1.Perioadele copilariei si caracteristica lor.

1.Perioada i/u-din momentul implantarii ovulului pina la nastere.In primele 3 luni

faza embrionara(0-12 saptamini de gestatie);a doua faza-faza fetala(intre 12-42
saptamini).Din luna a 3 pina la a 10 fatul creste si se dezvolta .Nasterea la termen
se constitue de la 37-41 saptamini,cea inainte de termen pina la 37 sapt.;nasterea
intirziata dupa 42 sapt.

2.Perioada de nou nascut(0-28 zile)-este prima perioada extrauterina.In aceasta

perioada apare respiratia pulmonara,se usuca si cade bontul ombelical,incepe sa
functioneze sistemul digestive,se instaleaza circulatia sanguine.In aceasta perioda
la copii se inregistreaza mai fregvent maladii supurative ale tegumentelor,fiind
generate de particularitatile pielii la aceasta virsta.Ca poarta de infectie poate servi
plaga ombelicala .Sunt posibile problem de alimentative din cauza pozitionarii
incorecte la sin a n.n.De aceia in aceasta perioada este important de creat conditii
optime de ingrijire si alimentare,care faciliteaza dezv.armonioasa.

3.Perioada de sugar(1-12 luni)-marirea intense a masei corporale si a taliei.Se

perfectioneaza functia SN,copilul incepe sa se orienteze in mediul inconjurator,se
dezv limbajul.Se formeaza legatura intre mama si copil ,atasamentul copilului fata
de cei apropiati.

4.Perioada dentitiei de lapte(1-7ani)-ea se imparte in :

antiprescolara(1-3ani)-continua perfectionarea SN,se imbunatateste vocabularul,se

formeaza vorbirea,dezv motorie in aceasta perioada este intense,mersul devine
sigur,se perfecteaza digestia,copilul este pregatit pt o alimentatie calitativa si
cantitativa superioara celei de la virsta de sugar.

Prescolara(3-7ani)-continua cresterea in greutate si inaltime,dupa 6 ani are loc

schimbarea dintilor provizorii pe dinti definitive.la aceasta virsta maladiile
contagioase au o incidenta sporita,insa evolutia lor este mai usoara,mai rar se dezv
complicatii severe.

5.Perioada prepubertata-clasele primare 7-12 ani,schimbarea dintilor,formarea

caracterului copilului,se diferentiaza dezvoltarea psihofizica a baietilor si fetelor

6.Perioada prepubertara-12-16-18 ani,se intensifica activitatea glandelor

sexual,schimbarea aspectului exterior a copilului,apar semnele sexual
secundare,pot aparea diverse problem endocrine. Asupra dezvoltarii copilului au
factorii mediului extern,aici se include:alimentatia,educatia,maladiile,factorii
sociali
2.Dezvoltarea copilului.Principalii indici ai dezvoltarii fizice a
copilului.Antropometria.Aprecierea dezvoltarii fizice.

Dezvoltarea copilului este un process dynamic continuu,prin care copilul obtine

cunostinte,comportamente si deprinderi tot mai complexe.Dezvoltarea cuprinde
modificari calitative,si ritmul dezvoltarii variaza de la un copil la altu.Cel mai
rapid copilul creste in perioada de sugar .11-12 ani si in adolescent,iar la copii de
virsta prescolara incetineste.Procesele de crestere si dezv influentate pozitiv sau
negative de factorii care se pot manifesta in anumite perioade ale virstei.Acestea
sunt:Factorii genetici-influenteaza talia si masa corporala a copilului.

Factorii nutritionali-actiunea lor are loc inca din perioada i/u,alimentatia gravidei
avea o importanta mare in dezv fatului care va avea la nastere o talie si o greutate
inferioara celor nascuti de la mame alimentate echilibrat in timpul nasterii.

Factorii de mediu-factorii microclimatului in care se dezvolta copilul;zonele

temperate favorizeaza mai bine cresterea copilului decit cele reci.Deasemenea
microclimatu familial favorabil,locuinta luminoasa ,lipsa noxelor asigura o crestere
si o dezvoltare armonioasa a copilului.

Factorii emotionali-acestea reflecta pozitia copilului in familie,relatia lui cu

ceilanti membri ai familiei sau cu comunitatea in care traieste.Mediul familial calm
are o influenta favorabila in special in primii 3 ani de dezv si pune baza inteligentei
copilului.In schimb stresul,abuzul au un impact negative asupra cresterii si dezv
copilului.

Factorii socio-economici-include situatia materiala a familiei; copii din medii

favorabile sunt mai bine dezvoltati pondero-statura decit cei din familii cu venituri
modeste

Factorii hormonali- ei influenteaza cresterea din saptamina a 8 de gestatie,datorita

secretiei hormonului hipofizar somatotrop.

La vrsta de 3 luni, copilul Dvs:

ntoarce capul spre culori aprinse i spre lumin?
i mic ochii la sunete puternice i comunici nevoile prin plins?

La vtrsta de 6 luni copilul Dvs:

Ride zgomotos cu toati faa?
Pronuni silabe, imit tunete?
Apuci jucria, o duce la gur?
La vrsta de 12 luni, copilul Dvs:
Sade fara a fi sprijinit?
se ridici singur.fara suport?
Merge singur, inut de o mina sau sprijinit de mobile
La vrsta de 2 ani, copilul Dvs:
Merge n picioare fr a cdea?
Poate s se descale, dezbrace singur (pijama, pantalonai etc.)?
Poate ine o can i bea din ea fr s o verse peste sine?
La vrsta de 3 ani, copilul Dvs:
Sare pe loc cu ambele picioare?
i ncheie, descheie nasturii?
Merge la oli singur?
La virsta de 45 ani copilul Dvs;
Poate stea Intr-un picior, in echilibru?
Se spal singur pe mlini i pe dini?
Recunoate cele 7 culori fundamentale?
Cunoate unde este partea dreapt i cea sting?
tie zilele sftptmtnii?
La vrsta de 67 ani, copilul Dvs:
Poate s coordoneze micrile la comand?
Poate s compare obiecte de diferite dimensiuni?

3. Calirea copilului

Prin calirea organismului se urmareste intarirea imunitatii, fortificarea

organismului, pentru a rezista mai bine la imbolnaviri, iar daca totusi s-a
imbolnavit sa suporte mai usor boala. De calire a organismului au nevoie, fara
exceptie, toti copiii. In primul rand la calirea organismului vom folosi factorii
naturali de mediu: apa, aer si soare. La acestea se pot adauga gimnastica si
masajul. Calirea organismului se poate face incepand cu prima luna de viata a
bebelusului, treptat, gradual si progresiv, sistematic si continuu. Mijloacele de
calire trebuie individualizate pentru fiecare copil in parte.
Cel mai la indemana mijloc de calire este scoaterea copilului la aer.Oxigenul din
aer este necesar pentru mentinerea vietii, ii asigura respiratia, stimuleaza circulatia
sangelui, digestia si nutritia, dar si alte functii ale organelor si aparatelor din care
este alcatuit corpul.
Astfel, in anotimpul cald copilul va fi scos la aer dupa varsta de 2 saptamani, iar
iarna, dupa 4 saptamani daca vremea este buna fara vant, ploi, lapovita, ninsoare.
Atentie! Pentru a scoate copilul afara, temperatura aerului nu trebuie sa fie mai
scazuta de -5 grade.
La prima plimbare copilul va fi imbracat potrivit vremii, dar nu infofolit. Cam
cate haine aveti d-voastra, cam atatea trebuie sa aiba si copilul pe el. Prima
scoatere a copilului la aer nu trebuie sa fie mai lunga de 5- 10 minute, pentru ca in
zilele ce urmeaza, sederea la aer sa se prelungeasca treptat. Inainte de prima zi de
scoatere a copilului afara, il putem imbraca si tine cateva minute in fata unei
ferestre deschise pentru obisnuinta. Daca vremea nu ne permite sa scoatem sugarul
la plimbare, vom deschide foarte des fereastra pentru a reimprospata aerul. Este o
greseala sa credem, ca daca vom tine copilul in casa il vom feri de boli si raceli.
Din contra, atunci cand il vom scoate la aer el va raci foarte usor pentru ca tinandu-
l in casa ii scadem rezistenta organismului.
Dar nu numai copiii sanatosi au nevoie de aer. De aceea in cazul copiilor bolnavi,
li se vor deschide ferestrele si se vor aerisi camerele foarte des, acesta fiind un
factor de insanatosire.
Baile de aer, respectiv mentinerea sugarului si copilului mic dezbracat, in aer liber
se poate incepe odata cu varsta de trei luni dar se va face numai dupa sfatul
medicului.
Un alt factor natural de calire a organismului la copii, este calirea prin apa. Baia
zilnica de curatenie, adicabaita de seara, va fi urmata de dus sau de o clatire sau
stropire cu o apa mai rece decat cea din cadita. Aceata procedura se poate face
dupa varsta de 2-3 luni.
Soarele este un alt factor natural prin care se caleste organismul. Razele soarelui,
stimuleaza circulatia sangelui, respiratia, favorizeaza digestia si nutritia. Razele
ultraviolete solare, transforma provitamina D din piele in vitamina D care are rolul
sa previna rahitismul.

4.PAF ale sistemului nervos si organelor de simt.Dezvoltarea psihomotorie a

copiilor de diferite virste.

SNC coordoneaza toate procesele fiziologice din org copilului in crestere,asigurind

adaptarea permanenta la conditile mediului extern.SN coordoneaza activitatea
cordului sis respirator ,digestive si a altor sisteme.Deosebim:SNC; SN
periferic,vegetative.

Creerul la n.n este relative mare,cintareste330-400g.La virsta de 20ani creerul se

mareste in dimensiuni de 4-5ori.Sustanta cenusie este dezvoltata
incomplete,aproape ca nu se deosebeste de cea alba.

SNVegetativ este dezvoltat relative mai bine ca scoarta cerebral .El mentine
tonusul vaselor sanguine,reglaza functia organelor interne.Vascularizarea creerului
la copii este mai intense ca la adulti.Creerul necesita O2 de 2 ori mai mult ca
muschii deoarece el se dezvolta cel mai intens.Copilul n.n la termen poseda o serie
de reflexe inascute sau neconditionate:reflexul pupilar,cornean, respirator, de
sugere, glutitie, de miscare, tuse, sranut, cascat, de mictiune defecatie, rotulian
,ahilic.La n.n se observa reflexe siziologice tranzitorii:Babinschi-degetul mare se
retroflexeaza iar celelalte se disting sub forma de eventai;R.de imbratisare Morou-
miscarea simetrica de apucare cu miinile;R.robinson-apucarea si tinerea obiectului
cind acesta se atinge de suprafata interna a palmei; R.trompa; R.tirire; R.galant-
indoirea in forma de arc a corpului la netezirea pelii spatelui.R. cautare-la atingerea
unghiului gurii copilul intoarce capul si deschide gura;

Organele de simt-auzul, vazul, mirosul, pipaitul, gustul.

Copilul deosebeste de la nastere gustul amar de cel dulce.

Mirosul la n.n are o dezvoltare mai imperfect,copilul incepe sa distinga miresmele

inte 2-4 luni

.Sensibilitatea tactile la n.n este bine dezvoltata ,copilul percepe excitatiile

dureroase imediat dupa nastere.Cele mai sensibile parti ale corpului sunt regiunile
distal ale degetelor,buzelor,feselor,org sexual.

Auzul-copilul aude si reactioneaza la sunete inca din perioada i/u,la 2 saptamini

intoarce capul spre sursa Sonora,iar la 2 luni deosebeste sunetele.

Vazul-din cauza lipselor miscarilor concomitente ale gl ocular,la n.n se observa

strabismul,multi din ei au fotofobie,uneori se semnalizeaza nistagmus.Toate aceste
fenomene dispar peste 2-4 saptamini de la nastere.

O importanta deosebita la dezvoltarea intelectuala a copilului o are vorbirea.La 2-3

luni incepe sa vocalizeze,la 6-7 rosteste primele monosilabe iar la 8-9 rosteste
primele cuvinte bisilabice.La 1 an cunoaste 8-10cuvinte, la 2 ani 200-300
cuvinte,la 5 ani-1500.

Dezvoltarea psihomotorie a copilului. La toate virstele implica:Comportamentul

motor; cognitive; verbal; social-afectiv.

Comportamentul motor-la copilul mic dezv. muscular are loc de sus in jos.La
inceput copilul incepe sa-si controleze muschii,care sustin capul si gitul,apoi
urmeaza muschii toracelui si membrelor superioare carei permit atingerea
obiectelor,intoarcerea pe spate si abdomen, tirirea, sederea, ridicarea, utimii se
dezv muschii membrelor inferioare, care permit mersul copilului.

Relatii sociale

Comportamentul social-afectiv-se refera la sentimentele copilului fata de propria

persoana si relatiile lui cu alte personae,capacitatea de a intelege relatiile cu
parintii,de a avea emotii.
Relatiile cu parintii.

Socializarea copilului este primara-de la nastere pina la 3 ani si secundara care se

realizeaza prin contactul cu alte institutii comunitare-gradinite,scoala unde copilul
devine membru a grupului, participa la diferite activitati.

Emotiile-reprezinta sentimentele de raspuns ale copilului la factorii mediului,ele

sunt exprimate prin plins.

Somnul-are o importanta deosebita in activitatea fiziologica a copilului deoarece

asigura ritmul normal de activitate a SNC ,metabolismul, zv fizica,
maturizarea.N.n doarme 20 ore din 24, fara diferentierea starii de veghe de cea de
somn.

5.PAF ale pielii si mucoaselor la copii. Ingrijirea pielii,profilaxis

intertrigourilor.Metodele de examinare.

Pielea este un tesut al organismului,care contacteaza in permanenta cu mediu

extern ,pielea isi incepe dezvoltarea in saptamina a 5-6 a fazei embrionare din
foita externa a embrionului si consta din epiderm si derm.La n.n pielea este subtire
,neteda, fina, moale catifelata bogata in apa, bine vascularizata , de culoare roz cu
nuanta albastrie.La nastere pielea este acoperita de un strat de grasime denut vernix
caseoza,care dispare in prima saptamina a vietii.Pielea sugarului si a n.n este
bogata in vase sanguine.Glandele sebacee sunt bine dezvoltate si functioneaza
intens chiar i/u .Glandele sudoripare sunt formate,dar eliminarea sudorii la copilul
sanatos se incepe mai abundant la 3-4 luni.Firele de par-pe capul n.n sunt subtiri
,fine lipsite de canalul medular,umerii si spatele n.n sunt acoperite cu perisori fini
(lanugo) care e mai abundant la premature.

Functiile pielii:de protective,termoreglare, respiratie, bactericida, secretie,excretie

,metabolism, resorbtie, de formare apigmentului,de formare a provitaminei
D,senzoriala.
Tesutul adipos subcutanat-mai multa grasime se depune pe fata, (globulii bis), pe
fese, coapse ,abdomen.Dispare stratul adipos subcutanat la inceput de pe abdomen
si piept,apoi de pe member si in ultimul rind de pe fata.Grosimea stratului adipos
in norma este de circa 1,5-2cm.
Mucoasele copilului mic sunt fine,subtiri ,abundent vascularizate,usor lezabile
,vulnerabile de culoare roz.
Ingrijirea pielii:respectarea cerintelor igienice; efectuarea zilnica a tualetei
intime,matinale, baitelor igienice; utilizarea hainutelor din fibre natural si
mentinerea lor in curatenie; respectarea regimului termic optimal in incapere;
efectuarea plimbarilor zilnice la aer curat;utilizarea cu precaute a cremelor pt
copii,care pot irita pielea; practicarea contactului piele la piele dintre copil si cei
apropiati,care stimulaza secretia endorfinelor la copil,cresterea si dezvoltarea lui.
Aprecierea starii pielii-culoarea(rosie,palida,cianotica), umeditatea (hipo sau
hiper,normohidrica); elasticitatea(se determina pe abdomen luind pielea intrun pliu
parallel cu talia copilului); turgorul (se determina pe partea interna a coapselor la
apasarea pielii); temperature (se determina cu ajutorul termometrului sau palpator)
Profilaxia intertrigoului-locurile de aparitie a intertrigourilor vor fi spalate mai des
cu apa ,uscate si tratate cu ulei vegetal steril, preveninduse astfel leziunile; daca
insa intertrigoul a aparut ,pielea hiperemiata se spala cu apa ,apoi se usuca si se
sterge cu ulei vegetal steril,la aparitia intertrigoului copilul nu va fi lasat in lingerie
umeda.Se recomanda sa fie schimbate mai des scutecele sis a se renunte la
musama, sunt binevenite baile de aer.
6.PAF ale sis osos si muscular.Termenele de eruptive a dintilor,ingrijirea
dintilor,dezvoltarea motorize,profilaxia deformatiilor scheletului.

Miscarea org se realizeaza cu ajutorul a doua sisteme:sis osos si muscular,formind

aparatul locomotor.

Tesutul osos La sugar este alcatuit din tesut cartilaginous,care constitue 45%,la
adulti 2%.La sugari tesutu osos are o structura fibroasa,este sarac in saruri si bogat
dar bogat in apa si contine mai multe sub. organice ca la adult ,este bine
vascularizat.Oasele copiilor sunt moi ,flexibile, se deformeaza usor.

In dependent de structura si forma oasele se impart in:tubular lungi, tubular scurte,

spongioase si plate.

Capul.Este mare si alcatuieste 1/4din lungimea corpului,partea facial este mai

mica decit cea craniana(1/8).Oasele sunt mai flexibile, iar suturile dintre oase sunt
largi, mai tirziu concresc.Craniul are 4 fontanele: fontanela mare-este situate intre
osul frontal si parietal si are dimensiunea de 2-3 cm si se inchide la 12-16 luni;
fontanela mica-e deschisa la 25% si se inchide la virsta de 2-3 luni; fontanela
lateral-sunt deschise doar la copii premature.

Coloana vertebrala.Ea este dreapta,odata cu cresterea si dezv se formeaza curburi

fiziologice:lordoza cervical-1,5-2 luni cind copilul incepe sa tina capul; cifoza
toracala-la 6 luni,cind copilul sta pe sezute; lordoza lombara.

Cutia toracica.Rste bombata si are forma cilindrica,coastele capata o poz

orizontala,iar treptat cind copilul creste ,capata poz oblica,iar la 13 ani sunt ca la
adult.Dezvoltarea definite are local 25 ani.
Dintii.Apar la 5-7 luni si se dezv trecind prin faza dentitiei de lapte apoi la cei
permanenti.Primii dinti de lapte se erup in urmatoarea consecutivitate:

6-7 luni-incisivii centrali inferiori

7-8 luni-incisivii centrali superiori

8-9 luni-incisivii laterali superiori

10-12 luni-incisivii laterali inferiori

14-16 luni-primii molari

18-20 luni-caninii

20-24 luni-urmatorii molari.

La 2 ani copii au 29 dinti; la 5-6 ani incepe inlocuirea dintilor de lapte cu cei
permanenti; la 12-13 ani are toti dintii permanenti.

Functiile sis. osos: 1.de aparare (protejeaza organelle interne de actiunea facorilor
externi; 2.de fixare (asigura pozitionarea corpului in diferite pozitii); 3.de
locomotive( asigura miscarea organismului)

PAF ale sistemului muscular:La n.n muschii constitue 23-24%, is muscular este
slab dezv.Tonusul si forta muscular sunt slabe.In primele luni de viata este
caracteristica hipertonia fiziologica a muschilor flexori,de aceia ei au miinile
flectate,aceasta hipertonie dispare dupa 3-4 luni.Functia de coordonare a miscarilor
este slab dezv pina la virsta de 10 ani,abia la 14 ani devine desavirsita.

Abilitati statice si motorii se formeaza conform:

1-2 luni-din decubit ventral ridica citeva moment capu

2-3 luni-se intoarce pe o parte ,tine mina pe obiect

4 luni-se intoarce pe abdomen

5 luni-se rostogoleste,duce picioarele la gura

6 luni-sta in sezut fiind sustinut,se tiraste

7 luni-sta in sezut,se tirie in 4 labe

8 luni-se ridica in picioare fiind rezemat

9 luni-sta in picioare citeva secunde fara support ,sustinut face citiva pasi;10 luni-
paseste sprijinit de o mina;11 luni-merge lateral;12 luni-merge de sine stator.
 7.PAF ale sistemului osos si muscular.termenele eruptiei
dintilor,ingrijirea.dezvoltarea motorie.profilaxia deformatiei scheletului

Tesutul osos la la sugari este alcatuit din tesut catilaginos, la sugari tesutul tesutul
osos are o structura fibroasa, e sarac in saruri minerale si bogat in apa, contine mai
multe substante organiceca la adult este abundant vascularizat.ostiogeneza se
realizeaza sub influienta sistemului nervos care coordoneaza activitatea,Termenele
eruptii dintilor:6-7 luni incesivi centrali inferiori7-8 lun incesivi centrali superiori
8-9 luni incisive laterali superiori10-12 luni incisivi laterali inferiori14-16 luni
primii molari18-20 luni caninii20-24 luni urmatorii molariLa 1 an copilul are 8
dinti,la 2 ani 20 de dinti, la virsta de 5-6 ani se inlocuiesc cei de lapte cu cei
permanenti.Ingrijirea: dintii necesita o ingrijire minutioase , de la virsta de 3 ani
copilul este invatat sa se spele de 2 ori pe zip e dinti, de 2 ori pe an examen
preventive la stomatolog.Dezvoltarea motorize:1-2 luni copilul ridica capul pentru
citeva minute2- 3 luni tine capul bine

3 luni se intoarce pe o parte, prinde cu minuta un obiect pentru citeva minute

4 luni se intoarce pe abdomen
5 luni se rostogoleste adduce cu minile labile picioarelor la gura
6luni sta pe sezut fiind sustinut, se tiraste in toate directiile
7 luni sta bine pe sezute , se tiraste in 4 labe
8 luni se ridica in picioare fiind razamat
9 luni sta in picioare citeva minute , face citiva pasi
10 luni paseste spriginit de o mina
11 luni merge lateral tininduse de mobile
12 luni merge de sinestatator.
Profilaxia deformarilor: Copii nu trebuie sa doarma pe asternut prea moale, nu
trebuie sa doarma pe una si aceiasi parte, se interzice ca copilul sa se tina in pozitie
vertical pina la 3 luni, sa se aseza pina la 6 luni, sa se tina timp indelungat in
picioare pina la 9-10 luni, copilul cind se invata a merge nu trebuie de tinut de
minuta pentru ca pozitia devine asimetrica, nu se recomanda ca copilul sa stea prea
mult timp intrun picior, vom avea grija ca copilul sa nu parcurga distante mari, sa
nu duca greutati, sa aiba o pozitie corecta in timpul mesei, scrisului

8.PAF ale sistemului cardiovascular la copii.frecventa pssi TA la copii de

diferite virste.metode de examinare Conceperea cordului si a vaselor sangvine
mari are loc in a 3 saptamina de sarcina.prima contractie cardiac are loc in a 4
saptamina cind inima are doua camera, la a 5 saptamina inima are 3 camere, si la
6-7 saptamina are 4 camere. Auscultatia primelor batai de inima prin abdomen are
loc in a 4 luna de graviditate, Cordul-la nou nascuti este mare, cintareste 20
grame , inima creste mai iontens in primii 2 ani de viata, pina la virsta de 6 ani
cordul are forma rotunda, pozitia inimii se schimba cu virsta , la 3-4 ani din cauza
cresterii cordului inima se deplaseaza in partea de jos a diafragmei si ocupa o
pozitie oblica cu ventricolul sting pozitionat inainte, peretii inimii sunt slab
dezvoltati,miocardul este subtire, tesutul conjunctiv si elastic aproape lipseste ,
fibrele muscular sunt foarte subtiri, pina la virsta de 3-4 ani functia inimii este
coordonata de sistemul nervos simpatico. Dupa 4 ani se termina mielizarea
nervului vag. Functia cordului,se deregleaza usor in caz de patologii,fregventa
batailor cordului depinde de mediu extern,cit si de cei interni, in timpul somnului
bataile cordului devin mai rare in timpul activitatii fizice mai fregvente, Pulsul
este aritmetic, mai fregvent ca la adulti, odata cu cresterea pulsul se normalizeaza
Fregventa pulsului: Nou nascut 140-160; 1 an-120 ; 5 ani -100 ; 10 ani 80,85
; 15 ani -70-80 Tensiunea arteriala Nou nascut 60;1an -80,85 ; 5 ani -100 ;
10 ani- 110 ;15 ani -120 Metodele de examinare: palparea, percutia, inspectia ,
metode instrumentale, si de laborator

9.PAF ale sist hematopoetic-volumul total de singe la nou-nascuti constituie 14%

din greutatea corpului.La adulti constituie 7% (aproximativ 5 litri). Singele constq
din partea lichida(plasma) si elemente figurate:eritrocite,leucocite, trombocite,
reticulocite. Acesta are functiile de: asigura organismal cu oxygen si alte produse
nutritive;asigura mentinerea homeostazei;asigura imunitatea pasiva si active a
organismului prin fagocitoza si alte reactii immune;asigura organele si tesuturile cu
hormone,fermenti, vitamin;elibereaza organismal de diferite deseuri
metabolice.Heematopoeza-procesul de formare si maturatie a celulelor sangvine in
organelle hematopoetice;aceasta la nou-nascut are loc in maduva rosie a tuturor
oaselor.Dupa virsta de 6 luni maduva rosie incepe sa se transforme in maduva
galbena si dupa 12 ani hematopoieza are loc doar in oasele plate. Limfopoieza are
loc in sistemul limfatic.Monocitele e produc in aparatul reticuloendotelial. La n.n
cantitatea de Hb si eritrocite este crescuta,din cauzata de hypoxia fiziologica
intrauterine.Viata unui eritrocit la n/n este de doar 10-12 zile,de aceea indata dupa
nastere se poate depista icterul fiziologic din cauza distrugerii eritrocitelor cu
eliberare de bilirubina. Cantitatea de trombocite la n.n este de 150-400x10 la
puterea a 9/l. Cantitatea de leucocite de asemenea este mai sporita la noi nascuti
18-25x10 la puterea a 9. Sistemul limfatic- este compus din ganglionii limfatici in
numar de 500-700,cu diametrul de 3-6 mm,de forma rotunda sau ovala,dar au
functia imperfect,acestea secreta imunoglobulinele si au functi de neutralizare a
toxinelor;produc anticorpi.La n.n ei nu se palpeaza.In norma se palpeaza doar
ganglionii occipital,cervicali,submandibulari, axilari, inghinali-acestia au
dimensiunea de un bon de mei,moi la palpare,,indolori,mobile,nu adera intre ei si
nici cu tesuturile adiacente.In norma nu sunt palpabili ganglionii dein
regiunea:supra- si subclaviculari,toracali,cubitali.
10. PAF A SISTEMULUI DIGESTIV.Microflora intestinala.

Sistemul digestiv este alcatuit din tractul digestiv si glande a caror secret este
necesar pentru procesele de digerare a hranei.Dezvoltarea copilului depinde intr-o
masura deosebita de functia sitemului digestiv.Capacitatea functionala a tractului
digestiv este diversa in diferite perioade ale virstei,ceea ce necesita respectarea
anumitor reguli si regimuri alimentare.Organele digestive incep sa se formeze din a
3-4 saptamina a dezvoltarii embrionare si la 16-20 saptamini deja functioneaza.In
acest timp incep sa se dezvoltae refluxul de sugere,glandele salivare elimina
saliva(amilza),stomacul-pepsinogenul,intestinul-secretin.Astfel imrepuna cu
lichidul amniotic inghititin intestinul fatului se formeaza meconiul.In perioada
dezvoltarii intrauterinen fatul se alimenteaza cu produse primite de la mama,prin
patul vascular.Dupa nastere structura imatura a tracatului digestiv nu permite
copilului sa se alimenteze cu altceva decit laptele matern.Odata cu cresterea
copilului si dezvoltarea organelor digestive copilul poate primi hrana mai
variata.La nou-nascut sint dezv.bien reflexele de sugere si glutitie.Actul de sugere
este alcatuit din 3 faze: - aspiratia -comprimarea mamilonului inghitirea laptelui
aspirat.In timpul suptului copilul poate inghiti o cantitate de aer(aerofagia),care
dupa alaptare se elimina de obicei in exterior(eructatia).Impreuna cu aerul eliminat
se poate elimina si o cantitate de lapte supt nemodificat(regurgitatia).Pt a evita
aparitia eructatiei,dupa alaptare copilul este tinut in pozitie verticala pe umarul
mamei citeva minute.Astfel copilul va eructa tot aerul inghitit.

Cav .bucala-este mica ,muschii masticatori sunt bine dezvoltati,limba este are
,scurta si lata.Mucoasa este fina,uscata ,bogat vascularizata,de culoare rosie
aprinsa.Cav.bucala are o serie de particularitati ce faciliteaza suptul:

-striatia transversa de pe buze (apucarea mamelonului)

-tumifierea in locuirle de eruptie a viitorilor canini

-pernutele de grasime Bicat din grosimea obrajilor ce contribuie la crearea

presiunii negative in cav.bucala in timpul suptului.

Glandele salivare-sunt slab dezvoltate,elimina putin asaliva,deaceia mucoasa

bucala este uscata.De la virsta de 3-4 luni ele incep sa functioneze mai intens in
legatura cu perfectara functiei si maturizarea centrilor nervosi coordonatori.

Esofagul-are forma de pilnie ,mucoasa este fina ,bogat vascularizata,dar uscata din
cauza insuficientei glandelor mucoasei.Are lungimea:nou-nascut(10-11cm) ; 1
an(12 cm); 5 ani-(16 cm); 10 ani (18 cm);adult 25-32cm)
Stomacul-are forma de cilindru sau de sfera cind este plin.Este situat in procesul
xifoid sau ombilic.Mucoasa este fina,bien vascularizata,saraca i tesut elastic si
muscular.Sfincetrul antral este slab dezvoltat,ceea ce deasemenea influenteaza la
aparitia regurgitatiei si varsaturilor postprandiale.Glandeel secretorii ale
stomacului elimina suc gastric ,care contine (pepsina,lipaza,acid lactic,acid
clorhidric)dar u actiune mai redusa.

Intestinul-este relativ mai lung ca la adult si depaseste lungimea corpului de 6

ori.Mucoasa intestinala este fina,bogat vascularizata,contine multe glande
limfatice.dupa 6 ani mucoasa are aceasi structura ca la adulti.

Rectul-partea ampulara a rectului este slab dezvoltata ceea ce explica defecatiile

frecvente in primele sapt.de viata(4-6 ori /zi).Mucoasa este slab fixata de
submucoasa de aceia la sugari este posibila aparitia prolapsului rectal.

Indata dupa nastere intestinul este steril de citeva ore,apoi se populeaza de

diferite bacterii
saprofite(bifidumbacterii,lactobacterii,colibacili,streptococi,stafilococi,fungi)car
e si constituie microflora fiziologica a intestinului.Compozitia microflorei
depinde de caracterul alimentatiei copilului.In alimentatia naturala predomina
bifidumbacteriile,iar in alimentatia artificiala-colobacilii.Microflora intestinala
are urmatoarele functii:

-de bariera(neutralizeaza bacteriile patogene)

-de fermentare

-de sinteza a vitaminelor(B,PP,C)

Scaunul-in primele zile se elimina meconiul-fecale lipsite de miros,de culoare

maslinie,consistenta viscoaa.Apo elimina scaunul tranzitoriu de 4-6 ori /zi.La
virsta de 2 saptam.scaunul se elimina normal.

11.PAF ale sist.excretor la copii,:

la momentul nasterii la nou-nascut organelle excretoare sunt deja formate dar

poseda unele particularitaati: Rinichii-masa unui rinichi la nou-nascut este de 10-
12 gr. si constituie 1/100 parte din greutatea corpului(la adult 1/200).La virsta de 5-
6 luni masa rinichilor se dubleaza,la sfirsitulul primului an de viata se tripleaza,iar
la virsta de 15 ani se mareste de 10 ori.Rinichii cresc pina la virsta de 20 ani.La
nou-nascut rinichii sunt situati cu o vertebra mai jos dekit la adulti.Capsula lipidica
este slab dezvoltata,de aceea ei sunt mobili si se palpeaza mai usor dekit la copii
mai mari.Au forma rotunda,maturii sub forma de bob.Tesutul rinichiului la nou-
nascut este foarte fin,stratul cortical este slab dezvoltat.subtire spre deosebire de
cel medular bine dezvoltat.Unitatea morfofunctionala a rinichiului este nefronul.Se
estimeaza ca fiecare rinichi are cca 1mln denefroni,nefronul este alc.din
glomeruli.La nou-nascut glomerulii sunt dispusi foarte compact unul fata de altul
dekit la adult,si astfle fiind suprafata de filtrare mai ingusta se explika filtrarea mai
dificila in rinichii nou-nascutilor dekit la maturi.Caile urinare la nou-nascut nu sunt
dezvoltatea definitive. Calicele renale-sunt coniderabil mai scurte,lumenul lor este
de 2 ori mai ingust dekit la adult. Bazinetele renale-sunt dezvoltatea relative
bine,insa tesuturile muscular si elastic sunt dezvoltatea slab,ceea ce explika
hipotonia lor.Acestea stagneaza relative urina si astfel se pot dezvolta pielonefrite.
Ureterele-sunt relative largi,au multe cuburi,tesuturile muscular si elastic sunt slab
dezvoltate.Acestea pot dezvolta procese inflamatorii din cauza stazei urinei. Vezica
urinara-este situate mai sus dekit la adulti,partial in cavitatea abdominala.Peretele
anterior al vezicii urinare adera la peretele abdominal,deaeceea cind este plina este
situate aproape total in cavitatea abdominala si este palpabila la nivelul ombilicului
ori mai sus.(volumul la n.n.-50ml) Mucoasa cailor urinare este usor
lezabila,epiteliul lor usor se descuameaza.In primele zile de viata copilul elimina
foarte putina cantitatea de urina (cite 10-20 ml de 4-6 ori in 24 h,cu virsta creste
volumul urinei eliminate).Pentru determinarea diurezei:600+100x(n-1),unde 1-
virsta de un an a copilului si 6-virsta reala a copilului. Urina-la copii din primele
zile de viata este mai concentrate,are o culoare mai intense,contine multe protein,se
depisteaza deasemenea cantitati considerabile de azot sub forma de uree si acid
uric.Densitatea urinei este la n.n 1006-1018;sugar 1003-1005; Metode de
examinare-anal gen de urina;proba Zomnitchi;prob Niciporenco;proba Adiss-
Kakovski;exam radiologic al rinichilor;cistografia; urografia; ultrasonografia;
scintigrafia;

12.Semnele nou-nascutului la termen:

masa varizaza intre 2500-4000 gr.,talia oscileaza intre 32-34 cm;perimetrul cutiei
toracice 31-32 cm.Capul copilului constituie din lungimea corpului,craniul facial
este relative mic in comparative cu calota craniana.Fontanela mica este deschisa la
toti noi nascutii.Fontanela mica este deschisa doar la 25-30% din noii
nascuti,fontanelele laterale sunt inchise.Fata este putin edematiate ,ochii
inchisi,pleoapele putin tumefiate.Parul de pe cap este bine dezvoltat.Ghitul este
scurt. Tegumentele sunt de o culoare roz-eritematoasa,acoperite cu lanugo,mai ales
pe umeri,spate,frunte si brate.Pielea este acoperit cu un secret alb-galbui numit
vernix caseoza(sebum),produs de glandele sebacee pt protejarea pielii fatului,iar
dupa nastere are rol antitermic,bactericid,antihemolitic.Tesutul celulo-adipos s/c
este bine dezvoltat.Pavilioanele urechilor sunt bine dezvoltatea,sunt bogat in tesut
cartilaginos.Unghiile acopera cupa degetelor si cresc zilnic cu 0,1mm.Inelul
ombilical se afla la mijlocul distantei dintre procesul xifoid al sternului si simfiza
pubiana.Cutia toracica este scurta,putin mobile si bobmata anterior.Membrele sunt
scurte,egale intre ele,gambele putin bombate anterior,musculature este slab
dezvoltata,mai ales a membrelor.Miscarile sunt haotice,membrele superioarea si
inferioare sunt putin flectate datorita hipertoniei muschilor flexori.Tipatul copilului
este puternic.Reflexele (suptul,glutitia,clipitul) sunt bine dezvoltate.Abdomenul
este putin alungit,usor escavat.La baieti testiculele sunt coborite in scrot,la fetite
labile mari acopera labile mici. Ingrijirea n.n in salonul mama-copil-dupa
nasterea fara complicatii mama impreuna cu copilul sunt transferati in salonul de
tip TNRP,unde va fi facilitate aflarea nou-nascutului impreuna cu mama,practicind
rooming-ul,care faciliteaza alimentatia naturala si relatia afectuoasa dintre mama si
copil.Aici copilul va fi alimentat de cite ori va dori.Tot aici va fi realizata si
efectuarea toaletei tegumentelor si mucoaselor,in fiecare zi,dimineata.Pentru
toaleta fetei,ochilor,narinelor,pavilioanelor urechilor,organelor genital se va folosi
apa fiarta calda.Materialul se va utiliza pentru fiecare parte a corpului separat,ochii
se prelucreaza de la unghiul extern spre cel intern.Toaleta cavitatii bucale se
efectueaza doar in caz de margaritarel.Inainte de fiecare toaleta se va spala mainile
.In primele zile se vor recurge doar la stergerea usoara a tegumentelor cu apa fiarta
calda(37-38grade).Doar daca copilul este murder de singe sau meconium se admite
ca dupa 6 ore sa fie scaldat doar daca temperature corpului este
normala.Termometria se efectueaza la 15 minute dupa nastere.In salon trebuie sa
fie o temperature de 22-25 grade;de asemenea se va cintari copilul zilnic,el nu
trebuie sa aiba pierderi de greutate;se va urmari diuereza,care in primele zile de
viata va fi mica din cauza ca suge foarte putin,peste citeva zile insa volumul va
creste pin la 40-60 ml/kg. Imunizarea cu HVB SI BCG- HVB se admin tuturor
copiilor in prima zi de viata,doza de 0,5ml i/m-in primele 6 ore de viata,in special
la mamele purtatoare de HbsAg. Vaccinarea BCG se admin tutror noi nascutilor
sanatosi si mai mari de 3 zile,care au greutatea mai mare de 2500 gr.,in doza de
0,05 ml i/d in regiunea bratului sting la hotarul dintre treimea superioare si cea
medie.La admin corecta a vaccinului,pe piele se formeaza un infiltrat cu diam 4-5
mm,care se reabsoarbe la 15-20 min.In fisa de dezvoltare a copilului se indica
efectuarea vaccinului,data,doza.metoda,seria si nr de control de stat a
vaccinului.Mama se previne k peste 4-6 sapt in locul injectarii va aparea o reactive
post vaccinala.
13.Starile tranzitorii ale nou- nascutului.

Starile ce reflecta procesul de aparare a nou-nascutului la noile conditii de viata

extrauterina se numesc stari limitrofe, tranzitorii sau stari fiziologice ale n-n.
Aceste stari apar la nastere sau dupa nastere. Se numesc limfotrofe deoarece se afla
la limita dintre doua stari ale vietii (intrauterine, extrauterina).Durata acestori stari
variaza timp de 2 la 3 saptamini, iar la premature si mai mult.

1.Schimbari tranzitorii ale tegumentelor- se observa practice la toti n-n in prima

saptamina de viata:

-Eritem simplu reactive a pielii ce apare dupa inlaturarea vernix cazeosa, este mai
inens la a doua zi si dispare la sfirsitul saptaminii a doua. Descoamarea
fiziologica a pielii apare la a 3-5 a zi, mai fregvent pe piept si abdomen,
caracteristica de obicei pentru cei supramaturi. Bosa serosangvina reprezinta un
edem al partii prezentate dispare peste 1-2 zile. Icterul fiziologic apare de obicei
in ziua a 2-3 de viata, doar la 60-70% de n-n. Cauza: dereglarea intense a
eritrocitelor, funtia fermentative scazuta a ficatului. Sarea generala este buna
tegumentele sunt de culoare galben-icterica, fecalele culoare normal, urina nu
contine pigmenti biliari, ficatu si splina nu sunt marite. Tratament nu necesita doar
se recomanda alicarea la sinul mamei cit mai des.

2.Pierderea tranzitorie a masei corporale. Cauzele- dificitul laptelui matern,

disparitia edemelor, eliminarea meconiului, urinei. Pierderea masei corporala se
inregistreaza de obicei la a 3-4 zi si variaza de la 3% la 9%, pierderea mai mare de
10% favorizeaza o patologie. Factori favorizanti- prematuritatea, nasteri
prelungite, trauma la nasteri, febra, hipogalactia la mama, pierderi mari de caldura
la copil. Restabilirea masei corporale are loc in ziua a 6-7 la 50% de la copii. La a
2 a saptamina la toti copii sanatosi.

3. Crizele genital. Apar la 60-70% din n-n mai fregvent la fetite:tumefierea glandei
mamare, vulvovaginita descoamatorie, hemoragii vaginale, hiperpigmentatia pielii
in jurul mamelonului si ascrotului la baieti, edemul organelor sexual externe, milia.
Cauza- trecerea hormonilor estrogeni de la mama la fat in perioada intrauterine.
a)tumefierea glandei mamare-incepe de la a 3-4 zi de viata, de obicei se tumefiaza
simetric, gradul marii este 1,5-2cm, pielea nu este modificata, pot fi eliminari
asemanatoare cu colostrul, este intrezis stoarcerea glandei mamare deoarec apare
riscul de infectare. Tratament nu este necesar. b)vulvovaginita descoamativa- apar
eliminari de culoare alb-surie, uneori sangvinolente, peste 2-3 zile eliminarile
dispar, tratament nu necesita. c)edemul organelor sexual externe- apar mai
fregvent la baieti, dureaza 1-2 sapt. d)milia- apare din cauza secretie excessive a
glandelor sebacee.apare pe obrajori, pe aripile nazale cu formatiuni punctiforme de
culoare alb-galbuie, spre sfirsitul primei sapt ele dispar.

4.Infarctul acidouric. O stare de tranzitie a sistemului excretor, apare in prima sapt

de viata la 25-30% de n-n. Urina de culoare galben-caramiziu, netransparenta, lasa
pe scutec halou colorat, la sfirsitul sapt dispar. Cauza:eliminarea excesiva cu urina
a acidului uric sub forma de cristale.

5.Catarul tranzitoriu al intestinelor-tulburari de scaun. Apar la toti n-n.a)meconilul

-o masa densa,viscoasa de culoare verde-maslinie, se elimina primele 2-3 zile de
viata. b)scaunn tranzitoriu-apar in ziua a 3-4 dupa nastere, prezinta un scaun
fregvent, neomogen, cu mult mucus si ghemulete albe de o culoare galben-verzui.
El se pastreaza 1-2 sapt.

14.Imunizarea cu vaccinul HVB si BCG.

HVB-Copiilor pina la virsta de 10 ani-0,5 ml, mai mari de 10 ani 1ml. N-n se face
i/m in partea anterolaterala a coapsei, la copii si adulti i/m in muschiul deltoid.

BCG- Vaccinul prezinta bacilli vii atenuati de tbc, se livreaza sub forma uscata in
fiole cite 1 mg ce cuprind 20doze a cite 0,05mg fiecare.Vaccinul se pastreaza la
+4,80C. Inainte de folosire vaccinul se dizolva cu 2ml sol fiziologica, astfel doza
de 0.05mg se contine in 0.05ml, vaccin diluat. Vacc se adm strict intradermal in
regiunea bratului sting, doza p/u revaccinare 0.1ml, peste 15-20min infiltrate se
absoarbe, iar peste 3-4 sapt local apare din nou hiperemie-pustula-crusta, dupa
caderea crustei ramine o cicatrice de la 3-9mm. daca copilul nu a fost vaccinat din
cauza unor contraindicatii pina la 2 luni nu se face testarea tuberculinica, dupa 2
luni testam apoi vaccinam. Prima vaccinare se face de la a 3-5 zi dupa nastere, a
doua dupa 7 ani.

15. Copilul prematur. Semnele, gradele. Cauzele nasterilor premature.

Semnele: 1) corpul e/e neproportional, extremitatile si portiunea cervical s/t scurte,

craniu e/e mare, constituie 1/3 din talie, suturile s/t deschise, oasele s/t moi,
flexibile. S/t deschise fontanelele laterale, fata e/e mica, triunghiulara, cu pielea
ridata, cu gura mare, barbia ascutita. Gitul e/e subtire si pare mai lung. Toracele
mai ingust. Abdomenul mai voluminous. Cordonul ombelical mai subtire, inserat
mai jos de simfiza pubiana. Pielea e/e rosie, lucioasa, subtire, edematiata, acoperita
cu lanugo pe spate, member, frunte, obraji, coapse. Stratul adipos e/e slab
dezvoltat, unghiile s/t subtiri si nu acopere cupa degetelor, pavilioanele urechilor
s/t moi tesut cartilaginos nedezvoltat, organelle genital externe s/t incomplete
formate(la fete labile mari nu acopera labile mici, la baieti scrotal e/e rudimentar,
mic, testiculele nu s/t coborite in scrot). Gradele: gr.I- masa 2500-2001, virsta
gestationala 36-34 sapt., gr.II- 2000-1501, virsta gestationala 34-30sapt., gr.III-
masa 1500-1001, virsta gestationala 30-28sapt, gr.IV- sub 1000gr, virsta
gestationala sub 28 sapt. Cauzele: I) factorii de risc de origine sociala si familiara:
nivel social scazut, boli ale parintilor, carente alimentare, activitate fizica
exagerata, toxicomanii ale parintilor. II) factori de risc legati de mama: nr.
gestatiei, avorturi spontane, HTA mai mare de 140/90, disfunctii hormonale,
alimentative incorecta, anemia gravidei, iritabilitate uterine, hemoragii vaginale,
anomalii obsteticale, infectii genitor-urinare repetate, viroze, boli venerice, maladii
infectioase, tratament in perioada sarcinii, virsta mamei sub 18 ani si mai mare de
35. III) factori de risc legati predominant de fat: factori genetici, maladii
cromosomiale, malformatii congenital, disfunctii hormonale, gemelaritate, ruperea
precoce a pungii amniotice, incompatibilitatea sangvina fetomaterna cu formarea
antigenelor, prezentatii anormale ale fatului, modificari cantitative si calitative ale
lichidului amniotic. IV) factori de risc legati de placenta: anomalii morfologice,
hipoplazia placentei si detasarea ei, placenta mica cu calciferari, insuficienta utero-
placentara, ape fetale excesive, semen anatomice (infarctul placentei, tromboza
vaselor ombelicale).

16. Alimentatia copilului prematur. Metode de incalzire a prematurului,

ingrijirea.

Copilul mic t/e sa suga frecvent, atit ziua cit si noaptea, copilul premature t/e pus
la sin de 8-12ori in 24h pentru 20-30min la fiecare sin, in mod ideal copilul ar
trebui sa doarma cu mama, astfel incit sa se poata hrani atunci cind simte aceasta
necessitate. Alaptarea la sin fara restrictii scade incidenta icterului, stabilizeaza
nivelul glucozei, reduce pierderea greutatii copilului si sporeste adaosul ponderal,
sporeste durata alaptarii, stimuleaza lactogeneza. Explicam mamei ca alaptarea e/e
doesobit de importanta p/u copiii prematuri. Pina la nasterea copilului prematur in
sala de nastere s/t create anumite conditii: temp aerului 26-280C, umedit 60%,
lengerie calda, masa de resuscitare, aflux de oxygen, incubatoare incalzite,
incalzitoare electrice. Se recomanda urmatoarele metode de protectie termica,
contact piele la piele, saltele umplute cu apa calda, incalzitoare cu raze,
incubatoare incalzite cu aer de tip deschis. Prematurii cu masa corporala mai mare
de 1800gr pot fi incalziti si cu ajutorul termofoarelor. Copiii prematuri t/e
monitorizati zilnic prin masurarea temp., evaluarea respiratiei( prezenta gifiitului,
determ. frecventei rs/min, examinarea cutiei toracice), examinarea la prezenta
icterului in primele 10 zile de viata. Prematurul poate fi transferat din incubator in
patuc- termofor daca suporta constant temp in incubator de 28-290C si atinge masa
corporala de 1500gr si mai mult. Capacitatile termoreglatorii la prematur s/t
controlate la fiecare 3 zile. Copiii prematuri nu t/e scaldati in maternitate, dar
spalate regiunile murdare.

17. Alimentatia naturala. Avantajele. 10 pasi ai unei alaptari cu success.

Mecanismele secretiei si compozitia laptelui matern.

Alimentatia naturala e/e un din factorii principali c/e influienteaza dezv

neuropsihica, fizica precum si imuno-reactivitatea. P/u copii primul an de viata
hrana ideala e/e laptele matern c/e nu poate fi inlocuit cu nimic. Laptele matern e/e
produsul creat de natura, e/e pur, vital, natural. Apara viata copilului protejindul de
diferite infectii si la formarea intelectualului. Alimentatia la sin contribuie la
mentinerea sanatatii mamei prin stimularea de oxitocina c/e provoaca contractia
uterului, oprirea hemoragiilor, micsorarea riscului dezv maladiilor canceroase.
Deviza e/e alimentatia cu lapte matern exclusive pina la 6 luni apoi se continuie
pina la 2 ani concomitant cu o diversificare adecvata. Avantajele: Asigura
protectia impotriva infectiilor, e/e un produs vital, contine aproape toate celulele pe
care le are si single de aceia laptele matern se numeste singe alb, distruge
bacteriile, fungi si parazitii intestinali, regleaza si reactiile immune, favorizeaza
dezv fizica, optima contribuie la formarea potentialului, contine numerosi factori
care influienteaza la dezv creierului, dezv nervilor, cresterea epidermala, mareste
intervalul dintre nasteri, e-e mai putin costisitor, amelioreaza starea sanatatii
mamei riscul de hemoragii postpartum, cancer ovarian, cancer mamar, amemii. 10
pasi: 1. Sa aiba o politica scrisa referitor la alimentatia naturala, c/e sa fie
comunicata frecvent intregului personal; 2.pregatirea personalului de ingrijire a
sanatatii privind capacitatile necesare implimentarii acestei politici; 3.sa informeze
toate femeile gravid d/e beneficiile si conduita alimentatiei natural; 4.sa ajute
mamele la alimentatia naturala in prima jumate de ora de la nastere; 5.sa arate
mamelor cum sa alapteze si cum sa mentina lactatia; 6.sa nu ofere n-n alimente sau
lichide decit lapte matern; 7.sa practice romingul, permitind mamelor si copiilor lor
sa stea impreuna 24/24; 8.sa incurajeze alimntatia naturala la cerere; 9.sa nu ofere
suzete; 10.sa sustina crearea grupului de sprijin p/u alimentatia naturala sis a
orienteze mamele catre aceasta la externarea lor din spital sau clinica. Compozitia:
prin compozitia sa biochimica, caract. printro concentratie sporita de lipide si
lactoza, cazeina si minerale micsorate, osmolaritate scazuta, laptele matern
micsoreaza nevoile nutritive ale sugarului si faciliteaza asimilarea, laptele matern
se numeste colostru intre zilele 1-6 dupa nastere, in ziua a 6-14 e/e lapte de
tranzitie si devine lapte matur dupa 14 zile. Colostru: e/e dens de culoare galbuie
cu densitate mult mai inalta decit laptele matur concentratia vit A e/e de 2-10 ori
mai mare, vit C 2-3 ori, vit E, K, de imunoglobuline care asigura copilului o buna
protectie impotriva infectiilor, la fierbere colostru se coaguleaza. Laptele
tranzitoriu: are o densit mai mica ca colostru, mai multa lactoza, mai putine
imunoglobuluine, mai putine vit A,K,E. Laptele matern matur: p/n compozitia sa
laptele difera nu numai de la o mama la alta, dar si la ceiasi femeie in glande
diferite, laptele se modifica in functie de momentul zilei dupa nastere, de durata
alaptarii de nevoile sugarului, e/e bogat in galactoza si mai slab in proteine, lipide,
glucide si saruri minerale.

18. Alimentatia naturala. Administrarea hranei diversificate. Regulile

alimentarii copilului. Complicatiile alimentarii la sin. Ablactarea. Aprecierea
alimentatiei in baza fisei de examinare, aprecierea problemelor si oferirea
sfaturilor.

Majoritatea copiilor nu necesita alimentative complimetara pina la virsta de 6luni,

in acest interval laptele matern e/e cel mai important. Unii copii la virsta intre 4-
6luni au nevoie de alta hrana pe linga laptele matern. Mama propune copilului
numai daca acesta manifesta interes fata se hrana lichida, pare infometat dupa
alaptare sau prost adauga in greutate. Incepind cu virsta de 6luni pina la 12luni e/e
necesar de a mari treptat volumul hranei suplimentare, alimente noi se ofera cind
copilul e/e sanatos, are dispozitie buna, nu e/e oboist sau prea flamind, se ofera
copilului alimente complimentare adaugatoare, t/e sa fie omogen, proaspat pregatit,
se utilizeaza cu lingurita sau cu cana si nu sticluta , cana poate fi usor spalata si
posibilitate de contaminare cu bacteria e/e mai mica. Se utilizeaza set special de
vesela p/u copil si t/e pastrat in curatenie permanenta. P/u sugarii eutrofici-piure de
legume iar p/u cei cu nutritia scazuta terci fainos, piureul si terciu t/e sa fie
consistente, maruntite si nici intrun caz diluate, zilnic copilului i se va adm
carne/ficat si galbenus de ou, alimentele se adm nesarate, ratia zilnica complete va
include: terci consistent cu ulei, carne, peste, oua sau boboase, fructe sau legume,
sugarului nu i se ofera niciodata hrana rumegata c/e poate fi infectata si va facilita
dezv la copil a bolilor diareice. Sugarul nu t/e sa fie fortat sa manince toata
cantitatea c/e e pregatita. Copiilor li se da bucati de mincare sa ia cu mina ceia ce
dezvolta interesul de a minca. Spre sfirsitul primului an unii copii manifesta de a se
alimenta singuri. Ei nu minuiesc bine lingura si pot face murdarie dar numai asa se
vor invata singuri. Complicatii: 1.angorjarea sinilor-sinii devin fierbinti si durerosi
s/t tensionati si luciosi; 2.canale galactofore obstruale-evacuarea incomplete sau
rara a sinului si oprirea refluxului de evacuare a laptelui; 3.ragade mamelonare-
apare ca o consecinta a pozitionarii incorecte, folosirea antisepticilor si a
sapunurilor nepotrivite p/u spalarea mamelonului si frecventa infectiei la prunc;
4.mastita- infectia sinului, fisurile mamelonare sau angorjarea sinilor c/e evolueaza
cu o tumefiere locala, eritem, senzatii de caldura. Mama acuza febra, astenie,
greata; Ablactarea: aliment la sin e/e indispensabila in primele 4-6luni de viata cu
durata optima pina la 18-24 luni. Ablactarea de poate face treptat sau brusc.
Ablactarea progresiva se face prin inlocuirea unui subt fie cu o masa de
diversificare, fie cu un preparat de lapte, adm hranei divesificate e/e si initierea
ablactarii in trepte. Daca e/e efectuata correct, e/e bine suportata atit de mama cit si
de copil, de obicei se face la virsta de 1.5-2ani cind copilul e/e alimentat la sin mai
rar, la inceput s/t inlocuite cu un produs lactate artificial( lapte de vaci). Ablactarea
brusca se face numai in caz de imbolnavire a mamei sau in caz de deces. La femei
perioada de involutie dupa oprirea subtului e/e mai mult indelungata decit la multe
mamifere, ajungind pina la 40zile. Avantajul e/e ca lactatia poate fi restabilita dupa
o intrerupere a apaltarii in aceasta perioada, dezavantajul e/e ca ablactarea brusca
e/e suportata greu de mama conducind la dezv la glanda mamara a mastitelor,
micsorarea lactatiei cum ar fi aplicarea unui bandaj strins pe glandele mamare,
micsorarea cantitatii de lichid nu s/t eficiente. In acest caz e/e necesar adm
medicam indeosebi antagonistilor prolactinei: parlodelul(bromocriptinei mesylate)
compr de 2.5mg cite o pastila de 2ori/zi in timpul mesei timp de 2 sapt.

.
19.Alimentatia mixta

este alimentatia sugarului in primele 4 luni de viata cu lapte uman si cu un alt fel
de lapte .Indicatiile alimentatiei mixte sunt: hipogalactia,absenta mamei de la unele
supturi prin reluarea activitatii profesionale,prematuritatea.Alimentatia artificial
este alimentatia sugarului in primele 4 luni de viata cu un alt lapte in loc de laptele
matern.Clasificare formulelor de lapte-dupa gradul de adaptare: neadaptate,partial
adaptate,adaptate(umanizate,maternizate),preparate
speciale(terapeutice,dietice);dupa varsta la care sunt indicate:pt prematuri si copii
nasc la termen,de continuare; dupa particularitatea tehnologica de pregatire:dulci si
acidulate; dupa sursa proteinelor: din lapte de vaci, din soie; dupa particularitatea
compozitionala:fara lactoza sau cu cantitatea redusa de lactoza,semiecremate sau
degresate,cu continut sporit de lipide,proteine si ,oligoelemente si
vitamine.Administrarea formulelor lactate :daca copilul mai primeste lapte matern
chiar si ft putin va fi hranit cu formula de lapte numai dupa aplicarea la
san,formula de lapte se va da la inceput cu lingurita,invatand apoi copilul sa bea
din cana,formula de lapte va fi preparata inante de fiecare alimentare folosind apa
fiarta conform tehnologiei indicate pe ambalaj,se va respecta strict dozajul pt a nu-I
crea copilului indigestie sau a nu-l sub alimenta,nu se vor propune niciodata din
start 2 sau mai multe formule lactate,fiecare aliment nou necesita o perioada de
adaptare,nu se va schimba indata alimental daca sugarul are o usoara dereglare a
scaunului,nu este rationala utilizarea pe zi a 2 sau mai multe formule lactate de
aceeasi compozitie,daca sporul ponderal stagneaza pe 1,5 -2 sapt se vor efectua
modificari in dieta,se vor intretine in curatenie ideala toate vasele care le folositi pt
prepararea formulelor si alimentarea copilului,se va evita folosirea biberonului in
alimentatia mixta este utilizat doar in alimentatia artificial respectand cu strictete
regulile de dezinfectare si pastrare a lor.

20.Alimentatia copiilor pina la virsta de 5 ani

Copilul pana la 6 luni este alimentat numai la san ori de cate ori vrea ziua si
noaptea cel putin de 8 ori in 24 ore.Nu se administreaza alta hrana sau lichide,este
interzis de administrat lapte de vaci sau capre.Copilul de la 6 la 12 luni de alaptat
ori de cate ori vrea cel putin de 5-6 ori in 24 ore.Incepeti alimentatia
complementara cu pireuri din legume sau terciuri,complementul se introduce
treptat ajungand la 200 ml la o masa.Hrana de felul pireu de legume cu adaugarea
uleiului vegetal si a ficatului,carnii sau galbenusului de ou maruntit,terci consistent
din hrisca,ovaz, orez,porumb sau gris cu unt,chefir ,lapte
acru,iaurt,branza,paine,pesmeti,fructe proaspete.Bauturi:apa fiarta,sucuri din
legume si fructe,compot neindulcit.Nu se alimenteaza din sticluta dar se utilizeaza
cana si lingurita.Alimentati complementar de 3 ori pe zi daca este alaptat si de 5 ori
daca nu este alaptat.Copilul de la 12 luni pana 2 ani de alaptat ori de cate ori
vrea.Cantitatea de harana 200-300 ml,alimente din masa familiei,carne,ficat si
peste tocat,oua si fasole,pireu din legume cu ulei vegetal sau unt,fructe si legume
proaspete,terci consistent cu lapte si unt,supe consistente din legume,bors,ciorba cu
carne si ulei vegetal,produse lactate.Bauturi-apa fiarta,sucuri de legume si
fructe,compot.Alimentati copilul de 5 ori /zi.Copilul de 2 ani si mai mari alimentati
de 3 ori pe zi bucate consummate in familie.La fiecare masa cate 350 ml de
hrana.Intre mesele de baza de 2 ori pe zi oferiti alimente suplimentare ca produse
lactate,placinte,tartine,clatite. Bauturi-apa fiarta,sucuri de legume si
fructe,compot.Oferiti mancaruri variate,aratati-I ca va place mancarea.Limitati
dulciurile,excludeti bauturile carbogazoase comerciale,deprindeti copilul sa se
spele pe dinti.Incepand cu varsta de 3 ani incepeti sa intrebuintati sarea in
alimentatia copilului,doar sarea iodata.Aprecierea alimentatiei-de cate ori este
alimentat, daca este alaptat noaptea,primeste alta hrana sau lichide,ce utilizati pt
alimentarea copilului,care este volumul hranei administrate,primeste o portie
aparte,cine hraneste copilul,cum este aplicat la san,cum este actul de sugere.Daca
copilu, are problem cu alimentatia vizita repetata este peste 14 zile.Sfaturi pt
problem de alimentatie- de explicat alimentatia copilului conform varstei.

21.Supravegherea copilului la domiciuliu:

sa verifice daca copilul a fost vaccinat,sa verifice daca mama a primit recomandari
privind ingrijirea la domiciliu,daca a primit recomandari de la spital.Medicul de
familie viziteaza la domiciliu la 3 zile dupa externare.Promovarea ingrijirii pt
dezvolatarea copilul de a se juca si a comunica cat mai mult timp cu copilul pt o
dezvoltare fizica si mintala normal conform varstei.Familia are un rol fundamental
de integrare sociala incurajand copilul in comunicare,autodeservire,socializare.Pt a
asigura dezvoltarea adecvata a copilului parintii au nevoie de instruire ,sprijin si
sustinere,acestea trebuie sa fie profesionale,organizate sis a corespunda
standartelor international.De aceea cadrele medicale trebuie sa posede cunostinte
temeinice cu privire la instruirea parintilor privind ingrijirea copilului.Sunt ft utile
vizitele la domiciliu in cadrul carora parintii vor fi informati despre ingrijirea
corecta a sugarului.Aceasta va contribui la dezvoltarea normal a copilului, la
prevenirea imbolnavirilor,traumelor si intoxicatiilor.Informatia oferita parintilor
trebuie sa corespunda necesitatilor de varsta ale copilului,recomandarile
programelor nationale,sa fie oferite intr-un limbaj accesibil pt parinti.Este necesar
sa fie respectate toate principiile de consiliere,tinand cont de faptul ca familia este
deschisa de a primi aceasta instruire.Scopul vizitelor la domiciuliu:determinarea si
imbunatatirea starii sanatatii mamei in timpul sarcinii,determinarea si
imbunatatirea starii sanatatii copilului,instruirea parintilor cu privire la ingrijirea pt
dezvoltare a copilului,consolidarea relatiei dintre parinti si copii,fortificarea
competentei si increderii parintilor,imbunatatirea mediului familial pt a incuraja
copilul sa creasca si sa se dezvolte,reducerea impactului factorilor sociali cum ar fi
saracia si criminalitatea, depistarea abuzului si neglijarii fata de copil si prevenirea
acestora,identificarea si tratarea copiilor cu necesitati special,cu retard in
dezvoltare,cu deficient fizice,incurajarea utilizarii adecvate de catre familiie a
resurselor comunitare.

22.Traumatismele obstetricale cerebrale ale nou-nascutului

constituie o afectiune a siste nerv centr provocata cu precadere de actiunea

mecanica si traumatizanta a nasterii si de insuficienta oxigenarii fatului.Factori
favorizanti-patologia
intrauterine,prematuritatea,dismaturitatea,postmaturitatea,maladii ale gravide
(endocrine,cardiovasc,infectioase,gestoze),varsta gravide,sarcini multiple,
mecanismul travaliului accelerat sau intarziat,prezentatii
transverse,pelviene,cezariana,particularitati morfo-functionale ale n-n.Factori
determinant- traumatism mechanic si hypoxic.Patologia dominant prin traumatism
obstetrical cerebral este reprezentata de hemoragiile meningo-cerebrale,care dupa
localizare pot fi
epidurale,subdurale,intracerebeloase,subarahnoidiene,intraventriculare,intracerebra
le. Ingrijirea si tratamentul-asigurarea regimului protector de ingrijire,resuscitare
primara si transportare a copilului protectoare,asigurarea accesului venos cu
administrarea i/v a solutiilor in primele 12 ore dupa nastere in volumul
necesitatilor fiziologice, corectia hipovolemiei si a tensiunii arteriale ,O2
terapie,metode alternatve de alimentare cu lapte matern stors prin metode
alternative,administrarea analgezicelor,terapia convulsiilor,administrarea
diureticelor ,tratament chirurgical,vit K pt prevenirea bolii hemolitice, transfuzie
de sange sau masa er in caz de anemie.asistenta in convulsii conform CIMC-
asigurarea permiabiliatatii cailor respire,diazepam rectal.

23.Gangrena bontului bontului ombilical

se manifesta prin congestia si edemul bontului care ulterior se necrotizeaza.Starea

generala se modifica cu aparitia febrei,dereglarea suptului,somnului.Boala poate
progresa si conduce la flegmon ombilical,tromboflebita
ombilicala,septicimie.Omfalita catarala se manifest prin hipereremia si edemul
plagii ombilicale si a pielii circumscrise cu raza mai mica de 1 cm. Eliminarile
din plaga ombilicala capata un character seros sau seropurulente cu miros
fetid.Starea generala de obicei nu este modificata.Omfalita flegmonoasa si
necrotica este hipereremia si edemul pielii se extinde periombilical la o distanta
mai mare de 1 cm de la ombilic .Pielea din jurul ombilicului este indurate,poate
avea o nuanta cianotica cu vizualizarea capilarelor turgescente datorita antrenarii
lor in procesul inflamator .eliminarile din plaga ombilicala sunt seroase sau
seropurulente cu miros fetid.In lipsa tratamentului apar sectoare de distructii.Cauza
este infectia de origine bacteriana.Tratamentul si ingrijiri-administrarea
preparatului antibacetrian pe cale orala( amocilina sau eritromicina),instruirea
mamei sa trateze infectia locala (violete de gentian 0,5%),sfaturi pt ingrijirea nou-
nascutului la domiciliu:lingerie curate,din fibre natural,deridicarea umeda in
odaie,baite igienice regulate.Daca peste 2 zile dupa efectuarea tratamentului local
cu antiseptic infectia cutanata nu se micsoreaza,numarul de vezicule creste sau
starea copilului se agraveaza,copilul se spitalizeaza,Daca hyperemia si edemul
pielii se extinde la o distanta mai mare de 1 cm deasupra ombilicului sau
eliminarile purulente se mentin circa 2 zile, copilul se spitalizeaza pt tratament
infectiei ombilicale severe in conditii de stationar.

24.Boala hemolitica a n.n.

este conditionata de conflictul imunlogic in urma incompatibilitatii sangelui

fatului si al mamei dupa rezus factor sau grupa sangvina.Manifestari clinice-forma
edematoasa:dereglari severe a system res psi cardiovasc,tegumente edemice,ft
palide,hb si er scazute,cantitati mari de lichid in abdomen,torace si pericard,este
pronuntat edemul fetei,membrelor infer,organelor genital externe,reflexe
diminuate,hipotonie muscular,hepatosplenomegalie,bilirubina marita in sange,se
deyvolta sindromul hemoragic; forma icterica:copii sunt pasivi,reflexe
diminuate,actul de sugere ft slab,icterul apre in primele ore dupa nastere si se
extinde rapid,bilirubina atinge valori inalte 200-300
mkmoli/l,hepatosplenomegalie,urina culoarea berii,tegumente galbene-verzui;
forma anemica-marirea in volume a ficat si splinei,suge sinul lent,este pasiv,hb
joasa 140 g/l,bilirubina 60 mkmoli/l.Tratament si ingrijiri-fototerapie este
considerate terapia de elective in cazul cand bilirubina este crescuta moderat.Se
realizeaza in incubator unde este instalata sursa de fototerapie la distanta de 45 cm
de la copil.Se proteajeaza ochii si organelle genitale.Copilul este iradiat in decurs
de 2-3 ore la intervale de 6-12 ore.Durata curei de tratament este de 24-48
ore,preparate care stimuleaza excretia bilirubinei din intestin-ursosan,terapie
hemotransfuzionala in stari grave.Copii sunt alimentati cu lapte matern care nu
prezinta nici un pericol pt copil.

25. RAHITISMUL. CAUZELE,CLASIFICAREA,TABLOUL

CLINIC,DIAGNOSTICUL, TRATAMENTUL SI INGRIJIREA,PROFILAXIA
.Rahitizmul este o tulburare de mineralizare a sistemului osos cu aparitia
modificarilor tipice din partea scheletului si tulburarilor
neurovegetative,muscular,metabolice si endocrine ca urmare a deficitului de vit D.
Etiologia.1)factori determinant-deficitul de aport de vit D si lipsa expunerii la
razele soarelui 2)factori favorizanti-carenta maternal de vit
D,prematuritatea,gemelaritatea,predispozitia fami. liar,aport redus de vit
D,pastrarea incorecta a formulelor lactate,hrana bogata in fosfor,deficitul da
Mg,maladii ale sistemului gastrointestinal,excretor,tratament cu
anticonvulsivante,corticosteroizi,antacid.Nerespectarea regimului de ingrijire si
calire ,insuficienta hormonului paratirioidianClasificarea- 1)Formele vit D
sensibile 2)Formele vit D-rezistente Din forma 1 face parte rahitizmul
carential(copii). In forma 2 sunt incluse 2 grupe mari A si B. Grupa A include
formele rahitizmale ,caracterizate prin perturbari ereditare ale metabolizmului vit
D . Grupa B osteopatii rahitizmale in cadrul bolilor metabolice ereditare sau
dobindite,in care dereglarile metabolizmului vit D sunt secundare.
Manifestarile clinice
1)Perioada de debut (durata 2-3 luni)-agitatie,iritabilitate sporita,somn
superficial,tresariri la lumina puternica sau sunete,transpiratii abundente.Pielea
devine umeda,cu miliarie permanenta,intertrigouri, in regiunea occipitala a
craniului-alopecie.Se micsoreaza pofta de mincare,scaun constipat,urina cu miros
de amoniac,se ramolizeaza suturile dintre oasele craniului, in deosebi marginele
fontanelei mari.
2) Perioada de stare-deformtia oaselor craniului apare in primele 3 luni ale bolii,a
cutiei toracice in luna a 5-6, a membrelor in a 2 jumatate a anului:
A.Semne osoase:
-Craniu-craniotabes( are valoare doar peste virsta de 4-5 luni). Palparea oaselor
occipitale devine dureroasa. Ramolizarea suturilor dintre
oase,plagiocefalie,deprimarea radacinii nasului,eruptiea intirziata a dintilor.
Fontanela anterioara larg deschisa dupa virsta de 8 luni,macrocranie,dereglarea
eruptiei dentare, carii precoce.
-Torace-tumefactia jonctiunilor condrocostale Matanii costale ,deformatia cutiei
toracice Piept de cizmar si Piept aviar, Santul Harrison, Torace in forma de
clopot.
-Membre-Tumefieri epefizare la nivelul oaselor lungi,tumefieri la nivelul
falangelor,incurbarea membrelor inferioare, membre in forma unor paranteze sau
in asa numita poza a Cavaleristului, mers leganat.
-Coloana vertebrala si bazin-cifoza dorsolomabara,scolioza,cifoza,lordoza,bazin
rahitic plat.
B.Semne musculoligamentare-intirzierea instalarii achizitiilor motorii,postura
cifotica,distensia abdominala cu hernie ombilicala,balansarea
articulatiilor,dezvoltarea piciorului plat,apritia bronhopneumoniilor grave.
C. Retart staturoponderal.Apare in formele severe si netratate.
D.Semne legate de carente nutritionale asociate-anemie
feripriva,hepatosplenomegalie,scaun instabil.
E.Semne de hipocalcemie(tetanie hipocalcemica)
-Latenta: semnul Chwost,semnul Trousseau.
-Manifesta:laringospazmul,spazuml carpopedal,convulsii.
3.Perioada de convalescenta-se atenuiaza semnele rahitismului,dispar semnele din
partea SN,dispar treptat dereglarile functionale ale organelor interne,se intareste
sistemul osos.
Tratament Este complex,include hrana diversificata,se evita abuzul de
fainoase,adm vit B,C si a sarurilor minirale,respectarea regimului zilei,aflarea
maximala la aer curat,masajul,gimnastica.
Tratamentul specific consta in adm vit D in doza zilnica de 2.000-5.000 UI in
decurs de 30-45 zile cu revenirea ulterioara la doze profilactice. In formele severe
se poate adm cite 20.000 UI/zi pe parcursul 40-45 zile.
Preparate farmaceutice:
Grupa I-Calciferolii-solutii alcoolice,apoase,uleioase,pastile,drajeuri,forme
injectabile.
Grupa II-Calcideolii- (10 ori mai activi ca Gr.I) solutii
alcoolice,uleioase,pastile,forme injectabile.
Grupa III-Calcitriolii-(100 mai activi ca Gr.I) solutii
alcoolice,uleioase,capsule,pastile, forme injectabile.
Pentru profilaxia postnatala e folosita solutia apoasa cu un continut de 400 UI a vit
D intr-o picatura,care se reabsoarbe in intestin de 5 ori mai bine decit solutiile
alcoolice.
Contraindicatii adm vit D: hipercalcemia,microcefalia,craniostenoza.
In scopul micsorarii semnelor vegetative se indica remedii care contin Mg:
asparcam,panangin,sulfat de Mg 1%.
Tratament specific se efectueaza concomitent cu adm Ca,iar dupa a 10-12 de la
initierea tratamentului se include masajul si gimnastica.Copiilor cu malnutritie se
adm orotat de caliu sau carnetina. Copiilor mai mari de 6 luni dupa finisarea
tratamentului cu vit D se indica bai curative cu sare de mare (2 linguri de masa la
10 L de apa), peste 1 zi,in total 8-10 bai,durata baii 10-15 min. Profilaxie
Profilaxia prenatala-este specifca si nespecifica.
-Profilaxia nespecifica include-respectarea unui regim bine chibzuit cu includerea
primbarilor la aer liber de cel putin 2-4 ore in zi,alimentatia echilibrata,respectarea
igienei personale si a starii psihoemotionale bune.
-Profilaxia specifca-doza de vit D cu scop profilactic in perioada rece a anului
incepind cu termenul sarcinii de 28-30 saptamini este de 500 UI/zi.In caz de
intoleranta a vit D profilaxia specifica prenatala se efectueaza prin IRU. Se
recomanda 1-2 cure cite 15-20 sedinte.
Profilaxia postnatala;
-Profilaxia nespecifica-regimul alimentar corect,hrana complimentara la timp,
calire, regim igienic, profilaxia bolilor limitrofe si infectioase.
-Profilaxia specifica-adm vit D e necesar de initiat din 1 saptamina de viata pina la
virsta de 2 ani,doza zilnica optimala este de 700 UI.Doza de profilaxie totala este
de 540.000 UI actiuni. Conduita conform PCNSupravegherea
medicala:supravegherea medicului de familie si a altor specialisti la
indicatie,reflectarea in dinamica a simptomelor principale in rahitizm,controlul in
dinamica a hem,Ca,P,fosfatazei alcalina(la indicatie),examenul radiologic pt
evaluarea osteoporozei Masurile de recuperare:alimentatia rationala cu
cantitatea optima de vit D,maximul plimbari la aer curat,masaj,gimnastica,effort
asupra osului,tratamentul maladiilor concomitente,vaccinarea nu este
contraindicata,evidenta pe parcursul a 3 ani dupa vindecare,densiometria(la
necesitate).
26.DIATEZA ALERGICA. CAUZELE,SEMENELE
CLINICE,DIAGNOSTICUL,TRATAMENTUL,PROFILAXIA.

Alergia reprezinta o reactie de hipersensibilitate dobandita a organismului unei

persoane la contactul fie cu anumite substante alergene, care in mod normal sunt
inofensive (par, praf, polen, ciocolata, peste, lapte), fie cu un produs medicamentos
sau cu o anumita bacterieCauza: polenul (conduce la aparitia rinitei alergice
sezoniere), sporii de mucegai, parul de pisica sau de caine, gandacii de bucatarie,
acarienii (care se adapostesc in mochete, saltele, perne, covoare), alimentele (oua,
ciocolata, unele prajituri, peste, drojdie, proteinele din laptele de vaca sau de soia,
telina, arahidele, capsunile, fructele si legumele, veninul provenit din muscaturi de
animale (serpi), intepaturi de insecte (albine, viespi sau paianjeni), medicamente
(penicilina) sau vaccinuri, produsele cosmetice si detergenti (cu continut de clor,
soda caustica sau fosfati) folosite pentru igiena copilului sau a casei, diverse
substante iritante etc.
Un tip special de alergie, care apare mai ales la sugari (2-3%), este provocat de
lapte. Aceasta dispare, de cele mai multe ori, pana la varsta de 4-5 ani si este
cauzata, in principal, de laptele de vaca, capra sau oaie si, foarte rar, de cel de
mama. Alergia este provocata de proteina din lapte si conduce la deranjament
stomacal, manifestat prin: scaune moi, colici, urticarie, agitatie si iritabilitate a
copilului. Aceasta nu trebuie confundata cu intoleranta la lactoza, care apare la
varste mult mai mari si care este cauzata de incapacitatea organismului de a digera
lactoza.-Simptome: Cele mai frecvente reactii alergice se produc la nivelul pielii,
mucoaselor si al cailor respiratorii. Ele se manifesta sub forma de rinite, urticarie,
eczeme endogene, astm bronsic sau chiar edem si pot fi acute sau cronice, de
intensitate mare sau atenuate. Un prim contact cu alergenul poate declansa o
reactie acuta cu dificultatea de a respira, spasme bronsice, tuse, tumefiere locala la
locul muscaturii sau intepaturii, urticarie cu mancarimi puternice, invinetire a
pielii, crampe stomacale, greata, voma, dureri de cap, modificari ale pulsului. . Mai
frecvent se intalneste doar o reactie usoara cu urticarie, lacrimarea ochilor,
raguseala, deranjamente stomacale si eventual inflamarea zonei locale, in cazul
intepaturilor de insecte sau al muscaturilor de animale.-Tratamentul: Alergiile
acute, cum este socul anafilactic, sunt tratate de urgenta in spital unde, dupa
incetarea crizei, se prescriu medicamente antihistaminice pentru a reduce
mancarimile si de tip cortizonic pentru reducerea inflamatiei. In cazul alergiilor
usoare, alaturi de tratamentul prescris de medicul specialist este suficienta doar o
alimentatie de protectie hepatica, evitarea emotiilor si a eforturilor intense.
Tratamentul medicamentos indicat de medicii alergologi include antihistaminice
orale sau locale, care atenueaza simptomele, tratament cortizonic, imunoterapie
etc. Desensibilizarea se poate face in anumite conditii, in functie de alergen, de
starea sau de varsta copilului.
-Profilaxia:eviatrea alergenului,echilibrarea sistemului imun,aerisirea
camerei,alimentatie corecta bogata in vit A,C,E.

27.Bolile pielii la nou-nascut

aceasta patologie ocupa un loc de frunte in structura morbiditatii,datorita

permiabilitatii crescute ale pielii,functiile imperfect de protectie. Sunte factori
favorizanti ce duc la aparitia acestor maladii:prematuritatea;reactivitatea
imunologica joasa a nou-nascutului;hypoxia intrauterine,asfixia; infectia bacteriana
cronica la mama;leziuni mecanice,traumatismul;ingrijirea copilului neadcvcata si
intr-o camera supraincalzita; alimentarea incorecta a copilului si existent focarelor
de infectie la copil. Patologia cutanata poate fi de origine:*neinfectioasa:
dermatitele de contact,miliaria,dermatita seboreica,eritem neonatal,milia facial;
*infectioasa: veziculopustuloza,flegmoane,abcese ale pielii, impetigo, pemphigus
neonatal,dermatita exfolianta,furunculoza,carbunculoza. Dermatitele de contact:
*peribucala-apare in jurul cav bucale in urma actiunii prelungite a
salivei,regurgitatiilor alimentare si se manifesta initial prin eritem apoi vezicule si
zemuire. *perianal-este un raspuns iritativ la componentii materiilor fecale,cu o
incidenta crescuta la n.n alimentati artificial. Debuteaza in prima saptamina dupa
nastere prin eritem perianal cu o arie de 2-4 cm,uterior cu eroziuni superficiale.Se
poate asocial cu dermatita de scutec,iar tratamentul consta in pastrarea unei igieni
corecte. *de scutec-este un eritem in aria genital,aria pubiana,fese,abdomenul
inferior,cu respectarea in general a pliurilor.In formele mai severe se remarca un
eritem intens,urmat de descuamare lamelara sau de aparitia eroziunilor si a
microveziculelor,ce pot conduce la ulceratii. Tratamentul consta in spalarea
frecventa a regiunii perineogenitale,cu solutii slab antiseptic(permanganate de
potasiu,clorhexidin,furacilin,infuzie de musetel),uscarea riguroasa si aplicarea
cremelor pentru copii,uleiului vegetal steril,crme cu anticandidozice
(natamicin,stamicin).La aparitia eroziunilor pielea se prelucreaza cu sol de violet
de gentian de 0.5 %,albastru de metilen 0.5% sau alte antiseptic.Se evita cremele
cu corticosteroizi si talcul.Scutecele de unica folosinta cit si celalte se schimba
dupa fiecare emisie de urina sau mase fecale. *intertrigo-prezinta o dermatoza
inflamatorie a pliurilor provocata de frecarea suprafetelor cutanate in conditii de
igiena deficitara,obezitate,supraincalzire si umiditate sporita,prin vestimentatie
neadecvata.Apar frecvent sub forma de congestive a pielii mai ales in regiunea
cutelor natural:la git,inghinale,axilare,plica cotului.In cazuri grave suprafata
intertrigoului poate sa se macereze sis a serveasca drept poarta de intrare a
infectiilor. Tratamentul consta in spalarea frecventa cu apa si aplicarea pe
sectoarele afectate a uleiului vegetal steril,solutiei uleioase a vit.A,crme special pt
copii.Suprafetele macerate vor fi prelucrate cu sol de violet de gentian
0.5%,albastru de metilen 0.5%. Miliaria-este o afectiune a glandelor
sudoripare,care survine dupa o supraincalzire,la infasarea groasa cu multe scutece,
utilizarea hainutelor din fibre sintetice,cauza fiind imaturitatea relative a ducturilor
sudoripare. *miliaria cristalina-frecvent in primele 2 sapt de viata si consta in
obstructia ductului sudoripar la nivelul stratului cornos al pielii.Se manifesta prin
mici vezicule friabile dispuse la nivelul capului,gitului,trunchiului. *miliaria rubra-
obstructia ductului sudoripar este mai profunda cu cresterea activitatii microflorei
locale.Se manifesta prin eruptii papuloase,papuloveziculoase
eritematoase,localizate simetric cu evolutie in pusee de 2-3 zile. Tratamentul
consta in bai zilnice cu solutii slab antiseptice de permanganate de potasiu,infuzie
de musetel,coaja de stejar,dentita.Se respecta igiena lengeriei si intretinerea unei
temp adecvate in incaperi. Dermatita seboreica-o dermatoza inflamatorie
neexudativa cu o frecventa mai sporita la virsta de 3-8 saptamini.Debuteaza prin
aparitia scoamelor pe regiunile piloase ale corpului.Placile sunt slab aderente,de
culoare galben-maronie la nivelul scalpului si alb-uscate in rest.Eruptia nu este
insotita de modificarea starii generale si nici de prurit.Rolul etiologic il joaca
secretia sporita de glandele sebacee a sebumului in primele saptamini de viata.
Masurile de ingrijire vizeaza imbaierea cel putin odata pe zi urmata de aplicarea
cremelor emoliente sau paste cu substante anticandidozice. Milia faciala-
microchisturi formate din sebum si cellule cornoase la nivelul nasului cu o
frecventa crescuta la nou nascut si cu disparitie spontana in 2-3 saptamini. Se cere
doar respectarea cerintelor igienice. Eritem neonatal-fectiune frecventa in
priemele 48 ore de la nastere prin numeroase macule eritematoase,uneori
turgescente,fiind cauzate de actiunea factorilor mediului extern asupra
tegumentelor.Remisia leziunilor este totala in 1-3 zile.Nu necesit tratament.
Dermatitele infectioase-sint maladiile supurative ale pielii,tesutului s/c si ale
ombilicului sunt cauzate de diferiti agenti patogeni:stafilococi,streptococci,
colibacili, proteus,clebsiele.Infectia poate fi de origine exogena,mai rar
endogena.Sursa de infectie o poate constitui:mama copilului,rude bolnave de
amigdalita,caries dentar;personalul medical, instrumentele medicale,obiecte de
ingrijire. Calea de transmitere:aeriana,contact direct sau iindirect,transplacentar.
Veziculopustuloza-este produsa in 90% de stafilococi.Pe suprafata corpului apar
vezicule superficiale cu diamentrul de 1-3 mm,cu continut initial seros,care devine
curind purulent.Pustulele unitare sau multiple se localizeaza mai ales intre fese,pe
cap,pe plicile pielii,partea interna a coapselor.Starea generala in cazul pustuleleor
unitare nu este modificata, febra lipseste.Numarul multiplu de vezicule si pustule
genereaza modificari ale starii generale cu febra,insomnia,agitatie,dereglarea
suptului. Osteofoliculita-apare in primele sapt de viata, in deosebi in regiunile
pieloase ale corpului(scalp,sprincene).Initial apare o pustule dura de la marimea
unui bob de mei pina la un bob de linte,centrata de un fir de par,si este inconjurata
de un halou eritematos.Peste 1-2 zile pustulele se sparg cu formarea
eroziunilor,ulceratii care se acopera cu cruste galbui.Starea generala este
modificata,apare febra,se deregleaza suptul.Din cauza durerii,copiii sunt
agitate,nelinistiti,rau dorm.Pustulele au tendinta de a creste si a se extinde in
profunzimea pielii cu afectarea glandelor sebacee si aparitia furunculelor.
Furunculul-inflamatia foliculului pielosebaceu si a tesutului din jurul lui.Leziunea
se manifesta prin nodozitati profunde,de marimea unei cirese
dure,dureroase,centrata de un fir de par, inconjurata de un edem inflamator.Dupa
citeva zile acesta supureaza cu formarea unei ulceratii crateroforme.Dupa
vindecare ramin cicatrice. Carbuncul-este un conglomerate de mai multi
furunculi,produs in urma transmiterii infectiei prin autoinocularea in foliculii
invecinati.La nivelul tesutului adipos s/c apare o nodozitate inflamatorie
dura,dureroasa,de marimea unei alune,de culoare rosie-cianotica,inconjurata de un
edem inflamator.Afectiunea este insotita de simptome generale ca
durere,frison,febra.Evolutie grava a maladiei poate conduce la deces in cazul
localizarii pe buza superioara,nas. Flegmona n.n-o maladie microbiana foarte
grava,rar intilnita,cu afectarea pielii si a tesutului s/c.La inceput apar macule
eritematoase turgescente, care rapid regreseaza si conflueaza intre ele.Pielea capata
o culoare rosie-cianotica,urmata de aparitia sectoarelor distrofice cu edem si
fluctuatie.Procesul inflamator se poate extinde in stratul muscular,coaste,cav
pleurala,pericard,generind o infectie generalizata cu prognostic nefavorabil.
Abcese ale pielii-inflamatie a purulenta a glandelor suoripare.Ele se localizeaza
mai ales in regiunile piloase ale corpului si pe portiunile neingrijite ale pielii.Se
deregleaza starea generala a organismului,creste temperature,e posibila septicemia.
Pemfigus neonatal- maladie microbiana foarte contagioasa,apare in primele 3-6
zile dupa naster.Se caract prin aparitia veziculelor sau bulelor rotunde sau ovale cu
diam 3-10 mm,cu continut clar sau hemoragic.Leziunile apar pe fundal
eritematos,sunt raspindite pe intreg corpul cu exceptia plantelor si a
palmelor.Bulele se rup usor,conflueaza intre ele,lasind ulceratii superficiale cu
zemuire,care se acopera de cruste subtiri.Eruptia este insotita de febra,tulburari
digestive. Epidermizarea complete are loc in 8-10 zile.Dupa vindecare ramin pete
rosietice.Boala este extreme de contagioasa,se constata mai des in
maternitati.Acum se intilneste foarte rar. Dermatita exfolianta-o forma grava de
dermatita microbiana,determinate de exotoxina exfoliativa a stafilococului
auriu,aparuta in primele zile dupa nastere,uneori formeaza epidemii. Boala
debuteaza la 1-2 sapt de la nastere dupa o infectie focara cu un exantem
scarlatiform care apoi se raspindeste rapid pe fata si trunchi,si in scurt timp se
generalizeaza.Stadiul eritematos este urmat de stadiul exfoliativ in care apar eruptii
buloase.Dupa spargerea bulelor ramine o suprafata zemuinda,care treptat se
acopera cu cruste.Afectiunea are aspect de piele oparita,in care epidermal atirna in
lambouri mari,descoperind suprafete rosii,exudative.Starea generala este foarte
grava,febra 39-40 grade,apare deshidratarea. Viziunea conform CIMC- daca
copilul prezinta elemente purulente cutanate,atunci clasificam ca infectie
bacteriana locala.Se admin preparatul antibacterian potrivit(amoxicilina-1.25 ml
sirop pt cei pin la o luna si 2.5 ml pentru cei mai mari; sau se admin
eritromicina).Mama va ingriji la domiciliu infectia bacteriana locala,iar vizita
repetata se va face peste 2 zile.Atunci se examineaza elementele purulente cutanate
si dimensiunile lor,daca acestea s-au intensificat copilul se spitalizeaza,daca
acestea au diminuat mama va admin remedial antibacterian 5 zile la domiciliu.

28.MALNUTRITIA.CAUZELE,GRADELE,TABLOUL CLINIC,
DIETOTERAPIA, TRATAMNETUL, INGRIJIREA. CONDUITA IN
VIZIUNEA PCN.
Manutritia este o dereglare cronica de nutritie determinata,de carenta,de proteine si
de calorii,caracterizata printr-o stagnare a cresterii organismului,tulburari
metabolice si modificarea reactivitatii organismului. Cauzele:
1. Greseli alimentare-a) cantitative: hipogalactie materna, alimentatie mixta si
artificiala,adm laptelui de vaci in primul an de viata,copii anorexici
b)calitative: ratie insuficiente de vit,carenta de lipide,vit,prepararea incorecta a
amestecurillor lactate,exces de fainoase,adm tardiva a hranei diversificate.
2.Boli infectioase-infectii intrauterine ale fatului,maladii
SD,SR,pielonefrita,ascaridiaza.
3.Factori toxici-hipervitaminoza,adm indelungata a antibioticelor,toxinele
microbiene.
4.Malformatii congenitale anomalii ereditare-malformatii de
cord,duodenale,renale, diafragmale,gura de lup.buza de iepure,anomalii
metabolice,stari imunodificitare.
5.Carente de ingrijire-ingrijirea difectuasa,neglijarea regimului alimentar,mediu
plouant,insuficient oxigenat.
6.Protectie social necorespunzatoare.
7.Prematuritatea.
8.Maladii endocrine.
9.Sindrom de malabsorbtie.
Tabloul clinic:
-Gradul I-sarac in semne clinice. Mucoase usor palide,tesutul adipos redus pe
torace si abdomen, iritabilitate, neliniste,somn superficial,rezistenta la infectii
moderat scazuta.-Gradul II-tegumentele palide si uscate,unghii subtiri,par
subtire,depigmentat,apare escare si ulceratii sacroccigiene,musculatura
hipotona,abdomenul balonat,apetit redus,scade toleranta digestiva,termoreglarea
dereglata,pliul pielii revine la normal lent,tesutul adipos este aproape
disparut,scaun instabil,adinamie,pasivitate,apatie,neliniste,retart psihic,dispar
abilitatile de a tine capul, a sta, a merge,prognosticul este rezervat,imunitatea este
redusa.
-Gradul III-distrofia este foarte pronuntata,talia este inferioara virstei cu 4-5
cm,tegumentele de culoare cenusie uscate,cu aspect ceanotic,reci la
palpare,elasticitatea pielii este pierduta,tesutul adipos lipseste peste tot chiar si pe
fata,aminteste fata unui batrinel,apetitul redus pina la anorexie,toleranta digestiva
redusa,mictiuni rare,urina are miros de acetona,scaun constipat sau
diaree,hepatomegalie,termoreglarea modificata,abdomenul excavat,destins cu
peretele subtire cu conturul intestinal vizibil,musculatura trofiata. TA micsorata,
dezvoltarea psihomotorie este deraglata mult,dezvoltera intelectuala
redusa.Imunitatea scazuta.

Dupa Wellcom malnutritia de gradul III este de 2 feluri:

1.Marasm-greutatea sub 60 % din greutatea medie a virstei, fara edeme.
2.Kwashiorkor-greutatea sub 60 % inclusiv edeme.
Dietoterapia: In malnutritia de gradul I se fac corectii doar in alimentatia
sugarului.Ratia zilnicia de hrana nu se schimba,se mareste doar cantitatea de
lichide adm.
Dietoterapia in malnutritia de gradul II,III se petrece in 3 etape:
1.Alimentatia minimala-se instituie un regim alimentar pentru determinarea
tolorantei digestive si se obtine o stabilitate a curbei ponderale.
2.Intermediara sau de corectie- se caracterizeaza prin cresterea cantitativa si
calitativa a alimentelor.
3.Alimentarea optimala-incepe cind curba ponderala este in crestere constanta.
Caracteristica etapelor dietei:
-Prima etapa dureaza in malnutritia de gr II 3-5 zile, gr III 5-7 zile,ratia alimentara
constituie 1/5 din masa reala a copilului.Cantitatea de hrana adm in malnutritia de
gr II constituie 2/3 sau ; la gr III 1/3 din ratia alimentara zilnica.Frecventa
alimentarilor in malnutritia de gr II creste cu 1-2 fata de norma,in gr III cu 3-4
(10-12 alimentari pe zi). Amestecuri adaptate (humana,alfari,nan-1,nan-
2,nutrilon,malis), formule semiecrimate acidulate (nan acidulat,malis
acidulat,chefir,biolact,narina).Zilnic alimentatia se completeaza cu lichide tip
rehidron,mucilagiu de orez,glucoza de 5 %. Zilnic se va mari volumul de hrana la o
alimentatie cu 10-20 ml,respectiv se scade lichidul adm.
Necesarul de ingredienti in I etapa: P-0,7-1,5-2 gr/kg, L-2-3-4 g/kg, GL-6-8-10
g/kg, calorii-60-80-100 kal/kg.

-Etapa II se face corectia proteinelo,lipidelor si gluciedelor, durata perioadei 2

saptamini.
-Etapa III P-4-4,5 g/kg, L-6-6,5 g/kg, GL-15-16 g/kg calorii-130-140 kal/kg.
Tratament: Se indica solutii de aminoacizi,albumina,glucoza de 5-10 %,ringrer.
Fermentoterapia-creon, festal, panzinorm, pancreatin. Probiotice:
lactobacterin,acipol,bactisubtil,acidolact,subtil,linex. Vitaminoterapia.Procedee
fizioterapeutice.Terapia simptomtica.
Profilaxia: Supravegherea medicala activa a copilului in special in primele 3
luni de viata,mentinerea alimentatiei naturale,alimentatia corecta,mixta si
artificiala,diversificarea corecta alimentatiei de la virsta de 6 luni cu alimente
solide,extinderea educatiei nutritionale a parentilor,respectarea calindarului
imunizarii profilactice si asanarea focarilor de infectie,evitarea abuzului de
antibiotice.
Ingrijirea: Crearea mediului optimal de ingrijire,utilizarea vestimentatiei din
fibre naturale,efectuarea baitilor igienice,toalete intime,profilaxia
intertrigourilor,alimentatia corecta echilibrata,introducerea complementului la
termin si in volum necesar,calirea copilului,masajul,gimnastica,sanarea focarelor
de infectie,imunizarea,interactiunea afectuasa.

29.BOLILE DIAREICE ACUTE.CAUZELE.SEMNELE

CLINICE.CONDUITA IN VIZIUNEA CIMP.INGRIJIREA SI
PROFILAXIA. Boala diareica acuta se defineste ca o modificare brutal a
eliminarilor fecale,scaunele devin mai fregvente si de consistenta moale sau lichida
prin cresterea pierderilor de hodroelectroliti si risc de deshidratare. Cauzele:
1)neinfectioase;greseli alimentare cantitative si calitatice,factori
medicamentosi,alergici,patologii de malnutritie,tireotoxicoza,defecte anatomice
2)infectioase:bacteria-diferite tulpini de E.COLI,salmonele,shigele,vibrio
cholera,campylobacter jejuni,klebsiela,pseudomonas,enterobacter,citrobacter
-virusuri-
rotavirusuri,adenovirusuri,cytomegalovirus,parvovirusuri,coronavirusuri,enteroviru
suri. -protozoare-giardia lamblia,entamoeba histolitica,cryptosporidium
-fungi-candida albicans
-helminti-ascaris,trichocefal,strongioides
Semnele clinice Perioada de incubatie (6-8h)varsaturi,anorexie,dureri
abdominal,scaune fregvente,lichide,cu mucozitati sau grungi cu miros fetid.
Copilul devine palid,agitat.Scaunele pot fi putin fregvente(3-4 24/h)pina la foarte
numeroase(6-10 24/h). In diareile invasive scaunul contine singe,puroi,mucus.Cu
timpul scaunul devine apos,abundant,mucogrunjos,verzui cu mucus emise in jet,cu
miros acru sau fetid.Cresc durerile abdominal-copilul tipa si freaca din
picioarele,creste febra.

Deshidratarea izotonica-sete moderata,tegumentele si mucoasele evin

uscate,turgorul si elasticitatea putin micsorate,limba saburala,Ps
filiform,greutatea scade cu 4-5%

Deshidratarea hipertonica-scaunul predomina aupra vomei,pierde din

greutate pina la 6-10%,semen de toxicoza-sete pronuntata,pielea foarte
uscata,pliul pielii se indreapata lent,ochii sunt infundati. Copilul este agitat
,nelinistit,apar convulsii

deshidratarea hipotonica-starea foarte grava cu facies toxic,extremitatile

cianotice si reci,voma predomina asupra scaunului,bea cu dificultate,deseori
are voma si dup ace bea. Meteorizm intestinal,scade diureza zilnica, pielea
este foarte uscata cianotica cu nuanta pamintie,ochii sunt infundati fara
lacrimi,cu cearcane periorbitale. Copilul este lethargic sau fara
cunostinta,pliul cutanat revine la normal foarte lent. Ps slab,TA
scazuta,scaunul poate lipsi. Profilaxia :promovarea alimentatiei naturale
pina la virsta de 2 ani,introducerea rationala a complementulu,folosirea unei
cantitati suficiente si proaspete de hrana,respectarea igienei
personale,pastrarea corecta a hranei.

Ingrijirea:crearea mediului de ingrijire,utilizarea vestimentatiei curate,de

preferinta din bumbac,efectuarea baitelor igienice,respectarea masurilor igienice la
pregatirea bucatelor,in caz de voma plasarea copilului intr-o pozitie
comoda,asigurarea cu vas pt colectarea maselor vomitive,prosop efectuarea
toaletei cav bucale dupa actul de voma,propunerea lichidului
30.STOMATITELE.CAUZELE,SEMNELE
CLINICE,TRATAMENTUL,INGRIJIREA ,PROFILAXIA.CONDUITA IN
VIZIUNEA CIMP. Stomatitele intrunesc o serie de maladii a cav bucale care
variaza dupa factorii etiologici si semnele clinice. Pot aparea primar sub actiunea
diferitor agenti patogeni sau pot constitui o manifestare a altor maladii infectioase,
alergice,somatice. Cauze :etiologie
microbiana,virala,posttraumatica,alergice,otraviri cu diferite metale. Stomatita
candidozica(margaritarelul):debutul este lent asimptomatic,copii devin nelinistiti
,refuza sinul,au somn superficial. Copii mai mari acuza dureri in cav bucala,gust
neplacut in gura. La examinarea cavitatii bucale se observa; Depozite
albicioase,usor sderente de mucoasa bucala,uneori culoarea peliculelor poate fi
cenusie,galbena sau bruna,mucoasa subiacenta este intens
congestionata,edematiata si lucioasa. Boala neglijata se poate
extinde.Tratamentul local:irigatia caviatii bucale cu sol de bicarbonat de sodiu 1-
2%. Se spala cu o materie curata,infasurata in sol salina dupa care mucoasa e
tratata cu violet de gentiana de 0,5%sau cu sol apoase de 1-2% coloranti anilinici.
Badijonarea bucala cu suspenzie de nistatin,micostatin,levorin(1 comprimat -
100000 UA/2 ml lapte matern). La scolari se face irigatia cav bucale cu sol apoasa
de iod(la pahar de apa-5 sau 10 picaturi de tincturi de iod). In cazuri grave se
adm antimicotice intern:nistatin -50000 UA/kg,levorin-25000UA/kg,zilnic in 4-5
prize in decurs de 7-10 zile. Cu scop de a preveni recidivele se face irigatia cav
bucale inca 6-12 zile dupa tratare. Stomatita catarala-congestia si
tumefactia cav bucale,se afecteaza limba ,care recapata un aspect fumuriu cu
depozite albicioase,usor detasabile,care produc ulceratii ,dureri mari,se inflameaza
ginginiile care pot singera,copii devin nelinistiti,refuza hrana,apare o salivatie
abundenta,febra,cresterea ponderala se stopeaza. Stomatita
ulceroasa-febra(38-39),semne de intoxicatie,apar dureri locale ,spontane,provocate
la masticatie,sialoree,halena fetida,adenopatie satelita dureroasa,ginginile se
tumefiaza, singereaza usor,pe mucoasa cav bucale apar ulceratii cu dim 2-3 mm
acoperite cu membrane alb cenusii sau brune.
Tratamentul stomatitei catarale si ulceroase:tratarea maladiei de baza-general.
Local-irigarea cav bucale cu sol de permanganat de potasiu 1:6000,apa oxigenata
3%(2 linguri la pahar apa ). Ulcerele bucale sunt prelucrate cu violet de gentiana
sau sol apoasa albastru de metilen de 1%,buzele se ung cu vaselina.Pt epitelizarea
mai rapida a cav bucale se efectueaza aplicatii pe 5-10min cu fermenti proteolitici
(tripsin,hemotripsin,hemopsin) diluati in sol fizioogica/novocaina(1 mg de ferment
la 1 ml de sol)la sol de ferment mai poate fi adugat si un antibiotic. Se unge cu ulei
de macies,catina alba,vit A. Intern se adm antihistaminice,vit. Stomatita
aftoasa:per de incubatie 2-6 zile,debut acut insotit de febra,fenomene toxice,local
pe mucoasa cav bucale apar initial niste pete congestionate care trec apoi in
vezicule. Veziculele sparte formeaza afte.Aftele pot conflua si forma suprafete
erozive.Aceste simp sunt insotite de dureri acute. Buzele sunt tumefiate,se
intensifica salivatia,apare mirosul fetid din gura,se maresc si sunt durerosi la
palpare ganglionii limfatici regionali. Forma usoara:starea generala
nemodificata. Perioada prodromala lipseste,temp subfebrila,se pastreaza 1-2 zile.
Aftele sunt rare,sporadice,apar doar in prima zi a bolii. Gengivita nu este
caracteristica. Boala dureaza 3-5 zile,aftele dispar fara a lasa cicatrice.
Forma moderata:debut acut ,grav cu t 38-39. Afte pina la 15 care pe urma
conflueaza intre ele. Perioada eruptiva dureaza 2-3 zile.Semnele catarale sunt
neinsemnate.In jurul dintilor apar gingivita catarala sau seroasa. La bolnavi pe
fata,buze apar vezicule,care se aparg si se acopera cu cruste de culoare galben
bruna. Forma severa:rara. Debut acut cu semne toxice pronuntate. T 40-41,timp
de 4-5 zile. Obstructie nazala,rinoree,

conjunctivita.Sunt semne dispeptice:greata,varsaturi,diaree,dureri

abdominale.Perioada euptiva 4-5 zile. Num aftelor 20-30,fuzioneaza intre ele
formind sectoare de necroza.Gingivita este totala,eroziva.Elementele veziculare
sunt numeroase pe fata,buze.Foarte periculoasa este aderarea florei cocice
Tratamentul:copii cu forme severe se spitalizeaza. Dieta usor
asimilabila.Preparate antivirale intern-bonafton 0,025 mg 3-4 ori/zi in decurs de 7-
8 zile. Alpizarin pina la 3 ani-0,05 de 3 ori in decurs de 7 zile.In forme grave i/m
fermentul dezoxiribonucleaza 25-50mg/zi timp de 3-5 zile.Adm imunoglobuline
umane 1,5 ml,i/m peste o zi in decurs de 2-3 prize. Pt imunitate se prescrie decaris.
Antihistaminice:dimedrol,suprastin,pipolfen,zaditen. Tratamentul local: irigarea
cav bucale cu antiseptice la fiecare 1-2 ore,dupa ameliorarea starii generale la
fiecare 2-3 ore.Pt anestezie-aplicatii din albus de ou batut cu sol 0,5%novocaina.
Prelucrarea aftelor cu fermenti proteolitici-tripsin,hemotripsin.Badijonarea cav
bucale cu ung antivirale:bonafton,oxolina,tebrofen,ridoxol.Irigatia cav bucale cu
sol vilozen si timalin. In lipsa eruptiilor proaspete se aplica preparate ce stimuleaza
epitelizarea pielii-carotolina,ulei de masline,catina alba.Se recomanda medicatia cu
aerozoli:stomatidin,liviani,cameton.Eroziile de pe fata se prelucreaza cu pasta
Lazar,coloranti anilinici de 1%,emulsie de sintomicina.Fizioterapie.
Profilaxia:promovareA alimentatiei naturale pina la virsta de 2 ani,mentinerea in
curatenie a gl mamare in alimentatia naturala,dezinfectarea periodica a
jucariilor,dezinfectarea veselei in alimentatia artificiala,folosirea unei cantitati
suficiente si proaspete de hrana,evitarea contactului cu persoanele
bolnave,pastrarea corecta a alimentelor,tratamentul maladiilor
concomitente,copiilor din contact li se prescrie in decurs de 3 zile unguente
antivirale timp de 2 ori pe zi.

31.Ascaridaza la copii

Ascaridiaza este o geohelmintiaza care se transmite pe cale fecalo-orala fara a

schimba gazda.Conform datelor OMS in lume au fost inregistrati peste un million
de bolnavi de ascaridiaza.Agentul etiologic al bolii este asscaris lumbricoides ,un
nematode de culoare roza.Ascarizii adulti paraziteaza in intestinal subtire.O femela
poate produce pana la 200 mii oua pe zi.In sol pe fundalul umeditatii si caldurii (
temp 24-300C) oul se embrioneaza si devine infectios( in 2-3 sapt).In mediul extern
sunt foarte rezistente.In sol se pastreaza pana la 3-6 luni.Contaminarea se face prin
ingestia oualelor cu alimente murdare .Mai frecvent infestarea se produce in lunile
vara-toamna.In intestin invelisul oului este lizat de sucul gastric si astfel se
elibereaza larva care perforeaza peretele intestinal,patrunde in sange venos si cu
aceasta traverseaza ficatul,venele suprahepatice, vena cava infer ajungand la inma
dreapta si apoi in plamani.Aici ea perforeaza alveola,urca de-a lungul arborelui
respirator si ajunge in faringe,unde este inghitita si apoi in intestine se transforma
in vierme adult.Timpul care separa contaminarea de emisiunea de oua in scaune
este de circa 2 luni.Viermii adulti pot trai in organismul uman 12-18 luni, parasind
apoi spontan organismul gazda.In clinica ascaridiaza se deosebesc 2 faze:larvara si
intestinala.Faza larvara se manifesta prin aparitia sindromului Loffler care se
caracterizeaza prin febra,tuse uscata,dureri toracice.La examenul radiologic
evidentiaza zone de matitate cu limite imprecise in ambii campi pulmonary.Faza
intestinala se manifesta prin tulburari digestive ( dureri
abdominal,varsaturi,greata,prezenta gustului sarat in gura,diaree),semne nervoase
(ticuri,tulburari de somn si de comportament,cefalee,astenie,ameteli,reducerea
randamentului scolar), manifestri alergice (prurit anal,nazal,cutanat,dispnee
astmatiforma,tuse spasmodic,edemul quincke).Tratamentul consta in administrarea
preparatelor antihelmintice ca mebendazol, albendazol,pirantel-
pamoat,thiabendazol,levamizol,vermox,vermigal.In pneumonia ascaridiana se
indica antihistaminice si alt tratament symptomatic.Terapie simptomatica-
polivitamine,fermentoterapie, preparatele fierului in anemie.Profilaxia-depozitarea
sanitara a fecalellor,igiena zonelor de joaca ale copiilor,fructele si legumele vor fi
bines palate inainte de consumare,informatia sanitara a populatiei,examinarea
scaunelor pacientilor la 2-3 zile dupa tratament medicamentos, dehelmintizarea
focarelor daca infestarea este mai mare de 30%,dehelmintizarea intregii familii se
va face de 2ori pe an, helmintii eliminati de bolnavi sunt inactivati cu clorura de
var ( 200 gr la 1 kg de materii fecale) sau cu uncrop intr-un vas inchis in decurs de
30-40 min.

32.Enterobacterioza.

Enterobioza este o boala cauzata de oxiuri (Enterobius vermicularis) si se

manifesta prin semne generale si digestive.Oxiurul este un vierme rotund de
culoare alba care isi depune ouale la nivelul anusului,in plicile perianale si
perineale.Contaminarea are loc pe cale fecal-orala,prin intermediul jucariilor
,alimentelor infectate,mainilor murdare.In oxiuraza este posibila si autoinfectarea
cand, in timpul scarpinarii zonei pruriginoase perianale ouale sunt luate pe degete
si apoi duse in gura.Este admisa si infectarea de oxiuraza prin inhalarea oualelor
din aerul contaminat.Semnele clinice se manifesta prin prurit anal ,tulburari
digestive ( greata,inapetenta, dureri abdominal,tulburari de tranzit
intestinal),tulburari nervoase (insomnia,terori nocturne ,iritabilitate, astenie,
scaderea randamentului scolar, enuresis, scrasnirea dintilor noaptea).Diagnosticul
este adesea facut de parinti,care observa viermii adulti la suprafata scaunelor sau la
nivelul marginii anale.Cercetarea maselor fecalelor la coprocultura,raclajul
perianal.Tratament-antihelmintice( combantrin,mebendazol,albendazol).Masuri
generale si educatia sanitara-taierea unghiilor,spalarea si pierierea mainilor inainte
de masa si dupa defecatie,purtarea unei pijamale sau chilotasi inchisi,schimbarea
zilnica a lengeriei de corp, pastrarea lengeriei murdare in vase special
inchise,curatarea in casa cu aspiratorul,deridicarea umeda zilnica a incaperii
,spalarea jucariilor cu solutii antiseptic,dezinfectarea olitelor si viceului,tratarea
simultana a intregii familii,spalarea de 2 ori/zi a regiunii perianale cu apa si sapun
si ungerea locala cu oxid galben de mercur de 2%,unguente indeferente pt copii
sau unguient cu anestezina.Conform cimc-toti copii mai mari de 2 ani necesita
administrarea orala a preparatului mebendazol de 2 ori pe an.Administrati
mebendazol 500 mg in ambulatoriu ,daca copilul n-a primit acest preparat in
ultimele 6 luni.

33.Pneumonia la copii.

Pneumonia acuta este un process inflamator al parenchimului pulmonary cu

afectarea alveolelor si/sau a tesutului interstitial.Etiologia in majoritatea cazurilor
are un character infectios:microbian,mai rar viral.Factorii etiologici orincipali in
declansarea pneumoniilor este stafilococul,streptococul,pneumococul,virusul
citomegalic,herpetic,gripal,hlamidia,haemofillus influenza.Clasificarea:dupa
factorul clinic morphologic-bronhopneumonie lobulara,pneumonie lobular-
confluenta,pneumonie crupoasa, pneumonie interstitial,pneumonie
segmentara.Dupa etiologie-provocate d ebacterii la
domiciliu,intraspitalicesti,infectii perinatale,la copii cu stari imunodeficitare.Dupa
evolutie-acuta (pana la 6 sapt) si trenanta ( 6 sapt-6 luni).Dupa complicatii-
pulmonare(pleurezii,abcese,pneumotorax,edem pulmonary,atelectazie,distructii
pulmonare) si extrapulmonare (encefalopatie,insuficienta cardiac,nephrite
toxice,hepatite toxice, anemie
toxicoinfectioasa,otita,meningita,enterocolita,artrita,ostiomielita).Semnele clinice-
debutul este progresiv cu semne clinice ale unei infectii usoare de etiologie virala
a sistemului resp super,care se manifesta prin obstructie nazala,secretii
nazofaringiene,conjunctivite,otite medii,scaderea poftei de mancare,tuse.Semne
specific pneumoniei-tuse (presistenta,productive,insa copilul expectoreaza
rar,depaseste 7-10 zile),dispnee de tip expirator,starea toxica (inapetenta sau
refuzul mancarii,paliditate, cefalee,apatie,iritabilitate,astenie,aleternarea starilor de
excitatie si somnolent,diaree, varsaturi,meteorism,febra),sindrom febril 38 0-390 C
depaseste 2-3 zile,durereea toracica,tahipnee,tirajul cutiei
toracice,cianoza.Tratement-regim igieno-sanitar (incapere luminoasa,copilul va fi
pozitionat in apt cu trunchiul ridicat,cu schimbarea pozitiei la 1-2 ore,bauturi
calde),regim alimentar (cantitatea de lichide se mareste ,mai multe sucuri,ceai cu
lamaie),antibiotic (ampicilina,amoxicilina,penicilina) in stari mai grave se
administreaza cefalosporine,tratament symptomatic,fizioterapia-electroforeza cu
acid nicotinic,acid ascorbic,clorura de calciu 2,5%, exctract de aloe.Profilaxia-
prevenirea infectiilor respiratorii virale,alimentatia rationala,calirea,efectuarea
gimnasticii ,imunoprofilaxia in termen,sanarea focarelor cronice de
infectie.Conduita dupa CIMC-de verificat preyenta semnelor generale de
pericol,de apreciat daca copilul are tuse sau respiratie dificila,daca este present
tirajul cutiei toracice sau orice alt semn de pericol administram cloramfenicol i/m
si spitalizare de urgent.Daca este prezenta respiratie astmatiforma administrati un
bronholitic (salbutamol).Revenire peste 2 zile.Trebuie sa revina la medic in caz de
respiratie dificila si accelerate.

34.Anginele.

.Amigdalita (angina,tonzilita) este o afectiune frecvent observata la copilul mic si

la scolar si rareori la sugari,caracterizata prin inflamatia amigdalelor
palatine.Etiologia-80% virusi si 15 % streptococcus B-hemolitic grupa
A.Clasificarea-
catarala,lacunara,foliculara,fibrinoasa,herpetica,flegmonoasa,ulcero-
necrotica,mixta.Catarala-debut acut cu senzatii neplacute in
gat,uscaciune,zgarieturi,dificultati la deglutitie,indispozitie,cefalee,febra 38-
39,hiperemie extinsa a amigdalelor sia rcurilor palatine,putin edematiate,exudat -
mucopurulent pe alocuri,limba uscata si saburala,limfadenopatie
regional.Foliculara- debut acut cu febra 38-39,durreri puternice in timpul
deglutitiei cu iradieri in urechi,sialoree abundenta,slabiciuni generale,dureri
muscular,varsaturi,ganglion limfatici mariti (submandibulari,cervical,auriculari),
hiperemie extinsa a amigdalelor sia rcurilor palatine, edematiate, se depisteaza
multiple insulite de culoare galbuie sau albe-galbui,situate superficial .Lacunara-
debut acut cu febra 39-40,durreri puternice in timpul deglutitiei cu iradieri in
urechi,sialoree abundenta,slabiciuni generale,dureri muscular,varsaturi,ganglion
limfatici mariti (submandibulari,cervical,auriculari), hiperemie extinsa a
amigdalelor sia rcurilor palatine, edematiate,in lacune acumulari de puroi de
culoare alba-galbuie,conflueaza si acopera o buna parte a amigdalelor,nedepasind
limitele lor.Virala- debut acut cu febra 39-40,dureri la deglutitie,cefalee,dureri
muscular,varsaturi,diaree,hiperemie a faringelui,pot aparea
vezicule,eroziuni.Tratament cu antibiotic de preferinta penicilina,pt a atenua
durerea si a micsora febra paracetamol,remedii inoffensive pt gat.Se recomanda
hrana usor asimilabila,lacto-vegetariana,vitaminizata,in primele zile semilichida in
portii mici. Profilaxia-prevenirea infectiilor respiratorii virale,alimentatia
rationala,calirea,efectuarea gimnasticii ,imunoprofilaxia in termen,sanarea
focarelor cronice de infectie.Conduita conform cimc-copilul cu durere in gat se
apreciaza in baza a 3 semne:hyperemia mucoasei faringelui,depuneri albicioase in
gat,ganglion limfatici cervical mariti.Vizita repetata peste 2 zile.

35.Laringotraheita acuta

Laringotraheita acuta prezinta inflamatia acuta a mucoasei laringelui si

traheii.Factorii etiologici sunt prezentati de virusuri,germeni bacterieni si
protozoare.Semnele clinice-apare in primele 24-48 ore de la debutul unei faringite
sau laringite,copilul se culca complet sanatos si se trezeste in cursul noptii in stare
de alerta,nelinistit,cu o tuse metalica,latratoare,respiratie dificila,voce ragusita si
stridor inspirator.Respiratia este dificila,temperature corp poate sa creasca de la
37,50 C pana la 390C,starea generala a copilului depinde de evolutia maladiei care
coreleaza direct cu gradul dereglarii conductibilitatii tractului respirator super.Se
diferentiaza 4 grade:Stenoza compensate(tuse pesisitenta uscata si latrattoare,voce
ragusita,respiratie frecventa si zgomotoasa,laringele are aspect particular
aprins,asociat cu edem), stenoza compensate incomplete (FR creste cu ,dispnee
pronuntata,stridor,tuse latratoare devineproductiva,voce ragusita), stenoza
decompensate ( stare generala ft grava,FR este mai mare de norma cu 10-15
inspiratii,dispnee,TA scazuta,acrocianoza), asfixia ( stare generala extreme de
grava,tegumentele sunt palide sau cianotice,respiratie superficial de tipul biot sau
kussmaul).Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe anamneza,semnele clinice,evolutia
bolii si datele de laborator.Diagnosticul diferential se face cu:aspiratia corpilor
straini in caile respiratorii,reactiile anafilactice,laringospasmul,crupul
difteric.Tratamentul urmareste combaterea inflamatiei laringelui si evitarea
obstructiei totale.Daca copilul are unu din semnele de pericol se admistreaza un
preparat antibaceterian (cloramfenicol),o doza de bronholitic cu actiune rapida si
de urgent la spital.Daca copilul nu prezinta semne de pericol se administreaza
numai preparat bronholitic dar daca este temperat cor mai inalta de 37,5 se
administreaza antibiotic timp de 5 zile si remedii inoffensive pt gat.In incapere se
mentine temp 20-22,in timpul somnului cu 3-40 mai joasa,se aieriseste
periodic.Alimentatia copilului este obisnuita,volumul de lichide administrat se
mareste.Terapia revulsiva:sinapisme,compresa calda,baite ferbinti la
picioare,inhalatii alkaline de 4-6 ori pe zi recomandata copiilor de varsta mai mare.
Profilaxia-prevenirea infectiilor respiratorii virale,alimentatia
rationala,calirea,efectuarea gimnasticii ,imunoprofilaxia in termen,sanarea
focarelor cronice de infectie.

36.Otitele

Otita este inflamatia urechii.Cauza este infectia bacteriana.Semnele clinice-debutul

cu semne de rinita sau rinifaringita:rinoree,febra,agitatie,inapetenta,somn
superficial.Semnul caractersitic este durerea auriculara,sugarul arata spre urechi,se
trage de ele,isi freaca capul de perna,are un discomfort evident in timpul
suptului.Uneori pot aparea asa semne ca diminuarea auzului
,ameteli,nistagm,paralizie facial,semne meningiene,insotie de dereglarea
cunostintei.In evolutie timpanul se poate perfora spontan,urmat de aparitia unei
secretii seroase sau purulente in conductul auditiv extern,in general dupa
perforarea timpanului starea generala se amelioreaza,scade febra.Diagnosticul-in
afara semnelor clinice,diagnosticul se va baza pe otoscopie sip e timpanometrie,La
otoscopie timpanul este congestive,isi pierde luciul,se opacifiaza,se bombeaza si
are mobilitate redusa.Conduita copilullui:tumefier dureroasa dupa ureche,durere in
ureche,eliminari din ureche.Tratamentul-copii cu tumefiere dupa ureche se vor
clasifica ca mastoidita si se vor spitaliya de urgent,inainte de spitalizare se va
administra o doza de preparat antibacterian (amoxicilina,cloramfenicol) si
paracetamol pt a combate durerea.Copii cu dureri in ureche sau eliminari
purulente din ureche cu o durata mai mica de 14 zile se clasifica ca infectie acuta a
urechii si se trateaza la domiciliu.Se administreaza amoxicilina timp de 5
zile,paracetamol in caz de durere.in caz de alergie la peniciline se recurge la
eritromicina,acid clavulonic.Local se recomanda uscarea urechii cu ajutorul mesei
nu mai putin de 3 ori/zi.Vizita repetata peste 2 zile. Profilaxia-prevenirea infectiilor
respiratorii virale,alimentatia rationala,calirea,efectuarea gimnasticii
,imunoprofilaxia in termen,sanarea focarelor cronice de infectie,ignorarea
aglomeratiilor,neadmiterea fumatului de catre parinti in odaia copilului,utilizarea
imbracamintei calde pe timp rece

37.Reumatismul la copii.Etiologia.Clasificarea,tabloul
clinic,tratamentul,ingrijirea,profilaxis.Conduita copilului bolnav in viziunea
Protocolului clinic national.
Reumatismul sau febra reumatica acuta este o afectiune inflamatorie generalizata
nesupurativa a tesutului conjuctiv,de origine streptococica,cu afectarea
multisistemica dar mai ales a cordului,cu evolutie acuta sau cronica si cu
posibilitatea producerii sechelelor cardiac.
Etiologie.A fost demonstrate cert legatura infectiei faringiene cu streptococul B-
hemolitic grup A.Poarta de patrundere a infectiei o constituie faringele,afectiunile
streptococice cutanate nu produc maladia.Puseul reumatismal primar apare la 2-
3sptamini de la boala streptococica acuta:angina,faringita,otita,sinuzita.
Tabloul clinic.Tabloul clinic este polimorf si foarte variat.Debutul bolii este
marcat de aparitia unor semen clinice nespecifice:febra,artralgii,paloarea
tegumentelor,anorexie uneori pierderi in greutate,adenopatii.Manifestarile clinice
de baza sunt reprezentate prin cardita,poliartrita,coree minora,leziuni cutanate si
ale tesutului subcutanat adipos.
Pentru poliartrita reumatismala este characteristic:afectarea rapida,concomitenta a
2-5 articulatii cu tumefiere,hiperemie,hipertermie locala si diminuarea functiei din
cauza durerilor marcate.
Cardita reprezinta cea mai frecventa manifestare si este caracteristic implicareanie
tuturor foitelor cordului.Copii prezinta dispnee,palpitatii la efort
fizic,astenie,transpiratii,la examenul obiectiv se determina tahicardie,puls
filiform,hipotensiune arterial,cianoza.
Coreea.Debutul este de obicei insidious,insa uneori poate fi acut,declansat de un
factor psiho-emotional pronuntat.Apar tulburari de
comportament,apatie,agresivitate,fatigabilitate,lipsa concentratiei,miscari
involuntare,necoordonate,bruste,aritmice,rapide,copiii devin neindeminatici,scapa
obiectele din miini,apar dificultati la incheierea nasturilor,legarea sireturilor.
Tratament.In scopul eradicarii infectiei streptococice tuturor copiilor bolnavi in
faza acuta a reumatismului se recomanda benzilpenicilina in doza de
800000UA/zilnic la copiii sub 12 ani si de 1200000-1500000UA/zilnic la copiii
mai mari si adolescent in decurs de 10-14zile.Antiinflamatori nesteroidieni-
voltaren sau ortofen.Efecte bune se obtin in rezultatul administrarii indometacinei.
Profilaxia primara-depistarea precoce si tratamentul adecvat al infectiilor
faringiene cu streptococ B hemolytic din grupul A,alimentarea rationala,sanarea
focarelor cronice de infectie,imunoprofilaxia la termen,calirea copilului.
Profilaxia secundara de 2 ori pe an primavara si toamna se realizeaza un control
medical in scopul monitorizarii starii copilului.Se administreaza Bicilina 5
intramuscular in doze unice:prescolarilor 750000UI la fiecare 2saptamini;sscolarii
cu masa mai mica de 40kg1200000UI la fiecare 4 saptamini;scolarilor cu masa ma
mare de 40kg1500000UI la fiecare 4 saptamini.
38.Anemia feripriva la copii.Cauzele,semnele clinice,diagnosticul,tratamentul
si ingrijirea,profilaxia,supravegherea.Conduita in viziunea CIMC si
Protocolului clinic national.
Anemia este o stare patologica a organismului,caracterizata prin reducerea
continutului de hemoglobin si a numarului de eritrocite intr-o unitate de volum de
singe.
Cauzele:
1.Depozit insuficient de fier,ca depouri de fier servesc maduva
osoasa,ficatul,splina,muschii.Depourile de fier vor fi micsorate la:copiii
premature;in caz de sarcini multiple;melena intrauterine;copiii nascuti de la femei
cu anemie;boala hemolitica a nou-nascutului;gravide cu focare cornice de
infectie;interval mic intre graviditati;alimentatia nerationala a gravidei.
2.Aport alimentar insuficent.Are loc in alimentatia artificiala precoce,utilizarea
amestecurilor neadaptate,alimentarea cu lapte de vaci si de capre,fainoase,dieta
neechilibrata,lipsita de produse de carne.
3.Absorbtie insuficienta a fierului.Absorbtia se micsoreaza in:patologii ale tractului
digestive(gastrite,enterocoloite);maladii alergige;lipsa unor factori favorizanti
absorbtiei(vitamin C,acid clorhidric,acidul folic);prezenta factorilor inhibitori
absorbtiei ca fosfatii,carbonatii,fitatii;parazitii intestinali.
4.Necesitatile sporite de fier :primii 2 ani de viata caracterizati pri cresterea
accelerate a copilului;copii cu masa ponderala mare la nastere;copii cu tip
constitutional limfatic;perioada prepubertara si pubertara,caracterizata prin crestere
accelerate si necesitati sporite de fier.
5.Pierderi patologice de fier in hemoragii de diferite geneze,ulcere si polipi
intestinali,maladii alergige,hematuria,metroragii abundente in perioada de instalare
a menstruatiei la fetite.
6.Tulburari de transport a fierului prin insufcienta activitatii transferitinei in
organism.
Semnele clinice.In perioada de instalare a anemieiapar semen nespecifce ca
apatia,astenia,somnolenta,anorexia,transpiratii abundente.Perioada de stare a
anemiei se caracterizeaza aparitia sindromului sideropenic(anemic)care include:
1.modificari epiteliale-apare paloarea la nivelul palmelor si plantelor,paloarea
mucoasei cavitatii bucale si a buzelor cu descuamarea lor .Parul devine uscat si
fragil.Apare coilonihia(unghii in forma de lingura,friabile).
2.modificari gastro-intestinale-limba devine uscata,lucioasa,depapilata,copii
prefera sa utilizeze in alimentatiecarne cruda,creta,gheata.
3.manifestari asteno-neurotice-se manifesta prin stare emotionala instabila,copii
acuza astenie,cefalee,,ameteli.
4.modificari cardiovasculare-pot aparea palpitatii,tahicardie,atenuarea zgomotelor
cardiac.
5.stare imuno-deicitara-se caracterizeaza prin diminuarea imunitatii celulare si
majorarea incidentei infectiilor respiratorii,afectiunilor nefrourinare,intestinale.
Criterii de confirmare a anemiei:anamneza;manifestari clinice,indicia de
laborator;concentratia hemoglobinei in singe;micsorarea indicelui de culoarea mai
jos de 0,8;determinarea nivelului fierului seric;determinarea
anizocitozei,poichilocitozei,policromatofiliei.
Tratamentul.Dietoterapia-Continutul de fier in produsele alimentare de origine
animal(ficat.limba de vita,carne de iepure,carne de curcan,carne de gaina,de
vita,scrumbie,carp).Continutul de fier in prod.alimentare de origine
vegetala(ciuperci uscate,conopida,fructe de macies
proaspete,uscate,hrisca,piersici,pere,mere,prune,caise,perje,radacina de
patrunjel,cirese,zmeura,argis,
marar,sfecla,varza,morcov,pepene galben.
Tratament medicamentos.Preparatele de fier bivalent(sulfac,fumarat,gluconat de
fier).Frecvent in component preparatelor de fier este inclus acidul ascorbic(300-
500mg),care faciliteaza absorbtia fierului.
Sugarilor se administreaza de preferinta forme fluide de preparate de fier(solutie,
sirop):hemofer,tot-hema
maltofer.Pentru adolescenti se indica preparatele de tipul
sorbifier,tardiferon,ferrogradument.Efectul terapeutic de la utilizarea preparatelor
de fier se instaleaza treptat,de aceea fieroterapia se continua pe parcursul inca a 2-3
luni dupa normalizarea nivelului de hemoglobin,micsorind doza pina la din cea
terapeutica.Pentru administrarea i/v:ferum-lec,ectofer,fercoven.Transfuziile de
singe in anemii sunt indicate doar in starile foarte grave.
Profilaxia este necesar sa se initieze din perioada prenatala,incepind cu a 2-a
jumatate a sarcinii.
Profilaxia postnatala prevede:alimentatia naturala cu administrarea la termen a
hranei complementare;respectarea regimului zilei,aflarea maximal a copiilor la aer
curat;profilaxia si tratamentul precoce al rahitismului,malnutritiei,maladiilor
respiratorii acute;examinarea obligatorie la fiecare copil bolnav pina la virsta de 5
ani a palorii palmelor;administrarea copiilor prematuri,gemelarilor de la virsta de
1luna,pentru o perioada de 3-6luni a prep.de fier in doze profilactice.Copiilor
alimentati artificial se recomanda substituenti adaptati cu continut sporit de
fier:pina la virsta de 6 luni-NAN-1,Nutrilon-1,Mamex,Frisolax;copiilor mai mari
de 6 luni-NAN-2,Hipp-2,Nutrilon-2.
39.Glomerulonefrita difuza la copii.Etiologia,formele clinice,tratamentul si
ingrijirea,profilaxia.Conduita copilului bolnav in viziunea Protocolului clinic
national.
Glomerulonefrita este o boala glomerulara,determinate de o infectie preexisenta
faringiana sau cutanata cu streptococ betahemolitic din grupa A si declansata de un
conflict imun,manifestata cu hematuria,edeme,proteinuria,oliguria si hipertensiune
arterial.
Etiologie.In cele mai frecvente cazuri G apare dupa suportarea:
-unei infectii provocate de streptococi,stafilococi,enterococci,meningococi,infectii
virale cu rujeola,varicella,oreionul,hepatita virala B sau C;
-diferite boli parazitare ca malaria,toxoplasmoza;
-boli metabolice ca diabetul zaharat;
-afectiuni tumorale;
-afectiuni circulatorii.
Factori favorizanti;frigul,umezeala,efortul fizic,aglomerarea in colectivtatile de
copii,conditiile precare socio-economice,in deosebi igienice.
Tabloul clinic.Debutul bolii este cel mai frecvent insidios,cu
oboseala,inapetenta,greata,tegumente palide,dureri in abdomen,cefalee si aparitia
simptomelor uinare(oligurie,urina de culoare inchisa)edeme localizate la pleoape si
fata.Maladia se manifesta predominant cu edeme care pot fi la inceput localizate la
pleoape,apoi se extind repede de pe fata pe trunchi,in regiunea lombara,membrele
inferioare,scotul la baieti.Un alt semn important este hipertensiunea
arterial,aceasta explica cefalea,varsaturile,tulburarile de
vedere,convulsiile,durerile precardiace.Sindromul urinar se caracterizeaza prin
scaderea diurezei(oliguria)care poate merge pina la anuria.Hematuria poate fi
micro-sau macrohematurie.In microhematurie urina are culoare
neschimbata,macrohematuria reda urinei aspectul spalaturilor de carne.Proteinuria
este de asemenea un simptom caracteristic.
Tratamentulsi ingrijirea.
-Consta in tratamentul focarelor infectioase.Se utilizeaza cu penicilina administrate
pe cale orala 1200000UI/zi;
-Asanarea focarelor dentare;
-Frigul,umezeala necesita a fi evitate.
Regimul si alimentatia
-tratamentul se va efectua in sationar;
-in primele 1-2saptamini regim la pat;
-alimentatia in perioada acuta va fi efectuata prin excluderea proteinelor si a sari.
Terapie antibacteriala
Macrolide:-macropen
Cefalosporine generatia II-IV:-cefazolinum;-cefalexinum;-cefuroximum;-
cefatoximum;-cefepinum.
Preparate antihistaminice:-diphenhydramine;-clemastine;-
chloropyramine(suprastin)
Diuretice:furosemide;-spironolactone.
Antihipertensive:Inhibitori ai enzimei de conversie(enalapril,captopril);Blocatori ai
canalelor de calciu(nifedipine).
Antacide:almagel;malox;
Imunomodulatoare:levamisolum
Tratamentul patogenetic:prednisolonum.
Profilaxia necesita respectarea unui complex de masuri indreptate spre fortificarea
organismului in intregime.Pentru aceasta se cere respectarea regimului
igienic,mentinerea temperaturii optime in incapere,aerisirea regulate a
locuintei,practicarea sportului.

40.Pielonefrita la copii. Cauzele,semnele

clinice,diagnosticul,tratamentul,ingrijirea,profilaxia.
Conduita copilului bolnav in viziunea Protocolului clinc national.
Pielonefrita prezinta un process inflamator tubulo-interstitial de etiologie
microbiana cu afectarea preponderenta a sistemului pielo-caliceal.
Cauze:un copil cu probleme de sanatate si un sistem imunitar slabit are sanse
semnificativ mai mari de a dezvolta aceasta boala.Pielonefrita este produsa de
bacterii aerobe,in special E-coli si speciile de Proteus.
Factorii predispozanti si de risc in evolutia pielonefritei
-factorul ereditar
-factorii prenatali(nefropatia gravidelor,eminenta de avort;infectii intercurente
acute;deprinderile daunatoare)
-factorii de risc in perioada postnatala(asfixie la nastere,prematuritate,boli
infectioase,alimentatia )
-factorii de risc la copii mai mari(sexul feminine,maladii infectioase,disfunctii ale
vezicii urinare,vulvovaginita)
Tabloul clinic.
Perioada nou-nascutului:stationare in greutate;disurie;voma,diaree;accese
febrile;febra prelungita;somnolenta,convulsii;hipotensiune sau hipertensiune
arterial.
Virsta 1-3 ani:stare febrila prelungita;absenta cresterii in greutate;sindrom de
deshidratare acuta;sindrom neurologic;stare de intoxicatie;simptom de durere la
nivelul tractului urinar;polachiurie;disurie;retentive de urina;aspect tulbure a
urinei.
Copilul mare(4-18ani):temperatura normala sau febra;frisoane;agitatie;dureri
lombare spontane unilaterale sau bilaterale;dureri in
hipogastru;polakiurie;disurie;tenesme vezicale.
Pielonefrita cronica:tegumente palide,pamintii,ciarcane,edematieri sub
ochi;subfebrilitate;miros fetid sau amoniacal al urinei proaspete si aspectul ei
netransparent la emisie; retard fizic si majorarea TA;
Diagnosticul:examenul de urina
Examnari imagistice:Ecografia;radiografia renala simpla; urografia.
Etapele de tratament:1.A.preparate antibacteriene:tratamentul de atac in formele
grave cu chimioterapetice urinare.B.tratamentul de consolidare are ca scop
intretinerea si profilaxia recidivelor, se face cu chimioterapice (biseptol,
nitrofurantoin, acid nalidixic)care modifica flora intestinala si la care rezistenta
germenilor se instaleaza greu.2.Preparate antipiretice-paracetamol 3.Preparate
antioxidante-tocoferol acetat 4. Preparate antihstaminice-difenhidramina,
cloropiramina, clemastin 5.Vitaminoterapia-retinol,
tiamina,riboflavin,piridoxica,cianocobalamina. 6.Sonda permanenta in vezica
urinara pe 6- 10 zile.Ca sursa suplimentara la tratament antibacterian serveste
fitoterapia si apele minerale.

41.Diabetul zaharat.Cauzele,semnele
clinice,complicatiile,tratamentul,profilaxia,ingrijirea.
DZ este o maladie cronica endocrino-metabolica cu afectarea pancreasului,cauzata
de insuficenta absoluta sau relative a insulinei in singe cu producerea lezarii
aparatului insular si cu modificarea in continuare nu numai a metabolismului
glucidic,dar si a celui protidic,lipidic si mineral.
Exista 2 tipuri de DZ
-tipul I,insulinodependent,juvenile,cel mai frecvent regasit in rindul copiilor
-tip II ,care apare la adultii de peste 40 de ani si nu necesita tratament substituiv cu
insulina decit in cazurile mai grave,complicate.
Insulina este un hormon secretat la nivelul pancreasului si este eliberat in singe ori
de cite ori glicemia creste.In momentul in care insulina secretata nu poate sa
mentina un nivel normal al glicemiei,cu determinarea unor valori mai mari ale
glicemiei,apare DZ.In Dz de tip I,pancreasul nu secreta insulin,sau secreta o
cantitate ft mica de hormon,astfel ca,pentru supravetuire,administrarea insulinei
sintetice este obligatorie.In Dz tip II,pancreasul secreta insulin,insa apar anumite
modificari la nivel cellular,care nu permit folosirea glucozei ca sursa de energie.
Cauzele:procese autoimune,predispozitii genetice,factorii de mediu.
Semne clinice:polidipsia,polifagia,poliurie,semne de deshidratare a
organismului,maladii purulente din partea tegumentelor si mucoaselor,dereglari ale
SNC,periferic,apare faciesul diabetic,se deregleaza functia renala,se deregleaza
microcirculatia sanguina din retina ochilor,miocardite,endocardite,scutece
permanent ude la nou-nascuti,care dupa uscare ramin urme de zahar uscat,ei nu
adauga in greutate,sunt apatici,tegumente foarte uscate.
Complicatii:metabolice-cetoacidoza metabolica,hipoglicemia;legate de
insulinoterapie-alergia la insulina,lipodistrofia;cronice-degenerative-
macroangiopatia diabetica,microangiopatia diabetica;infectioase-
pielonefrita,infectiile cutanate.
Tratament:insulinoterapia zilnica,regim dietetic,exercitii
fizice,supravegherea/autocontrolul permanent.Ingrijirea:se va face bilunar sau
lunar cu analiza carnetului de insemnari.Mediculva urmari greutatea,talia,semnele
de aparitie a pubertatii,va cauta focare de infectii sau lipodistrofii in locurile
injectarii insulinei.De asemenea va evalua functia renala,valorile TA.Dupa o
evolutie de 5 ani a DZ se va examina fundul de ochi si se va face o angiografie
retiniana.

42.Vasculita hemoragica.Cauzele,semnele
clinice,complicatiile,tratamentul,profilaxia,ingrijirea.
Este o vasculita sistemica imuna,ce evolueaza cu afectarea vaselor mici din
piele,tractului gastrointestinal,articulatiilor si rinichilor.
Cauze:focarele cornice de infectie;fundalul alergic familial;emotiile
negative,stresurile;efortul fizic.
Manifestari clinince
-Sindromul hemoragic cutanat-se determina la toti bolnavii cu vasculita
hemoragica.Eruptiile prezinta elemente maculo-papuloase,asezate simetric,cu o
localizare tipica in jurul articulatiilor.Intensitatea eruptiilor poate fi diferita,de la
elemente unice pina la multiple.Initial eruptiile au o culoare rosie-aprinsa,uneori
cianotica,treptat isi pierd culoarea formind sectoare pigmentate
-Sindromul abdominal este determinat de afectarea capilarelor peretelui
intestinal,peritoneului,mezoului.Bolnavii acuza dureri colicative localizate de
obicei in regiunea ombilicala,uneori foarte intense,vome,scaun diareic sau
constipa.
-Sindromul renal se stabileste de obicei la 2-3saptamini de la debutul maladiei,
fiind determinat de afectarea vaselor sangvine ale glomerulilor renali.Evolueaza ca
o glomerulonefrita acuta sau cronica.Se manifesta primordial prin hematuria de
diferit grad,proteinuria,cilindrurie.Progresarea rapida a maladiei conduce la
dezvoltarea insufucientei renale in decurs de 6luni-2ani de la debut.
Tratament.Regim de pat pe durata perioadei eruptive,apoi regim
crutator(eviatarea maximala efortului fizic)
-anticuagulante si antiagregante:heparin,dipiridamol,acidul
acetilsalicilic,trental,ciclopidin.
-vasodilatatoare:eufilin,dibazol,papaverin,acid nicotinic.
-glucocorticoizi.
-citostatice.
-antiinflamatorii nesteroide:voltaren,indomethacin,ortofen.
-analgetice:baralgin,analgin.

43.Difteria,etiologia,epidemiologia,semnele clinice,diagnosticul,tratamentul
,ingrijirea,profilaxia in viziunea Protocolului clinic national.

DIFTERIA-este o boala infectioasa acuta si transmisibila care evoluiaza cu procese

inflamatorii locale si fenomene toxice generale.

ETIOLOGIA-este provocata de Corynebacterium diphtheriae fiind numit si bacilul

Lofler.Boala este provocata de tulpinile toxigene ale ale acestui bacil.Exotoxina
difterica este o toxina puternica care blocheaza sinteza proteinelor si cauzeaza
leziuni in organe.

EPIDEMIOLOGIA-sursa de infectie o prezinta bolnavii de difterie .Transmiterea

poate fi realizata pe cale aeriana (in procesul vorbirii,tusei),indirecta (prin obiecte
de uz contaminate cu secretii),pe cale alimentara(produse
alimentare).Receptivitatea este generala ,sunt afectati atit copiii cit si adultii.

SEMNELE CLINICE-Perioada de incubatie dureaza 2-7 zile,uneori 12 zile.

Difteria faringiana localizata membranoasa.Debutul bolii este lent,febra care

depaseste unoeri 38 grade,astenie,anorexie,dureri la deglutitie.In prima zi a bolii
mucoasele faringo-amigdaliene sunt congestionate(forma eritemoatoasa),in a doua
zi pe amigdale apar membrane false de culoare alba-sidefie,sub forma de
insulite,usor detasabile(forma insulara).Aceste membrane albe-cenusii in
continuare se raspindesc de toata suprafata amigdalelor,devin compacte ,dure,greu
detasabile(forma membranoasa).La detasarea lor fortata mucoasa
singereaza.Membranele false au un caracter fibrinos,din care cauza intre 2 lame de
sticla nu se strivesc iar intr-un pahar cu apa se scufunda.Aceste membrane false
persista 7-10 zile.Edemul faringian si cervical lipseste ,ganglionii limfatici sunt
usor tumefiati,duri ,durerosi.Afectiuni de organe la distanta nu apar.Este posibila
extinderea membranelor pe faringe ,laringe,nas.
DIAGNOSTICUL-este bazat pe date clinice dintre care cele mai importante
sunt:prezenta membranelor false pe amigdalele tumefiate ,sunt compacte ,aderente
,de culoare alba sidefie,greu detasabile,adenita regionala.Pentru difteria laringiana
sunt caracteristic:debut treptat,evolutie lenta,progresiva,tuse latratoare,voce
ragusita,apoi afonica.In cazuri tipice de difterie izolarea bacililor difteriei toxigeni
confirma diagnosticul iar rezultatul negativ al examenului nu permite anularea
difteriei.Confirma diagnosticul si examenele serologice care evidentiaza antitoxine
specifice.

TRATAMENTUL-se realizeaza numai in conditii de spitalizare obligatorie.Adm

.precoce a serului antidifteric conduce la reducerea letalitatii.Doza de ser variaza in
functie de forma clinica .El se adm.dupa testare speciala.In difteria toxica serul se
adm .la fiecare 12 ore,in forma hipertoxica la fiecare 8 ore.Doza initiala de ser
trebuie sa constituie 1\2 din doza totala pentru o cura de terapie cu ser, iar in
primele 2 zile sa fie egala cu 3\4 din doza totala.In formele grave de difterie se
introduce i\v 1\4 sau 1\3 din doza totala de ser.Seroterapia dureaza 3-4 zile dar
poate dura si mai mult.Terapia cu antibiotic are ca scop distrugerea bacilului
difteric.Se prefera Eritromicina parenteral cite 40-50 mg\kg .Penicilina se adm.i\m
cite 50-100 mii U\kg pe zi in 2 prize.Antibioticoterapia dureaza 10-14 zile .

INGRIJIREA-in miocardita toxica se indica repaos strict la pat,alimentatie

individuala (frecventa in portii mici),cardiotrofice,corticosteroizi,anticuagulante.In
crupul difteric la seroterapie se asociaza masuri de eliberare a cailor respiratorii ca
bai calde,inhalatii,bauturi calde,bronholitice,antihistaminice,in caz de necesitate se
recurge la traheostomie.Bolnavilor la externare li se adm.anatoxina difterica 0,5
ml i\m.

PROFILAXIE:primovaccinarea cu trivaccinul DTP la virsta de 2,4,6

luni;revaccinarea cu DTP la 22-24 luni;celelalte revaccinari cu DT la 6-7 ani si la
14-15 ani.Adultii pina la 40 ani vor fi revaccinati cu intervale de 5 ani,dupa 40 ani
cu intervale de 10 ani.Profilaxia nespecifica include:depistarea precoce a
bolnavilor cu difterie,examinarea la difterie a boln.cu
angine,laringite,laringotraheite,spitalizarea provizorie a boln.cu angine,instruirea
carantinei in colectivitati de copiii etc.Chimioprofilaxia se face cu Penicilina
600000 U copiilor pina la 6 ani si 1,2 mln.U copiilor mai mari de 6 ani si adultilor
sau cu Eritromicina pentru 7-10 zile.Purtatorii de bacili difterici vor fi tratati cu
Penicilina sau Eritromicina.
44.Tuberculoza,etiologia,epidemiologia,semnele
clinice,diagnosticul,tratamentul,ingrijirea,profilaxia in viziunea PCN.

TUBERCULOZA-este o maladie infecioas periculoas, care, dac nu este

depistat la timp i nu este tratat adecvat, poate duce la pierderea capacitii de
munc, la invaliditate i la deces.

ETIOLOGIA- este provocat de micobacteria tuberculozei (Mycobacterium

tuberculosis) numit i bacilul Koch n numele medicului Robert Koch, care a
descoperit agentul patogen al maladiei.

Este un microorganism neobinuit de viabil, care i pstreaz proprietile la

uscare, congelare, dup prelucrarea cu alcool, acid i alcalii. Lumina direct a
soarelui, temperaturile ridicate i substanele care conin clor distrug rapid
bacteriile. Cel mai mare risc de contaminare cu tuberculoz reprezint ncperile
nchise, umede i neaerisite.

EPIDEMIOLOGIA-situatia epidemiologica a TB prezinta o problema majora

globala.OMS considera critica situatia in 16 tari,carora in 2001 le-a revenit 80 %
din 368000 de cazuri noi de TB..Cauzele cresterii incidentei si mortalitatii prin TB
sunt:nivelul scazut de trai,alcoolismul,migratia,ecologia deteriorata etc.Cele mai
riscuri le au copiii care au un contact intim si prelungit cu persoane adulte cu
microscopie pozitiva.Cel mai obisnuit mod de infectare al copilului este cel
aerogen-prin inhalare de la un adult bolnav netratat(prin tuse ,stranut sau ris).

SEMNELE CLINICE:Tb ganglionilor limfatici este o infectare primara cu

micobacteria tuberculozei a g\l bronhiali,traheali,pulmonari etc.Deosebim 3
variante ale Tb ganglionilor intratoracali:forme mici,infiltrativa,tumoroasa.Formele
mici se manifesta prin marirea nesemnificativa a g\l intratoracali.Forma infiltrativa
se caracterizeaza prin marirea g\l si declansarea modificarilor infiltrative in
parenchimul parahilar.Predomina semnele de intoxicatie ca astenia,anorexia
,surmenaj,inapetenta,subfebrilitate.Meningita TBC este afectarea membranelor
cerebrale.Se intilneste mai des la n.n,sugari,copiii din contact.Boala incepe cu
insomnie ,slabiciune,cefalee,inapetenta.La a doua saptamina apare voma
,febra,anorexia iar la a treia saptamina apar paralizii pareze,
convulsii,ptoza.Evolutia Tb la copiii:faza I dureaza 2-10 saptamini iar
manifestarile clinice lipsesc;faza II dureaza 1-4 luni IDR pozitiva ,90% -
asimptomatic,10% -adenopatie hilara ,meningita tb;faza III dureaza 3-7 luni si
poate aparea pleurezia tuberculoasa ;faza IV dureaza mai mult de 3 ani.

DIAGNOSTIC:1.Modificarile hemoleucogramei:anemie
hipocroma,leucocitoza,limfocitopenie,monocitoza,VSH accelerat.2.Diagnosticul
bacteriologic:-se examineaza din mai multe esantioane(sputa aspirat
bronsic,aspiratul gastric).Alte materiale:urina,materiale obtinute prin
punctie,LCR.3.Elemente imagistice de diagnostic:radiografia
pulmonara,TC,RMN,Ecografia.

IDR Mantoux consta in injectarea intradermica a unei

cantitati standart de tuberculina,care produce la locul injectarii in cazul in care
organismul este infectat cu MBT ,o reactie inflamatorie .Citirea testului este peste
72 ore de la injectare.Rezultatul este negativ cind este un punct la locul
inocularii,hiperemie.Este pozitiv cind este papula de 5 mm la nevaccinati ,10 mm
la vaccinati,16 mm la copii si 20 mm la maturi si hiperergica este cind diametrul
papulei este de 17 mm si mai mare la copiii si adolescenti ;21 mm la maturi.

TRATAMENTUL:Medicamente tuberculoase de prima

linie:Izoniazida,Rifampicina, Streptomicina. Medicamente de rezerva:Amicacina,
Kanamicina, Ciprofloxacina.

Tratamentul tb la copiii:

Alimentatie:adecvata virstei,fara restrictii.

Corticosteroizii sunt indicati in meningita ,tb miliara ,pericardita.Eficienta este ca

amelioreaza supravietuirea si poate reduce amploarea sechelelor.Doza-2
mg\kg\zi.Durata -3-4 saptamini.

Piridoxina este indicata la sugari,copiii care nu primesc in alimentatie carne si

lapte,doza-10-20 mg\zi iar durata este de 2-3 saptamini.

PROFILAXIA:Primara vizeaza protectia celor neinfectati dar expusi contagiului

iar cea secundara vizeaza prevenirea evolutiei spre boala la cei deja infectati.

Profilaxia specifica a TB:Vaccinul BCG contine aproximativ 4-5 mln.de germeni

\1 g de vaccin.Vaccinul este strict intradermic a 0,005 ml iar la revaccinare a 0,1
ml in treimea superioare a bratului sting .El se adm.in primele 3-5 zile dupa
nastere.Revaccinarea se face la virsta de 6-7 ani.Daca tehinica a fost corecta se
obtine o papula cu diametrul de 5-6 mm cu aspect de coaja de portocala.

45.Rujeola,etiologia,epidemiologia,semnele
clinice,diagnosticul,tratamentul,ingrijirea,profilaxia in viziunea PCN.

RUJEOLA-o boala infectioasa acuta,ft.contagioasa,cauzata de virusul rujeolic si

caracterizata prin febra ,catar oculorespirator si digestiv,enantem,exantem si
complicatii severe.

ETIOLOGIA-virusul rujeolic contine ARN ,este din familia

Paramixoviridae.Virusul rujeolic este putin rezistent in mediul extern ,mai ales la
temperaturi inalte,rezista la temperaturi joase.Virusul poate fi izolat in singe,urina
pina in ziua a 7 de la aparitie.
EPIDEMIOLOGIA-situatia epidemiologica este nefavorabila din cauza migrarii
intense a populatiei.Sursa de infectie o constituie omul bolnav de rujeola cu forma
tipica sau atipica.Bolnavul este contajios cu 1-2 zile inainte de debutul
bolii.Virusul rujeolic se transmite pe cale aeriana .Boala se transmite si pe cale
habituata prin secretii nazofaringiene,este posibila transmiterea
transplacentara.Receptivitatea este generala.Sezonalitatea rujeolei este primavara si
iarna.

SEMNELE CLINICE-perioada de incubatie- este de 8 si 12 zile,insa poate fi si 21-

28 zile.Perioada prodromala-dureaza 3-4 zile,debutul este acut cu febra 38-40
grade.Catarul respirator este pronuntat caracterizat prin stranut ,secretii nazale
seroase.Laringotraheita se manifesta prin voce ragusita ,tuse uscata ,uneori
latratoare.Apare enentemul bucal si gingivita eritematoasa cu depozite de culoare
albuie.Parioada de stare ,eruptiva dureaza 3 zile.Incepe odata cu aparitia
exantemului.Febra creste pina la 39-40 grade.Eruptia apare deobicei
retroauricular,apoi pe frunte,obraji,git,torace.Eruptia este formata din macule cu
margini accentuate,usor pruriginoasa.Perioada de convalescenta in rujeola
necomplicata ,cu disparitia eruptiilor,temperatura revine la normal,dispar semnele
catarale,bolnavul isi revine in citeva zile.

RUJEOLA LA SUGARI:pina la 6 luni prezinta aspecte atipice cu eruptie discreta

si de scurta durata,febra mica .La sugarii dupa 6 luni boala evoluiaza adesea ft.
sever cu complicatii grave.

DIAGNOSTIC:el se bazeaza pe date epidemiologice si date clinice:catar respirator

intens,fata edematiata ,plinsa ,enantem bucal,gingivita,eruptie.Hemoleucograma
prezinta leucopenia,limfocotoza in perioada eruptiva.Examenul citologic al
secretiilor nazale determina celule gigante multinucleare.Diagnosticul virusologic
:virusul poate fi izolat din secretiile nazo-faringiene ,din singe sau urina.

TRATAMENTUL:FORMA GRAVA 1.la febra amestec litic,i\m(sol.papaverina

2%-0,1 ml \an viata );2.anticonvulsivante (sol.diazepam );

3.Prednizolon1-2 mg \kg ,i\m sau i\v.4.salbutamol;5.oxigen.FORMA USOARA SI

MEDIE:Antipiretice(paracetamol);Vitamine(acid ascorbic);Antitusive si
expectorante (Bronholitin,Bromhexina);Antihistaminice(cloropiramina 5-7
zile);Preparate nazale de uz topic(sol.Nafazolina 1-2 pic.de 3 ori \zi).

INGRIJIREA:-repaos la pat 8-10 zile pina la cedarea febrei;-igiena cavitatii bucale

(spalaturi cu infuzie de musetel);-igiena ochilor folosind tampoane curate si apa;-
regimul alimentar adaptat tolerantei digestive,alimente bogate in
vitamine,microelemente cu exceptia alimentelor grase si picante;-aport de
lichide(apa minerala ,sucuri,compot).

PROFILAXIE:1.depistarea precoce a bolnavilor;2.izolarea pacientului;3.declararea

obligatorie la CMP;4.persoanele suspecte de imbolnavire se izoleaza temporar
pentru diagnostic;5.verificarea starii de imunizare a populatiei;6.persoanele din
focare care nu au suportat rujeola si nu au fost vaccinati ,vaccinarea le va fi
efectuata de la 10 luni pina la 30 ani;7.masuri de dezinfectie finala sau curenta in
focarele de rujeola nu se practica.In incaperi se efectuiaza curatenia curenta si
aerisire.

46.Scarlatinaetilogia,epidemiologia,semnele
clinice,diagnosticul,tratamentul,ingrijirea,profilaxia in viziunea PCN.

SCARLATINA-o boala infectioasa acuta,determinata de tipuri toxigene de

streptococi,caracterizata clinic cu semne de intoxicatie generala,amigdalita
,exantem,modificari linguale.

ETIOLOGIA-agentul cauzal este streptococul beta hemolitic .Streptococul care

produce scarlatina secreta toxina eritogena care are putere invaziva ,poate fi
depistat in secretiile orofaringiene ,in singe si alte secretii biologice.Streptococul
beta hemolitic este destul de rezistent in mediul ambiant.El supravietuieste la
temperaturi de fierbere pina la 15 min.,este rezistent la actiunea diferitor
dezinfectanti.

EPIDEMIOLOGIA-sursa de infectie este omul bolnav de scarlatina,precum si

purtatorii sanatosi de streptococi beta-hemolitic.Bolnavii de scarlatina sunt
contagiosi mai ales in primele 7-10 zile de la debut.Transmiterea poate fi directa pe
cale aeriana,indirecta prin miini,pe cale digestiva prin lapte ,prin plagi
operatorii.Contagiozitatea este de 40 % la copii de 3-10 ani.La sugari scarlatina
este exceptionala.Sezonalitatea este toamna-iarna.

SEMNELE CLINICE-Perioada de incubatie dureaza 1-10 zile,debutul este brusc

,uneori brutal cu febra mare 39-40 grade,dureri in git ,vomitari,cefalee.Peste citeva
ore apar eruptii cutanate care se extind pe git ,trunchi,extremitati.Amigdalita este
un simptom permanent al scarlatinei,cuprinzind amigdalele,pilierii,lueta si o parte
a valului palatin.Exantemul scarlatinos se manifesta prin rozeole dind la palpare a
senzatie aspra ,culoarea este rosie intensa.Eruptia scarlatinoasa incepe pe git si
torace si se extinde rapid in 24 ore.Pe fata apare o congestie intensa a obrajilor
,buzelor.Tegumentele in scarlatina sunt uscate ,eruptiile se mentin 3-7 zile apoi
dispar treptat apoi apare descuamatie.Modificari linguale:in prima zi limba este
intens saburala apoi depozitul dispare de la virf spre baza.In urmatoarele zile limba
se reepitelizeaza .Pot fi urmatoarele schimbari circulatorii :tahicardie ,presiune
arteriala ridicata moderat,zgomotele cordului clare.

Scarlatina la sugari:se intilneste ft. rar posedind imunitatea transplacentara de la

mama .Predomina formele fruste si rudimentare.Debutul este lent ,sindromul de
intoxicatie este moderat.Descuamatia abesenta sau slab pronuntata.Boala evoluiaza
frecvent cu complicatii purulente ,septice.
DIAGNOSTIC-se bazeaza pe date clinice si epidemiologice.Cele mai importante
semne clinice sunt:febra,exantemul caracteristic ,semnul Pastia,limba zmeurie
,descuamare furfuracee .Date de laborator:leucocitoza cu neutrofilie ,eozinofilie
moderata ,VSH accelerat.sumarul urinei este normal sau prezinta proteinurie
moderata,leucociturie ,izolarea streptococului din depozitul de pe amigdale ,singe.

TRATAMENT-La domiciliu:supravegherea medicala si tratat.la domiciliu va dura

7-10 zile.Vizita medicului de familie va fi odata in 2-3 zile.Se recomanda
termometrie de 2 ori \zi.La aparitia complicatiilor se recomanda spitalizarea de
urgenta in sectia de boli infectioase.

Tratament medicamentos:Antibiotice-Fenoxilpenicilina 7-10 per os;Antipiretice-

Paracetamol;Antihistaminice-Cloropiramina per os 7-10 zile;Vitamine-Acid
ascorbic de 2 ori \zi ,per os 7-10 zile.Tratamentul starilor de urgenta :in febra peste
38 grade amestec litic de sol.Metamizol,sol.Papaverina;In caz de convulsii
sol.Diazepam;Prednizolon,Benzilpenicilina ,oxigen.

INGRIJIREA-repaosul la pat va dura 7-10 zile ,zilnic se va realiza igiena cavitatii

bucale (spalaturi cu infuzii de musetel).Alimentatia trebuie sa corespunda virstei
copiilor si sa contina ingrediente bogate in vitamine si microelemente .Se va
majora aportul de lichide(sucuri,apa minerala plata).

PROFILAXIA-1.depistarea precoce a bolnavului la domiciliu;2.instalarea in

colectivitati a carantinei pe grup;3.Educatia sanitara a populatiei privind modul de
transmitere a infectiilor streptococice;4.dezinfectia curenta si terminala ,aerisirea
incaperii;5.admiterea in colectivitati a convalescentilor nu mai devreme de ziua a
22-a de la debutul bolii;6.supravegherea postexternare a convalescentilor.

47.IRVA,etiologia,epidemiologia,semne
clinice,diagnostic,tratament,ingrijire,profilaxie

IRVA-este o infectie virala respiratorie acuta,,determinata de virusurile

gripale,caracterizata clinic prin reactie febrila de scurta durata ,manifestari toxice
generale ,leziuni inflamatorii in caile respiratorii.

ETIOLOGIA-IRVA sunt un grup de maladii infecioase cauzate de virui care

atac, n primul rnd, nasul, gtul, laringele, traheea, bronhiile i, uneori, chiar i
plmnii. IRVA se transmit pe cale aerian prin picturi, secreii nazofaringiene i
oculare i se caracterizeaz prin apariia brusc a febrei, durerii de cap, slbiciune,
tuse, dureri n gt, dureri n globii oculari etc. Se ia n considerare i contactul cu
un bolnav de IRVA. De obicei, infecia dureaz o sptmn. Copiii prezint un
risc nalt de apariie a complicaiilor (bronhopneumonie, otite purulente, sinuzite,
amigdalite purulente etc.)

EPIDEMIOLOGIA-infeciile respiratorii acute (IRA) determin 40-60% din bolile

copilului de vrst fraged i 30-40% din maladiile precolarului i ale colarului.
Mortalitatea prin IRA difer n funcie de vrst: anual pe glob prin IRA decedeaz
6 milioane de copii n vrst de 0-14 ani. Sursa de infecie o constituie omul bolnav
cu infecii latente manifeste sau inaparente i persoanele purttoare de virusuri.
Calea de transmitere este cea aerian prin picturi de secreii nazofaringiene i
indirect prin mini i obiecte proaspt contaminate cu secreiile infectate
Receptivitatea este general i variaz n funcie de vrst. Sunt mai receptivi
copiii n vrst dup 3 luni, adolescenii, bolnavii cronici. Sezonalitate: sezon rece
toamna, iarna, primvara. Vara pot fi cazuri sporadice.

SEMNE CLINICE-Forma usoara:temperatura corporal normal sau crescut pn

la 38,50C; semne de intoxicaie slab pronunate sau absente;semne respiratorii
moderate.Forma medie: febr 38,5-39,0 C;semne de intoxicaie moderate;apetitul
redus;agitaie sau adinamie;astenie;cefalee moderat; Posibilele sindroame
moderat pronunate:laringotraheita stenozant;bronhoobstructiv;abdominal;
broniolit;febr faringoconjunctival.Forma severa: febr 40-40,50C;semne de
intoxicaie sever;hiperestezie cutanat, fotofobie, hiperacuzie;cefalee
stabil;halucinaii;tremur;convulsii scurte clonice;vome repetate.Posibilele
sindroame:laringotraheit stenozant (gradele II-III);bronhoobstructiv avansat;
abdominal;bronioIita.

DIAGNOSTIC-se stabileste in baza datelor subiective ,obiective si de laborator.

Date clinice-debut acut,febra,dureri in curbatura ,dureri oculare,manifestari

respiratorii.Metoda virusoscopica pune in evidenta virusurile gripale in secretiile
din caile respiratorii.Metoda de imunofluorescenta este o metoda rapida de
diagnostic ,rezultatele fiind prezentate la 2-3 ore de la recoltarea produsului
patologic.Metoda serologica este cea mai realizabila metoda de diagnostic ,la baza
careia sta detectarea anticorpilor specifici in serul sangvin.

TRATAMENT SI INGRIJIRE-Tratament nemedicamentos: Repaus la pat 3-4 zile

+ 2 zile (dup cedarea febrei).Igiena cavitii bucale (cltituri cu sol. Bicarbonat de
sodiu 2%).Igiena ochilor (folosind tampon curat i ap).Alimentaia suficient
conform vrstei. Sugarii vor fi aplicai mai frecvent la sn.Lichide calde de but n
corespundere cu vrsta i cu tolerana pacientului (ap mineral plat, sucuri,
compot, ceai, lapte). Tratament medicamentos: Paracetamol; sol. litic, i.m. sau
i.v.:sol. Metamizol;sol. Difenhidramin; sol. Papaverin,sau Ibuprofen per os;
Acid ascorbic, per os.sol. Nafazolin, intranazal.Interferon leucocitar uman uscat
liofilizat pentru picturi nazale ; Mucaltin; Bronholitin; Pertusin;

PROFILAXIE-Depistare precoce i activ: epidemiologic i clinic. Izolarea: 5-7

zile;in formele uoare i medii pacienii se trateaz la domiciliu;in formele severe
i cu complicaii se spitalizeaz n seciile de boli infecioase ale spitalelor
raionale(municipale) n saloane boxate. Aerisirea ncperilor, curenia, folosirea
lmpilor bactericide. Splarea pe mini cu ap i cu spun, igiena personal.
Dezinfecia veselei bolnavului, a jucriilor.Supravegherea persoanelor de contact
7 zile.Eliminarea factorilor nocivi de mediu: fumatul, aglomeraia etc.Sporirea
calitii n ngrijirea bolnavului. Mtile din tifon.

48.Conduita integrata a copilului bolnav cu tuse in virsta de la 2 luni la 5 ani

in contextul CIMC.

49
50. conduita integrata a copilului bolnav cu dereglari de nutritive si anemie in virsta de 2 luni- 5 ani in
contextul CIMC .

A) malnutritie severa sau paloarea pronuntata a palmelor sau edem ambelor labe ale piciorului se
clasifica ca dereglare severa de nutritive sau anemie severa se adm vitamina A , spitalzare urgenta .

B) greutate foarte scazuta pt virsta clasificarea - greutate foarte scazuta pt virsta indreptati copilul in
stationar pt investigatii .

C) paloarea moderata a palmelor sau greutate foarte scazuta pt virsta clasificarea anemie sau
greutate scazuta apreciati alimentarea si ingrijirea pt dezvoltarea copilului consultam mama pt
problemele alimentarii si ingrijirii , daca sunt problem de alimentative atunci vizita repetata peste 5 zile
daca este anemie adm prep de fier vizita repetata 14 zile .

D) greutatea nu este scazuta pt virsta respective si nu sunt semen de dereglarea a nutritiei clasificarea
anemie si greutate scazuta negative daca copilul are mai putin de 2 ani apreciati alimentarea si
ingrijirea pt dezvoltarea copilului si consultati mama , pe problem de alimentarea si ingrijire coinfor
schemei daca sunt problem de alimentare vizita repetata peste 5 zile explicate mamei cind sa revina
imediat .

51. algoritmul de conduita integrata in baza fisei de examinarea a sugarului mic in viziunea programului
CIMC

52. semen de pericol pt viata si sanatate . conduita in viziunea CIMC

-poate copilul bea sau suge piept

- vomita dupa fiecare hrana sau bautura

-examinati daca este letargic sau fara cunostinta

-a avut copilul convulsii

- prezinta copilul convulsii la moment

53 . ingrijire pt dezvoltare si comunicare cu copilul

0-6 luni asiguratii copilului conditii de a vedea auzi simti si ase misca chear la nastere dati copilulu
obicte mari colorate si obicte noi pt ale privi , priviti in ochii copilului si zimbitii cel mai potrivit moment
pt comunicare este alaptarea mama poate sa invete a recunoaste copilul ca este flamind pina cesta
incepe a plinge nu lasati copilul sa plinga luatil in brate cit mai des adata cu cresterea copilului vorbiti
mai mult cu ewl folosind concomitant gesture si sunete .

6-12 luni datii copilului jucarii obicte curate si nepericuloase pt a le tine lovi si arunca , jucativa dea
tapusele tii la revedere , raspundeti la sunetele si interesele copilului numiti obicte actiuni si persoane
luatil cit mai des in brate mingietel .

12 luni -2 ani dati copilului obicte care pot fi puse in cutii sau una peste alta si scoase jucativa cu el cit
mai des puneti copilului intrebari simple raspundeti la intrebarile lui de a vorbi cu dvs aratati carti cu
imiagini .

2 ani si mai mari ajutati copilui sa numere sa numeasca sis a compare lucrurile confectionati jucari
simple pt micutul dvs , participate la jocurile copilului . indemnati copilului sa vorbesca sis a raspunda la
intrebarile lui , invatati copilul sa povesteasca istorioare sa cinte sis a joace cititi inpreuna povesti .

54. profilaxia bol,ilor infectiose la copii, calindarul vaccinarilor profilactice, principiul de imunizare ,
functile specialistului medical din cab de imunizarea .

- Profilaxia incepe in primul rand cu igiena: spala-te pe maini de cat mai multe ori pe zi nu
atinge niciodata gura, nasul si ochii fara a avea mainile perfect curate; invata copilul sa nu bea
sau sa manance decat cu vesela lui; membrii familiei trebuie sa isi acopere gura cu un servetel
sau o batista atunci cand tusesc sau stranuta si sa arunce servetelul imediat la cos; invata si
copilul igiena stranutului si a tusei;evitati folosirea in comun a unor obiecte personale sau
imprumutarea lor: prosop, toaleta, perne etc.

Primul pas pe care trebuie sa il faci este sa te vaccinezi atat tu, cat si restul familiei impotriva bolilor
contagioase pentru care s-a inventat vaccin.

-calindarul vaccinelor : nou nascut BCG , Hepatitat B1 , 2 luni RV+DTP1 +VPO1+HIB1+HVB , 4

luni RV+DTP2+VPO2+HIV2+HVB, 6 LUNI RV+DTP3+VPO3+ hep B3+HIV3 , 12 luni ROR , 6-7
ani BCG , DT +POL +ROR , 22-24 luni DTP 4 VPO 4.

Principia de imunizare - Vaccinul stimuleaza sistemul imun al persoanei sa produca anticorpi, care pot
ulterior sa recunoasca si sa distruga germenele patogen in momentul expunerii. Uneori, imunizarea nu
protejeaza complet impotriva aparitiei bolii, dar ii reduce semnificativ gravitatea. Imunizarile se
administreaza de obicei injectabil. Anumite vaccinuri se administreaza in doza unica, altele necesita mai
multe doze repetate in timp. Vaccinarile asigura protectia adultilor si copiilor fata de diferite boli. In plus,
reduc si transmiterea bolii la alte persoane. Imunizarile au determinat o scadere importanta a frecventei
epidemiilor. Imunizarea costa mai putin decat tratamentul bolii fata de care se realizeaza protectia, are
foarte putine efecte adverse grave si adesea este necesara la intrarea in scoala sau gradinita.

55.imunofprofilaxiea tuberculozei .

Ca remediu pt profilaxiaq tuberculozei este folosit vaccinul BCG compus din bacteria vii , attenuate de
tuberculoza , vaccinul se livreaza in flacoane , in stare uscata cite un milligram de 20 doze sau 0.5 ml de
10 doze o doza vaccinala contine 0.05 ml de preparat . extemporare vaccinul este diminuat cu sol fiziol .
din fiolile anexate la vaccine . imunizarea atituberculoasa se face la n.n in maternitate la 5-7 zi de viata .
copii care nu au fost vaccinati in primile zile a le vieti din cauza unei contraidicati sunt vaccinati imediat
dupa contramandarea lor . pina la virsta de 2 luni copii pot fi vaccinati fara testare tuberculinica
preeliminara . copii mai mari de 2 luni sunt supusi testeri si vaccinati numai daca peste 72 de o0re locul
inocularii tuberculinei prezinta un infiltrate cu dimensiunile 0-4 milimetri sau hiperemie de orice
dimensiune . se face strict intradermal strict 0.1 ml . se dizolva o fiola de tuberculina cu 2 ml de sol fiziol .

56.Imunoprofilaxiahepatiteivirale B

Engerix B:vaccin contra HVB .Contine AgHB sinaltpurificat, neinfectios,

imunogen. Este indicat pentru imunizarea active pentru toate virstele.Hepatita D va
fi la fel prevenita prin imunizare cu Engerix-B,deoarece hepatita D nu apare in
absenta infectiei cu HBV.Imunizarea fata de hepatita B va reduce si complicatiile
cornice.Schema de imunizare:0,2,4,6 luni-0,5 ml.

Administrare:i\m partea antero-laterala a coapsei daca este pina la 3 ani. Inre

guinea deltoida se face daca persoana are peste 3 ani.

Efectele secundare: sunt putine si tranzitorii:subfebrilitate, cefalee,astenie,vertijj,

reactii locale usoare.

57.Imunoprofilaxiapoliomielitei

Polivaccinul oral (VPO) contine virusi vii atenuati de poliomielita si se

administreaza per oral dupa sau inainte de mincare cu o ora.Se interzice
administrarea cu lapte sau ceai.Se livreaza in stare lichida de culoare roza.Vaccinul
ramas in fiolava fi valabil inca 5 zile la 4-8C.O doza are 0,1ml(2 picaturi).
Polivaccinul inactivat (VPI) se administreaza prin injectii.Se administreaza :
conform calendarului national de vaccinari,la 2,7,15 ani-primavara.

58.Imunoprofilaxia cu vaccinul DTP, DT

Vaccinarea DTP este un tip de imunizare simultana antidifterica ,antitetanica si

antipertussis conform calendarului de vaccinari.Se administreaza:la 2,4,6,24
lunisi la 7 anii\m 0,5ml

Bivaccinul diftero-tetanic este utilizat la revaccinarile 3-4 din schema de

vaccinaresi la copii cu contraindicatei si precautii de vaccinare pentru component
pertussis.Vaccinarile si revaccinarile dupa virsta de 14 ani se efectueaza cu vaccin
DT avind in vedere cresterea riscului fenomeniloralergice la anatoxina difterica
odata cu inaintarea in virsta.Se administreaza:la 7,15,20 anii\m.

59.Imunoprofilaxia cu vaccinul ROR.

Se folosesc trivaccinuri cu virusuri vii attenuate.O singura doza de vaccin este

foarte efficient impotriva rujeolei,oreionului si rubeolei,folosirea sa ducind la
scaderea semnificativa a incidentei celor 3 boli.Esecuri de imunizareapar in
aproximativ 5% din cazuri,in cazul in care primovaccinarea se efectueaza dupa
virsta de 15 luni.Se livreaza in flacoane in stare uscata.Inainte de utilizare vaccinul
se dilueaza cu sol.fiziologica.Se adm.subcutan 0,5 ml

Efecte adverse:trombocitopenie,urticarie.

60.Asistenta de urgenta in convulsii

Convulsiile reprezinta o perturbarea a ctivitatii electrice a creierului care

determina o serie de miscari necontrolate ale musculaturii corpului.

Toate acestea se pot petrece in timpul unei stari de inconstienta totala sau partiala,
insotita uneori si de o intrerupere partiala a respiratiei .Majoritatea convulsiilor
dureaza 1-2 minute.

Primele masuri:
Mentineti caile aeriane deschise. Verificati si asigurativa ca limba copilului nu ii
blocheaza gatul. Daca da, ridicati-i barbia.
Dupa criza, intoarceti capul copilului pe o parte sau asezati-l cu totul pe o latura,
in asa fel incat sa nu se inece cu lichidele de voma sau alte secretii ce pot aparea.
Dezbracati copilul si stergeti-l cu un burete cu apa calduta, pentru a ajuta la
scaderea febrei.
Nu asezaticopilulintr-o cada cu apa, deoarece poate inhala apa, in timpu
lconvulsiilor.
Nu aruncati cu apa pe fata copilului si nu-I turnati apa in gura.
Puneti pe cineva sa sune pe diatrul in timpul convulsiilor, daca nu vreti sa lasati
copilul nesupravegheat. Daca nu aveti aceasta posibilitate, sunati medicul
(pediatrul) dupa terminarea crizei de convulsii.
Daca medical este ocupat sau nu poate fi gasit, duceti copilul la spital cat mai
repede posibil.

62.Asistenta de urgenta in hipertermie:

-Mama dezbraca copilul de toate hainele
-Il duce intr-o zona racoroasa
-Se fac frictiuni cu apa la temperature camera
-Se fac bai reci.
-Se aeriseste incaperea
-Se administreaza Paracetamol 10-15 mg/kg,i/v,per os,3-4 oripezi.
-Se adm.Ibufen dozainitiala 5-10mg/kg 3-4 oripezi ,lanecesitate.
-Se administreaza lichide orale reci
-Se administreaza amestecul litic: sol.Metamizol(Analgina) 50 %,0,1 ml/an de
viata; sol.Difenhidramina
1 %,0,1 ml/an.Dimidrol;sol.Papaverina 2 %,0,1-0,2 ml/an de viata,i/m,i/v.