale au ca element central CALEA FERATA;
Orasele contemporane se prezinta ca asezari multi-nuclare, in jurul unei nucleu
central; Populatia se deplaseaza catre zona suburbana sau periurbana

Satele reprezinta mediula ancestral de locure al populatiei centrat pe agricultura si

pastorit;
Satele reprezinta principalul mediu rezidential al majoritatii populatiei pana catre
sec.18-19;
Satul incepe sa se urbanizez in sec.20;
In prezent caracteristicile traditionale mai sunt pastrate doar izolat;
Populatia rurala este in proces de urbanizare;
Orasul concentrat in jurul, de regula al unui loc natural de ancoraj pentru orice tip
de ambarcatiune, reprezentand modulcel mai sigur de transport al persoanelor si
marfurilor pana in epoca industriala;
Orasele porturi se dezvolta in antichitatea greco-latina;
Orasul port medieval reprezinta un centru comercial si politici de oprima
importanta, locul de unde au plecat marile dezcoperiri geografice;
Portul modern creaza o structura industrial aparte caracterizata prin elemente
specifice de infrastructura;
Orasele port au incurajt schimbul comercial dar si schimbul de populatii,
eterogenitatea tipurilor umane fiind o caracteristica a acestor asezari;
Orasul dezvoltat in jurul unei PIETE, al unei incrucisari de drumuri, de cai
comerciale;
In evul mediu spaTiu al dezvoltarii mestesugurilor dar si al afirmarii unor
colectivitati libere, locul de nastere al BURGHEZIEI (die burger: ORASENII);
In era industriala loc de dzvoltare al producitie de masa capitaliste si al
concentrariii proletariatului industrial (the blue collar workers);
In epoca contemporana orasul industrial si-a modifcat caracteristicile datorita
modificarii organizarii industriale, dispare concentrarea excesiva in favoarea unei
mai mari diversitati ca urmare a accentuarii diviziunii sociale a muncii;

Tipuri de orase-orasul resedinta administrative

De regula dezvoltat in jurul unei resedinte monarhice, transformat odata cu aparitia

statelor si in oras capitala;
Roma si Constantinopole au fost primele mari orase administrative si capitale;
Orasul capitala decade in evul mediu cand apare asa-numita capitala itineranta;
Odata cu renasterea si cu dezvoltarea unor monarhii de tip centralist, orasele
administrative isi reiau rolul fiind dezvoltate in jurul principalelor sedii ale
autoritatii;
In epoca moderna orasele resedinta administrativa au capatat si atributii industriale
si comerciale, avand rolul unor poli de dezvoltare si atractie a populatiei;
Epoca moderna a consemnat insa si dezvoltarea unor orase pur administrative,
eliberate de industrie si in care industria cvea mai importanta este administratia
publlica

Tipuri de orase-orasul episcopal/universitar

Orase avand initial functie de resedinta a episcopului locului;
Dezvoltate in Europa medievalain special in Occident pe fondul declinului si chiar
disparitie autoritatii statale in sec. V-X d. Chr.;
Orasele episcopale aveau in centru resedinta si biserica sau catedrala episciopala
precum si eventual un ansamblu monastic;
In timp orasele episcopale au evoluat fie catre orase resedinta administrativa de tip
laic fie catre roase universitare fie si-au asumat functii comerciale si industriale;
In prezent acest tip de oras nu mai exista efectiv;

Urbanizarea in Romania
Romania a fost timp de secole si chiar milenii un spatiu al ruralului;
Primele orase sunt cele intemeiate pe tarmul Marii Negre in sec VII-VI i.d.Chr. De
catre colonistii greci veniti din Asia Mica;
Orasele romane reprezinta de regula sedii adminsitrative si militare; Ele nu rezista
decat in rare cazuri si trecand prin forme ruralizare, retragerii aureliene;
Orasul medieval pe teritoriul Romaniei apare in principal in contextul colonizarii
unei populatii germanice de catre regele maghiar Geza II, asa-numtii sai, undeva in
sec.12;
Orasele cu origini romanesti sunt de regula orase situate la intretaierea marilor axe
de transhumanta (Bucuresti si Orasul de Floci);

Urbanizarea in Romania
In evul mediu dezvoltarea urbana are loc cu precadere in Transilvania in orasele
libere (a se citi privilegiate) sasesti;
Orasele din principatele romanesti sunt de regula centre administrative si mici
centre comerciale;
Incepand cu sec 17, Bucurestiul se afirma ca cel mai mare oras din spatiul
romanesc;
Industrializarea si cucerirea independentei de stat in 1877 conduc la declansarea
unui amplu proces de urbanizare in Romania; Apar noi orase, se dezvolta porturile,
se creeaza o infrastructura urbana;

Urbanizarea din sec.20 este marcata de perioada 1947-89. In aceasta perioada

mediul urban este alterat de constructia unor mari cartiere dormitor,
depersonalizante, in care se concentreaza mase mari de lucratori industriali;

Toate orasele capata obligatoriu si o functie industriala, conorm unor

comandamente politico-ideologice;
Dupa 1989, multe orase industriale intra in declin, renasc insa orasele axate pe
servicii;
In decurs de 25 de ani vechea ierarhie urbana anterioara celui de al Doilea Razboi
Mondial se reface;
Bucurestiul tinde sa devina una dintre cele mai mari metropole ale Europei de Sud
Est, fiind unul dintre cele mai dinamice orase ale Europei;

Evolutia Bucurestiului
Oras cu origini romanesti, asezare de oieri, pe o ruta de transhumanta (in codrul
Vlasiei-adica al vlahilor, deci al Romanilor), la un vad al Dambovitei (hidronim
slav);
In sec. 15-16 doar o modesta resedinta domneasca;
Incepand cu sec 17-18 capata o dezvoltare accentuata fara a capata insa un aspect
urban. Niciodata oras intarit, niciodata dezvoltat pe o baza SISTEMATICA;
In 1848 prima capitala a romanilor liberi, centru al miscarii de renastere nationala;
Din 1862, capitala ROMANIEI; Odata cu dezvoltare a legaturilor feroviare devine
efectiv cea mai mare concentrare urbana din teritoriile locuite de romani;
Incepand cu sec.20 devine un centru industrial, caracetr potentat in perioada 194789;
Mari lucrari edilitare caracterizaeaz perioada 1930-40 dar si anii 1960 si 1970; Anii
1980 sunt caracterizati de demolari abuzive;

Evolutia Brasovului

Mica asezare slavo-romana sub Tampa;

Incepand cu sec 13 o fortareata si o mica asezare, probabil creatie a cavalerilor
teutoni;
Incepand cu sec 14 un puternic centru comercial german insa cu un element
romanesc foarte puternic si activ locuind insa extra-muros;
Incepand cu sec 19, odata cu dezvoltarea retelei de cai ferate centru industrial;
Cel de al doilea oras si centru industrial al tarii in anii 1970-80;
Actualmente oras de servicii si industrie, nod de comunicatii si oras turistic;