Matner Ingrid Ioana

MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE ÎN DOMENIUL MEDICO-FARMACEUTIC

Anul I – semestrul I

 Natalitatea = (nr. născuti vii/populație generală) x 1000 =9,6

 Fertilitatea generala = (nr. născuți vii/ nr. femei 15-49 ani) x1000 = 37,8
 Fertilitatea specifica 16-19 ani = (nr. născuți vii 15-19 ani/nr. femei 15-19 ani) x 1000 =
36,76
 F.sp. 20-24 ani = (nr. născuți vii 20-24 ani/nr. femei 20-24 ani) x 1000= 96,1
 F.sp. 25-29 ani = (nr. născuți vii 25-29 ani/nr. femei 25-29 ani) x 1000= 65,80
 F.sp. 30-34 ani = (nr. născuți vii 30-34 ani/nr. femei 30-34 ani) x 1000= 25,27
 F.sp. 35-39 ani = (nr. născuți vii 35-39 ani/nr. femei 35-39ani) x 1000= 9,1
 F.sp. 40-44 ani = (nr. născuți vii 40-44 ani/nr. femei 40-44 ani) x 1000= 2,49
 F.sp. 45-49 ani = (nr. născuți vii 45-49 ani/nr. femei 45-49 ani) x 1000= 2,1
 Valorile indicatorului de natalitate din Romania

Rata generală a natalității (natalitatea brută) se calculează după formula:

Ng=N x 100
P
unde N reprezintă numărul născuților vii iar P efectivul populației.

- 1990 – 13.6
- 2000 – 10.4
- 2005 – 10.2
- 2010 – 9.8
- 2015 – 9.0
- 2016 – 9.1
- 2017 – 9.3
- 2018 – 8.6
- 2019 – 8.5
- 2020 – 8.0

3.

Articolul scris de Liliana Guran-Nica, intitulat ASPECTS OF THE DEMOGRAPHIC CRISIS IN ROMANIA, face
referire la corelațiile dintre evoluția populației românești în ultimii 20 de ani și schimbările în
comportamentul familial. Dupa cum se mentioneaza, teritoriul românesc a fost întotdeauna una dintre
cele mai populate zone europene, bogatul său potențial natural și economic determinând o evoluție
demografică predominant pozitivă în secolul XX. Începând cu ultimul deceniu, marcat de schimbări
politice și economice induse de contextul internațional, a fost instalată o tendință de scădere. Evoluția
negativă este specifică majorității unităților administrative. Sursa acestei probleme este schimbarea
comportamentului demografic la unitatea socială de bază, familia. Articolul analizeaza atât mișcarea
naturală în toată complexitatea ei, cât și dezvoltarea unor indicatori precum nupțialitatea și
divortialitatea, pentru a evidenția aceste corelații. Analiza disparităților teritoriale referitoare la acești
indicatori are, de asemenea, un rol important în expunerea regiunilor confruntate cu dificultăți.

http://www.journalstudiesanthropology.ro/en/aspects-of-the-demographic-crisis-in-romania/a33/