Migraţia populaţiei

1
Definirea migraţiei
“Ţinând cont de natura complexă a fenomenului, definirea migraţiei este dificilă” (THP
Foundation, UNESCO, 2009: 35).

• Traversarea unei graniţe (administrative/socio-teritoriale sau

politice):
– Migraţie internaţională
– Migraţie internă

• Perioadă minimă de timp petrecută la destinaţie

– Criteriu minim (3; 6 luni; 1 an)

• Scopul sau circumstanţele deplasării – criterii de definire prin

excludere

 Nu se consideră migraţie: deplasările pentru turism, tratament medical,

pelerinaj religios sau afaceri
2
Exemple definiţii

• “Procesul de deplasare, fie peste graniţe internaţionale, fie în interiorul

graniţelor unui stat, care are ca efect schimbarea temporară sau
(semi-)permanentă a rezidenţei” (THP Foundation, UNESCO,
2009, 2009: 36)
• Schimbare permanentă de rezidenţă care implică “detaşarea de
organizarea activităţilor dintr-un loc şi mutarea completă a
acestora într-un alt (loc)” (Goldscheider, 1971)

• „Migraţia înseamnă traversarea graniţei unui unităţi

administrative sau politice pentru o perioadă minimă de timp”
(Boyle et al, 1998)

• “... Migraţia este definită în sensul său cel mai larg ca incluzând
toate schimbările de rezidenţă uzuală, indiferent de distanţa
parcursă sau durata şederii la o adresă” (Pooley şi Turnbull,
1998)
3
Definirea administrativă

• Criteriul naţionalităţii/cetăţeniei

“Cetăţenia implică de regulă dreptul de a participa la procesul

democratic de luare a deciziilor, în special prin drepturile la vot
activ şi pasiv” (THP Foundation, UNESCO, 200: 24)

• Criteriul locul naşterii:

– Generaţiile 1; 1.5; 2

4
O distincţie importantă: flux şi stoc

Flux: indivizii implicaţi în procesul deplasării dintr-un spaţiu în

altul
exemplu: în 2005, un milion de imigranţi legali au fost admişi în SUA

Stoc: indivizii care trăiesc într-un spaţiu diferit de cel din care au
plecat
exemplu: recensământul din 2000 înregistra 31 de milioane de rezidenţi SUA
(11% din totalul populaţiei) născuţi în altă ţară

5
 Tipologii în migraţie: criteriul timp la destinaţie (1)

• Diferenţierile se bazează pe utilizarea:

– unui prag/limită de timp. Cele mai utilizate sunt: 3, 6, 12
luni
– tipului de document care reglementează şederea la
destinaţie (viză flotant/viză temporară/permis de
rezidenţă temporar etc.)

• Migraţie pe termen scurt/migrant pe termen scurt:

perioada de şedere a migrantului la destinaţie nu depăşeşte
12 luni

• Migraţie pe termen lung/migrant pe termen lung: perioada

de şedere a migrantului la destinaţie este de cel puţin 12 luni

6
 Tipologii în migraţie: criteriul timp la destinaţie (2)

• Terminologie paralelă:
– Migraţie temporară: migraţie în cazul căreia individul nu
beneficiază de un permis de rezidenţă pe termen lung sau
de cetăţenia statului de destinaţie
– Migraţie definitivă

• Termeni conecşi:
– Migraţie circulatorie
– Migraţie de tranzit

7
Tipologii în migraţie: libertatea de decizie (1)

Diferenţierile se bazează pe: evaluarea gradului de constrângere a

deciziei de a migra

• Migraţie voluntară: migraţie bazată pe decizia neconstrânsă a

individului
• Migraţie forţată: migraţie bazată pe decizia constrânsă de un
factor exterior a individului

8
Tipologii în migraţie: criteriul scopul deplasării

• Diferenţierile se bazează pe: scopul declarat al plecării/activitatea

principală în care este implicat migrantul

• Migraţie economică (pentru muncă): migraţie al cărei scop este

implicarea într-o activitatea aducătoare de venit

• Migraţie pentru studii: migraţie al cărei scop este legat de

acumularea de capital uman, prin înscrierea în sistemul academic
la destinaţie

• Migraţie pentru reîntregirea familei (migraţia dependenţilor):

termen utilizat pentru deplasarea legală a membrilor familiei
(dependenţilor) unui migrant către destinaţie
9
Tipologii în migraţie: criteriul legalitatea statusului
migrantului (1)

• Diferenţierile se bazează pe: gradul de conformare a statusului

migrantului la reglementările în vigoare (în special la destinaţie)

• Migraţie reglementată: migraţie conformă tuturor

reglementărilor referitoare la statusul de imigrant/emigrant

• Migraţie nereglementată: migraţie care, pe una sau mai multe

dimensiuni ale statusului, contravine reglementărilor referitoare la
statusul de imigrant

10
Tipologii in migraţie: criteriul legalitatea statusului
migrantului (2)

• Termeni sinonimi*: migraţie clandestină, migraţie ilegală,

migraţie iregulară.

• Termeni conecşi:
– Migraţie spontană
– Migraţie contractuală

11
 Alte tipuri de migraţie/mobilitate:

• Migraţie de revenire;

• Migraţie transnaţională;

• Migraţie sezonieră;

• Navetism

12
 Înregistrarea migraţiei:

La nivelul de stat, diferenţe de înregistrare în funcţie

de:
• tipul de migraţie (imigraţie/emigraţie/migraţie de revenire);
• istoria de migraţie a statului respectiv (emigraţie, imigraţie);
• tipul de graniţă externă
• intensitatea fenomenului

Dificultăţi pentru comparaţii, dificultăţi în

urmărirea fenomenului în timp
13
 Evenimentele: Fenomenele:

Imigrare Imigraţie

Emigrare Emigraţie

Observaţie: adesea termenul utilizat în literatură este “migraţie” →

nu implică specificarea direcţiei deplasării

Notaţii:
• I – numărul imigrărilor/imigranţilor
• E – numărul emigrărilor/emigranţilor
14
 Rate utilizate în studiul migraţiei:
Rata brută de imigraţie
𝐼
i= *1000
𝑃

Rata brută de emigraţie

𝐸
e= *1000
𝑃

Migraţia netă: I-E

Migraţie brută: I+E
Rata sporului migrator:
𝐼−𝐸
∆𝑚 = 𝑖 − 𝑒 = ∗ 1000
𝑃
15
Metode de estimare a migraţiei nete

• Metoda mişcării naturale: calculul migraţiei nete pe baza diferenţelor între

volumul aceleiaşi populaţii (populaţia de referinţă) la două momente diferite,
cunoscând numărul naşterilor şi deceselor.
𝑃𝑡+1 − 𝑃𝑡 = 𝑁 − 𝐷 + 𝐼 − 𝐸
𝑃𝑡+1 − 𝑃𝑡 − 𝑁 + 𝐷 = 𝐼 − 𝐸
unde.
𝑃𝑡+1 – populaţia în momentul t+1
𝑃𝑡 – populaţia în momentul t
N- naşteri
D – decese
I – imigrări (imigranţi)
E – emigrări (emigranţi)
• Metoda coeficienţilor de supravieţuire: calculul migraţiei nete utilizând
probabilităţile prospective de deces/supravieţuire pe generaţii (în baza unei tabele
de mortalitate)
16
• Etape ale migraţiei internaţionale:
– Perioada mercantilă
– Perioada industrială
– Perioada migraţiei limitate
– Perioada post-industrială

Sursa: Massey et al. 1998

 Perioada mercantilă

Timp: 1500-1800

Evenimente: perioada marilor descoperiri geografice şi a colonizării

Lumii de către europeni

Caracteristici ale migraţiei:

– migraţie a europenilor (Americi, Asia, Africa); categorii de migranţi:
țărani, meşteşugari, antreprenori, administratori, soldaţi; indivizi
indezirabili (inclusiv condamnaţi)
– migraţie forţată a forţei de muncă: perioada comerţului cu sclavi (origine
– Africa, destinaţie predilectă - Americile) (estimare: 15 milioane sclavi
sec.XV-XIX)
– migraţie a forţei de muncă din colonii
 Perioada industrială
Timp: 1800-1925

Evenimente: perioada industrializării în Europa şi America de Nord

Caracteristici ale migraţiei :

– migraţie a europenilor către America de Nord (SUA, Canada); America de
Sud (Argentina); Australia, Noua Zeeladă
• SUA primeşte în perioada 1861-1920, cca 30 de milioane de
imigranţi;
• cele mai importante origini: Marea Britanie, Germania, Italia,
Norvegia, Portugalia, Spania, Suedia
– migraţie intraeuropeană (irlandezi către Marea Britanie; polonezi către
Germania; italieni către Franţa)
– migraţie din zone dens populate către spaţii puţin populate
 Perioada migraţiei limitate
Timp: 1918/1920-1930/1945;

Evenimente: primul război mondial, criza economică de după primul

război mondial; al doilea război mondial;
migraţia internaţională este legată mai ales de evoluţiile politico-
administrative la nivel global şi mai puţin de evoluţiile economice

Caracteristici ale migraţiei:

– stoparea marii migraţii către SUA (SUA va rămâne la un nivel
redus al imigraţiei până la mijlocul anilor ’60)
– la nivel european: Franţa este una dintre puţinele ţări care mai
recrutează muncitori
– deplasări forţate, datorate celui de-al doilea război mondial
(expulzări în masă, rearanjări de graniţe)
 Perioada migraţiei post-industriale (1)
Perioada 1945-1960: schimbări politico-administrative (e.g. migraţia
de revenire dinspre colonii în cazul fostelor mari puteri coloniale;
migraţie către Israel)

Timp: 1960 – prezent

Evenimente: perioada dezvoltării accentuate de după al doilea

război mondial; criza petrolului (1973); căderea regimurilor
comuniste
 Perioada migraţiei post-industriale (2)
Caracteristici ale deplasărilor:

– Migraţia devine un fenomen global (multiplicarea numărului statelor de

origine şi destinaţie)
– Pierderea de către Europa a poziţiei de principal rezervor de emigraţie în
favoarea ţărilor în curs de dezvoltare (Africa, Asia, America Latină)
– Europa devine arie de destinaţie; principalele destinaţii: Germania, Franţa,
Belgia, Elveţia, Suedia, Olanda; de la sfârşitul anilor ‘80, Italia şi mai apoi
Spania devin state de destinaţie
– La nivel mondial apar noi destinaţii, în zone neimplicate până atunci în
mişcările globale de populaţie: regiunea Golfului Persic, regiunea Asiei de
sud-est (“tigrii asiatici”: Hong Kong, Coreea de Sud, Taiwan, Singapore,
alături de Japonia)
– SUA îşi redeschide porţile pentru imigraţie
– Migraţie dinspre arii intens populate în curs de industrializate, către arii
intens populate industrializate
 Migraţie internaţională din România (1990 →)
Etape
Etape în dezvoltarea fenomenului:
• 1990-1999: Israel (18%)* Turcia (10%)*, Italia (8%)*, Germania (7%)*,
Ungaria (8%)*

• 1996-2001: Italia (22%)*, Israel (17%)*, Spania (9%)*, Ungaria (9%)*,

Turcia (7%)*, Canada (7%)*

• 2002 – 2006: Italia (50%)*, Spania (24%)*, Germania (5%), Ungaria

(4%)

• 2007-2010: Italia (40-45%)+, Spania (30-35%)+

Sursa periodizării : Sandu, 2006; Sandu, 2010
*% estimat din totalul plecărilor din etapa respectivă;
+ % estimat din stocul migranţilor romani în străinătate
 Relaţia migraţie şi dezvoltare: evoluţii
(de Hass, 2007)

• Până în 1973:
– Developmentalism şi economie neo-clasică: optimism

• 1973-1990:
– Perspectiva structural-istorică şi teoria dependenţei: pesimism

• 1990-2001:
– Noua economie a migraţiei şi livelihood approaches: reajustare, nuanţarea
opiniilor

• 2001:
– Revenirea subiectului în actualitate; optimism moderat
Migraţie şi dezvoltare: faza actuală (1)
• 1990-2000→

• Preocuparea pentru migraţie şi dezvoltare s-a

accentuat pornind de la:
– Optimismul legat de impactul remitenţelor şi altor
contribuţii ale migranţilor (ţara de origine)

– Preocuparea pentru pierderea de capital uman prin migraţie

(ţara de origine): brain drain

– Speranţa că dezvoltarea produsă ca efect al migraţiei la

origine va încetini creşterea numărului (i)migranţilor
Migraţie şi dezvoltare: Remitenţe – definire

Definiţie:
“Statistic, remitenţele sunt adesea definite ca suma remitenţelor
muncitorilor, compensaţiilor angajatorilor şi transferurilor migranţilor.”
(Source: International Monetary Fund, Balance of Payments Manual).
(Handbook, THP-UNESCO)”
“Bani câştigaţi de migranţi care sunt transmişi în ţara de origine” (Source:
United Nations Population Information Network)

Elemente:
• Transferuri oficiale/formale (canale oficiale de transfer monetar: bănci,
agenţii specializate de transfer – MoneyGram, etc.)
• Transferuri informale (prieteni, rude, alte tipuri informale de curierat) –
“pocket transfers” (Ascenio)
• Transfer de bunuri (in kind)
 Migraţie şi dezvoltare: volumul remitenţelor

• Creşterea fluxului remitenţelor la nivel global (147 miliarde

dolari în 2001, la 268 miliarde dolari în 2006, 413 miliarde dolari
2009)

• 5-10% din PIB este un prag care denotă un nivel ridicat al

remitenţelor
• 20-25% din totalul exporturilor este un interval care denotă un
nivel ridicat al remitenţelor
• Remitenţele tind să fie mai stabile decât alte fluxuri de bani (prin
raportare la ciclurile economice), dar există variaţii ale sumelor
remise în funcţie de dezvoltarea migraţiei
 Migraţie şi dezvoltare: remitenţe sociale

• Dominaţia perspectivei economice → reacţie →

remitenţe sociale:

“idei, comportamente, identităţi şi capital social

care se transmit dinspre comunităţile de
destinaţie spre comunităţile de origine” (Levitt,
1998, 927)