Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
- Ecografia
- Tomografia computerizata
- Imagistica prin rezonanţă magnetică (IRM)/
colangiopancreatografiaRM (CPRM)
Ficat Spl
RD RS
2. Tumori
- Tumori chistice
- Adenocarcinom
- Tumori endocrine maligne
- Hemangiomul şi limfangiomul cavernos
- Metastaze din cancerul colonic
3. Hemoragie intraparenchimatoasă
4. Infarct/ abces
5. Hiperparatiroidism
6. Fibroză chistică
Rg abd.simplă
CT
Abces hepatic
Acumulare hipertransparentă
voluminoasă subfrenică dreaptă
Rg abd.simplă
CT
Aerobilie
Ecografia
Metoda diagnostică de primă intenţie
- diagnostic pozitiv şi diferenţial
- orientare spre o altă metodă de explorare
- puncţie biposie tumori
• Avantaje
- accesibilitate
- cost scăzut
- repetabilitate – monitorizare
- Ecografia intraoperatorie
- Ecoendoscopia
Ecografie 2D
Doppler
Power Doppler
Computer tomografia (CT)
- CT abdominal nativ.
- CT cu produşi de contrast iodaţi nonionici (PCI) în mod spiral în faze multiple (arterială; portală şi
parenchimatoasă- CT multislice).
- Administrarea de apă/ contrast oral (500 ml) cu 30 min înainte de examinare.
Tomografia Computerizata
• Densitatea spontană normală a parenchimului hepatic: 50-70 UH
Densitatea ficatului este cu 7-12 UH mai mare dec ât a splinei. O
diferenţă de densitate mai mare de 20 UH între ficat şi splină
este considerată patologică.
Nativ
Faza portala
Opacifierea CBIH cu
contrast iodat
Imagistica prin Rezonanţa
Magnetică
• Evaluare neinvazivă a:
- parenchimului hepatic şi pancreatic
- arborelui biliar;;
- structurilor vasculare intra/ extrahepatice
• Caracterizarea RM include:
- aspectul morfologic (formă, contur, structură, dimensiune,
modificări de vecinătate);
- aprecierea componentelor lezionale (apă, grăsime, sânge, Fe,
proteine)
- comportarea la administrarea contrastului paramagnetic
(precoce/ tardiv)
- funcţia celulară: utilizarea de contrast specific hepatocitar şi
pentru celulele Kupffer.
IRM
T1 T1 cu contrast
nativ paramagnetic
Colangiopancreatografia prin
rezonanţă magnetică (CPRM)
CPRM:
– Inlocuieşte tehnicile de opaciefiere
clasică (colangiocolecistografia iv,
colecistografia orală).
– Confirmă sindromul obstructiv
– Diagnostic etiologic - stenoză
malignă/benignă, litiază, etc
– Răsunetul proceselor focalizate sau
difuze asupra arborelui biliar.
– Punerea în evidenţă a lichidelor
staţionare (chiste) sau lent circulante
(urină, bilă, suc pancreatic, suc
digestiv, LCR) prin utilizarea de
secvenţe ponderate T2
- Lichidele hipersemnal T2 (albe);
fluidele circulante
hiposemnal T2 (negre)-viscere
Colangiografia percutanată
(transhepatică-CTH)
• Injectarea de substanţă de
contrast iodată
hidrosolubilă direct în
arborele biliar intrahepatic
(reperaj
fluoroscopic/ecografic).
• Colangiografia
intraoperatorie: utilă pentru
precizarea eventualilor calculi în
CB.
IV II
VIII
VII
IV III
VIII I
VII
IV
V
I
VI
VI
IRM
T2
T1
Angio RM
arterial
AngioRM
portal
Căile biliare
Aspect normal
Aspect postoperator
Anastomoză bilio-digestivă
Pancreasul
CPRM
T1 cu contrast
paramagnetic
• Componenta principală a SRE.
• Localizare: hipocondrul stâng
Splina
între diafragm şi polul superior
gastric; intraperitoneală.
• Embriologic: dezvoltare
multifocalăspline accesorii.
• Formă particulară, dimensiuni
greu cuantificabile.
• Legată de stomac prin
ligamentul gastrosplenic prin
care trece artera splenică şi
ramuri gastroepiploice.
• Conexiunea cu peretele
abdominal: prin ligamentul
gastrorenal.
• Ambele ligamente: căi de
derivaţie potenţiale în
anastomozele portocave.
• CT/IRM: aspect tipic al încărcării
cu contrast iv- tigrat în fază
precoce cu omogenizare tardivă.
N: diamterul transvers sub 5 cm;
diametrul cranio-caudal sub 13
cm
Splina CT cu PCI iv
ST
Ao
CV
Spl
IRM
T1 T2
Noţiuni de semiologia elementară în
patologia hepato-biliară,
pancreatică şi splenică
FICAT
• Patologia focală tumorală - benignă: componentă solidă-
hemangiom, hiperplazie nodulară focală, adenom;
chistică: chiste biliare/ polichistoză hepatică;
componentă lipomatoasă: lipom, angiomiolipom - malignă primitivă:
hepatocarcinom, colangiocarcinom
- malignă secundară: metastazele
• Patologie focală infecţioasă - abces piogen - echinococoză - abcese
fungice/ parazitare
• Patologie vasculară - tromboza portală - ischemia arterială-
infarctul hepatic - patologia vv hepatice- sdr.Budd-Chiari
• Patologia difuză - steatoză - hemocromatoza
- ciroză hepatică
Semiologie ecografică
• Grăsimea, structurile ligamentare, pereţii vaselor: hiperecogene.
• Lichidiene pure (bilă, urină, sânge circulant): transonice sau
anecogene.
• Lichidele cu vâscozitate mai mare sunt hipoecogene; la interfaţa cu o
altă structură apare fenomenul de întărire posterioară.
• Structurile osoase, calcificările: imagini hiperecogene însoţite de
fenomenul de atenuare şi de conul de umbră posterioară.
Chist hidatic
cu vezicule fiice Abcese hepatice
Creşterea ecogenităţii
hepatice
1. Steatoză
2. Ciroză
Descreşterea ecogenităţii
hepatice
1. Hepatită
2. Infiltraţii tumorale: limfom,
leucemie
A. Nonneoplazice
1. Chist hepatic
2. Boală polichistică hepatică
3. Abcese
4. Chist hidatic hepatic
5. Hematom vechi
6. Steatoza focală
B. Neoplazice
1. Tumori benigne ( hemangiom, adenom, chistadenom, hamartom,
lipom limfangiom)
2. Tumori primitive maligne (hepatom, colangiocarcinom,
chistadenocarcinom)
3. Metastaze (varianta chistică în ADK ovar/ carcinom gastric)
Tumori benigne hepatice
cu densitate fluidă
CT nativ
• Chistul simplu hepatic:
– imagine circumscrisă de formã
rotundã /ovalarã, cu contur net ;
– densitate fluidã (0-20UH),
omogenã
– neiodofil;
– peretele chistului este foarte
subţire, uneori invizibil.
CT cu PCI iv
• Boală polichistică hepatică: mai mult
de 10 chiste hepatice.
Tumori benigne hepatice
cu densitate solidă
• Hemangiomul
CT spontan: leziune hipodensã (densitate apropiata de cea a sângelui
circulant).
CT cu PCI iv: aspect caracteristic la examinarea în mod spiral în faze
multiple.
- priză de contrast precoce, intensă în periferie sub forma unor
bulgãri iodofili.
- în timp, încãrcarea hemangiomului progreseazã de la periferie spre
centru.
- examinarea CT tardivã: umplerea totalã a leziunii cu contrast cu
persistenţa intralezionalã a PCI în cantitate superioarã şi timp mai
îndelungat faţã de parenchimul hepatic.
CT cu PCI iv
CT nativ
Hemangiom hepatic
CT cu PCI iv tardiv
CT spontan
Tumori benigne
hepatice cu HNF
densitate solidă
CT cu PCI precoce
Lipomul şi angiomiolipomul
• Examinarea CT nativã: leziune cu
conţinut lipomatos cu densitãţi
negative: - 20 / -80 UH.
Lipoame hepatice
Tumori hepatice maligne primitive
1. Cu originea în hepatocit
Carcinomul hepatocelular (CHC)
- Cea mai frecventã tumoră hepaticã primarã.
- 85% din CHC apar pe un ficat cirotic .
- Existã douã forme de CHC:
- nodularã (90% din cazuri)- unică sau multiplă
- difuzã (10% din cazuri).
precoce
tardiv
CTS cu PCI iv
Tumori hepatice maligne primitive
2. cu originea în cãile biliare
Colangiocarcinomul intrahepatic
- masă unică de dimensiuni mari,
- noduli tumorali multiplii confluenţi
- tumoră infiltrativă
Chist biliar
Colangiocarcinom
segment IV
CT cu PCI iv
Tumori hepatice maligne
secundare
Metastazele
- CT reprezintã metoda cea mai sensibilã de diagnostic curent al
determinãrilor secundare hepatice (sensibilitate cuprinsã între 65
şi 90%) dependentã de pacient şi de tipul tumorii primare şi o
specificitate de 81-98%.
Metastaze hepatice
izo/ hipodense spontan, iodofile precoce
CT cu PCI iv
precoce
Ficatul infecţios
1. Abcesele hepatice
• Abcesele hepatice cu germeni
piogeni (E coli, anaerobi) : aspectul
CT al abcesului depinde de stadiul
său evolutiv. Caracterul septic:
prezenţa bulelor de gaz.
• Abcesele micotice (candidoza,
criptococoza, aspergiloza) apar la
imunodeprimaţi; sunt mici şi
multiple. Diagnosticul de
certitudine: puncţie biopsie
intralezională.
• Abcesele în parazitoze: abcesul
amibian (Entamoeba hystolitica) –nu Abces hepatic
are perete propriu şi nici bule de
gaz.
Ficatul infecţios
2. Parazitozele hepatice
Chistul hidatic (Echinococcus
granulosus) descoperit întâmplător
înurma unui examen ecografic de
rutină sau unei explorări CT.
• Ciroza hepatică :
– stadiul terminal al numeroaselor forme de hepatopatii cronice
– aspecte morfologice variate
– în cazuri particulare există modificări de densitate hepatică:
steatoză/ hemocromatoză.
– CT semne variate, niciunul nu este specific.
- hepatmegalie la niv LS sau a lobului caudat;
- contururi hepatice deformate / boselate ce corespund nodulilor
de regenerare;:
- incizuri adanci;
- semne de hipertensiune portală (HTP): ascită, creşterea
calibrului venei splenice, trunchiului de portă, căile venoase de
derivaţie,varicele esofagiene, repermeabilizarea venei
ombilicale.
A. Fier
a. difuză: hemocromatoză
b. focală:noduli de regenerare siderotici.
B. Cupru
- boGală Wilson: degenerscenţă hepatolenticulară- depozite de Cu în
ficat şi în nucleii bazali.
C. Iod
- amiodaronă (antiaritmic cu 37% iod în compoziţie)
D. Aur
- terapia cu aur coloidal în artrita reumatoidă
3. Ficatul cardiac
4. Amiloidoza
Steatoză hepatică
Sindrom Budd-Chiari
Traumatismele hepatice
!! CT: metoda de elecţie în bilanţul
traumatismelor abdominale.
-Hematom intraparenchimatos/
subcapsular: aspectul depinde de
vechimea sîngerării (hiperdens precoce;
heterogen în std subacut; hipodens tardiv)
- Fractura
- Dilacerare: aspect heterogen
hipo/hiperdens
Dilacerare
Fractură
Hematom subcapsular
• IRM este mai sensibil decât CT în:
- caracterizarea leziunilor chistice de
mici dimensiuni sau a chistelor complicate.
- caracterizarea nodulilor dezvoltaţi pe ficat cirotic
- în afirmarea metastazelor de mici dimensiuni (utilizarea
de contrast specific celular)
• Patologia dobândită
- benignă (litiază, inflamaţii, ischemii)
- malignă (colangiocarcinom CBP,
adenocarcinom VB, ADK periampulare)
• Aspecte postoperatorii
- stenoze CBP
- recidive tumorale
- fistule biliare
Algoritmul de explorarea
CBIH, VB şi CBP
• Ecografia
– examen iniţial sistematic
– uneori suficient – diagnostic pozitiv
– alegerea strategiei de explorare suplimentară
• Colangio-IRM
– Inlocuieşte tehnicile de opaciefiere clasice
– Confirmă sdindromul obstructiv
– Diagnostic etiologic: stenoza malignă/benignă, litiaza CBIH/CBP
• CT spiral
– Explorare canalară si parenchimatoasă – leziuni tumorale
• Ecoendoscopie: cazuri complexe
• ERCP şi CTH: aproape exclusiv în scop terapeutic
Ecografia metoda de primă intenţie patologia VB având randamentul
diagnostic maxim în diagnosticul litiazei VB.
1. Status postcolecistectomie
2. Mascată de grilajul costal
3. Anomalii de poziţie ( poz.subcostală/ intrahepatică)
4. Carcinom VB
5. Perforaţie VB
6. Absenţă congenitală
7. VB contractată postprandrial
Litiază CBIH Material ecogen în colecist
şi în CB
- Calculi
- Aer
- Sânge
- Tumori
- Paraziţi
Litiază VB
Acumulările mici aerice sunt
cel mai bine evidenţiate CT
Colecistită emfizematoasă
CT vizualizează calculii de CB ( hiperdenşi si cu
conţinut calcar) într-un % ce variază între 75 şi 88%.
CPRM
Litiază biliară CBP recidivantă
Sdr postcolecistectomie
Tumoră Klatskin
CTH
CPRM
CT cu PCI iv
CT nativ
CT cu contrast
iodat iv
Pancreatită cronică
calcificată
CT semne de certitudine:
- calcificări pancreatice;
- dilataţie moniliformă de
Wirsung
- chiste pancreatice
Tumorile maligne pancreatice
• Tumoră rezecabilă: 8- 15% din cazuri
• Extensie:
65% din cazuri prezintă tumori invazive şi metastaze la distanţă
21% prezintă invazie ganglionară
14% tumoră localizată neinvazivă
• Metastaze:
- ficat: cele mai frecvente; sunt mici, multiple
- adenopatii regionale
- determinări peritoneale
- alte determinări: plămân, pleură, oase, ficat
• Invazia vasculară: stadiu depăşit chirurgical.
Tumoră invazivă de pancreas
T cu PCI iv IRM T1
CPRM
Adenocarcinom pancreatic
Splina
• Splenomegalia şi HTP
• Infarctul splenic
• Abcesul splenic
• Patologie tumorală: limfoame, metastaze
– Malignă: limfoame, sarcoame, metastaze
– Benignă: hemangioame, limfangioame
– Pseudotumori chistice/ inflamatorii (granuloamele)
• Ruptura spontană a splinei
• Traumatismele splenice
SPLENOMEGALIE Fractură.
Hematom subcapsular splenic