Norme de redactare a lucrării de licență

Departamentul de Limbi Moderne Aplicate

Facultatea de Litere
Universitatea Babeș-Bolyai

An academic 2019-2020

1. Cerinţe generale privind formatul lucrării

- Lucrarea de licență trebuie să aibă minimum 50 de pagini, în care sunt incluse

bibliografia și anexele.
- Studiul de caz trebuie să reprezinte minimum 25% din lucrare.

Dimensiuni pagină: A4 (21*29,7cm)

Marginile paginii: 2 cm (dreapta, sus şi jos), 3 cm (stânga)

Font: Times New Roman de 12 pct.

Spaţiere: 1,5.

Alineat: 1,27 cm.

2. Structura lucrării

Elemente tehnice

Pagina de titlu 1, în limba română (vezi ultima pagină a acestui document), urmată de pagina
de titlu 2, care va transpune toate elementele în limba de redactare a lucrării, vor cuprinde:
1
- denumirea universităţii;

- denumirea facultăţii;

- titlul şi, dacă este cazul, subtitlul tezei;

- prenumele şi numele absolventului;

- gradul didactic, prenumele şi numele coordonatorului științific/coordonatorilor științifici;

- locul şi anul susţinerii publice a lucrării de licență.

Cuprins

Introducere

Precizări conceptuale şi metodologice, cadrul teoretic

Studiu de caz (analize şi interpretări)

Concluzii

Rezumat în limba română (3-4 pagini)

Rezumat în a doua limbă străină (3-4 pagini)

Bibliografie

Anexe

3. Norme de redactare

3.1. Citate

3.1.1. Citatele care ocupă mai puţin de 5 rânduri vor fi incluse în corpul textului şi vor
avea următorul format:

2
 numărul notei
- „textul citatului.” (în cazul citatelor care se încheie cu .); se vor folosi
ghilimelele specifice limbii de redactare;
numărul notei
- „textul citatului?” (în cazul citatelor care se încheie cu ? sau !); se vor folosi
ghilimelele specifice limbii de redactare.

3.1.2. Citatele mai lungi de 5 rânduri vor fi transcrise în afara corpului textului (6 pt.
sus-jos), redactate cu Times New Roman de 11 pct. şi indentate la stânga şi la
dreapta cu 1.27 cm. Nu se vor folosi ghilimele.

3.1.3. În cazul citatelor într-o limbă străină, în text va apărea originalul, iar în nota de
subsol, traducerea citatului în limba de redactare a lucrării.

3.1.4. În cazul în care există un citat în interiorul citatului oferit în text, citatul interior se
va transcrie între ghilimele franțuzești («»).

3.1.5. Eliminarea unei părți din citat se indică prin […].

3.2. Formatul trimiterilor:

1) către o pagină dintr-o carte cu autor unic: „textul citatului” (nume autor an, pagină);

ex. „Ceea ce se vrea într-o fotografie (să nu vorbim încă despre cinema) nu este nici
Arta şi nici Comunicarea, ci este Referinţa, care este ordinea fondatoare a Fotografiei.”
(Barthes 2005, 71)

2) dacă numele autorului apare în text, între paranteze se pune anul și pagina (an, pagină);

ex. Pentru Roland Barthes, fotografia „conţine ceva tautologic: pentru ea, o pipă este
întotdeauna, cu încăpăţânare, o pipă. S-ar zice că Fotografia îşi ia întotdeauna referentul
cu ea, ambii loviţi de aceeaşi imobilitate îndrăgostită ori funebră, chiar şi în mijlocul
lumii în mişcare: ei sunt lipiţi unul de celălalt, membru cu membru […].” (2005, 12-13)

3) către o antologie, volum colectiv, enciclopedie sau dicționar/către un capitol dintr-un

volum colectiv, antologie etc./către un articol dintr-o revistă/către o pagină de internet:
în text apare doar (autor an, pagină); trimiterea completă este vizibilă la secțiunea
Referințe bibliografice;

ex. Fenomenul este reprezentat de acel „complex de strategii semantice elementare pe

baza cărora se constituie coerenţa nucleară la nivel primar, prototextual”. (Borcilă 1987,
186)
3
4) ibidem – înseamnă „în acelaşi loc” şi trimite la lucrarea şi la pagina menţionate imediat
anterior; dacă referinţa este aceeaşi lucrare, dar la o pagină diferită, se menţionează şi
noul număr de pagină; pentru că trimite la un titlu de operă, se scrie cu caractere cursive
(italice); se foloseşte dacă numele operei este recurent, în poziții consecutive;

ex. „Ceea ce se vrea într-o fotografie (să nu vorbim încă despre cinema) nu este nici
Arta şi nici Comunicarea, ci este Referinţa, care este ordinea fondatoare a Fotografiei.”
(Barthes 2005, 70-71) Pentru Roland Barthes, esenţa fotografiei constă, aşadar, în
caracterul său iconic absolut, care îşi desemnează obiectul (referentul) ca suveran: „Prin
natura sa, Fotografia […] conţine ceva tautologic: pentru ea, o pipă este întotdeauna, cu
încăpăţânare, o pipă. S-ar zice că Fotografia îşi ia întotdeauna referentul cu ea, ambii
loviţi de aceeaşi imobilitate îndrăgostită ori funebră, chiar şi în mijlocul lumii în
mişcare: ei sunt lipiţi unul de celălalt, membru cu membru” (Ibidem, 12-13).

5) idem – înseamnă „acelaşi autor” şi trimite la autorul menţionat imediat anterior; se

foloseşte dacă numele autorului este recurent în mod consecutiv;

ex. Limitele naturale ale semioticii, dincolo de care se întinde teritoriul nonsemiotic,
sunt marcate de un prag inferior, al informaţiei fizice, al stimulilor şi al semnalelor, şi de
un prag superior – întreaga cultură, privită ca fenomen semiotic (cf. Eco 1982, 26-44).
Limbajul articulat este termen de referinţă pentru toate celelalte limbaje (cf. Idem 2003,
11-18).

6) apud – înseamnă „după cum apare la” şi se utilizează pentru citatele preluate, adică
trimite la un autor, operă, pagină citat(e) de un alt autor, operă, pagină care se află în
bibliografie; se recomandă folosirea cu parcimonie a acestui tip de citate;

ex. Imaginea în mişcare „nu poate fi citată la propriu, din moment ce textul scris nu
poate restitui ceea ce numai aparatul de proiecţie poate reda: o mişcare a cărei iluzie
garantează realitatea” (Bellour, apud Aumont et alii 2007, 164).

7) cf. (urmat de numele autorului an, pagină) are sensul de „compară cu ...”, respectiv „vezi
şi...”, ceea ce presupune de regulă un contrast între ideile respective; vezi citatul de la
punctul 5);
8) op. cit. – înseamnă „opera citată” și se foloseşte dacă utilizarea lui idem sau a lui ibidem
nu este posibilă (dacă trimiterile nu sunt consecutive); utilizarea acestei trimiteri este
posibilă numai dacă textul nu conţine mai multe titluri ale aceluiaşi autor;

ex. „Nu ceea ce vor să facă personajele este important, nu sentimentele care le
însufleţesc, ci actele lor ca atare definite şi evaluate din punctul de vedere al
semnificaţiei pentru erou şi al desfaşurării intrigii”. (Eco op. cit., 26)

4
 9) vezi supra pag. x – se folosește pentru a trimite la o informație prezentată anterior;
10) vezi infra pag. x – se folosește pentru a trimite la o informație care va apărea ulterior în
text;
10) et alii – se folosește, alături de numele primului autor, când se face trimitere la o lucrare
colectivă care are trei sau mai mulți autori; vezi exemplul de la punctul 6);
11) subl. aut. sau s.a. (sublinierea autorului), respectiv sau s. n. (sublinierea noastră) sunt
urmate de o liniuţă de despărţire după care urmează iniţialele celui care face sublinierea. Se
introduc între paranteze în corpul textului (s.m. – R. I.) sau (s.a. – M. M.);

ex. „Mai întâi, casa nu-i plăcea. Ponteleonii nu-i schimbaseră mobila de şaptezeci de
ani. […] Să-şi facă o mobilă frumoasă de palisandru şi pluş, să stea şi el [don Diego] cu
dichis, să trăiască tihnit, nu să-şi silească musafirii să se învârtească prin catacombele
astea.”
(Tomasi di Lampedusa 2003, 208) (s.a. – A. M.)

12) în cazul surselor electronice, în text apare doar (autor an), trimiterea completă fiind
vizibilă la secțiunea Referințe bibliografice.

3.3. Formatul notelor

Notele de subsol sau cele finale nu cuprind trimiteri bibliografice. Ele pot conține redarea
traducerilor unor citate din text, definiții sau explicații suplimentare privind teoriile și
conceptele prezentate, ori alte informații menite să clarifice sau să ofere alternative la cele
prezentate în corpul lucrării.

Notele de subsol se notează cu cifre arabe, începând cu 1, în mod automat. Times New Roman
10.

3.4. Bibliografia/Referințele bibliografice

Bibliografia, care va cuprinde titluri în limbile străine studiate și în limba română, se

întocmește alfabetic, după numele autorilor, cuprinzând toate titlurile care au contribuit la
documentarea lucrării. Nu este necesară numerotarea intrărilor.

3.4.1. Structura intrărilor pentru o carte cu autor unic

Nume, Prenume. An. Titlul cărții. Subtitlul cărții. Locul apariției: Editura.

5
 Notă: Editura va fi trecută doar cu numele (ex. Polirom, Curtea Veche ) atunci când denumirea
acesteia nu include cuvântul editură, ca în exemplul Editura Didactică și Pedagogică.
ex.
Șăineanu, Lazăr. 1929. Dicționar universal al limbei române. București: Scrisul românesc.

În cazul volumelor cu mai mulți autori, editori sau coordonatori, numele acestora vor fi
introduse în lista bibliografică în următorul format:

ex. Ambrosini, Maurizio, Lucia Cardone, Lorenzo Cuccu. 2010. Introduzione al linguaggio
del film. Roma: Carocci editore.

3.4.2. Aceeaşi structură o au şi intrările pentru o antologie, volum colectiv, enciclopedie sau
dicționar, dar se specifică în parateză (ed.):

ex. Macrea, Dimitrie, Emil Petrovici. (ed.). 1955-1957. Dicționarul limbii române literare
contemporane. București: Editura Academiei Republicii Populare Române.

3.4.3. Pentru un capitol dintr-un volum colectiv, antologie etc.:

ex. Cosnier, Jacques. 1982. „Communications et langages”. În Jacques Cosnier, Alain

Berrendonner, Jacques Coulon, Catherine Orecchioni. Les voies du langages.
Communications verbales gestuelles et animales, 255-304. Paris: Bordas.

3.4.4. Pentru un articol dintr-un ziar/dintr-o revistă:

ex. Barthes, Roland. 1966. „Introduction à l’analyse structurale des récits”. În

Communications, nr. 8, 1-27. Paris: Seuil.

3.4.5. Către o pagină de internet:

ex. Vinereanu, Mihai. 2019. “Argument la dicționarul etimologic al limbii române”. Revista
de Cultură și Lingvistică Românească. 2 (2014). https://limbaromana.org/revista/argument-la-
dic%C8%9Bionarul-etimologic-al-limbii-romane/, accesat în data de 24 nov. 2019.

Alte precizări:
Italicele:
- se utilizează pentru a evidenția un cuvânt sau grupuri de cuvinte care sunt obiectul
analizei;
- pentru termeni sau locuțiuni în limbi străine;
- pentru titluri de opere, reviste, filme etc.

Ortografie și punctuație:

6
- se vor respecta normele specifice limbii de redactare a lucrării.

7
 UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI
FACULTATEA DE LITERE

Departamentul de Limbi Moderne Aplicate

(format: 18)

LUCRARE DE LICENȚĂ

TITLUL LUCRĂRII
(format: 20)

Absolvent
Prenume NUME
(format: 18)

Coordonator/i
Titlu academic Prenume NUME
(format: 18)

Cluj-Napoca
Februarie/Iulie 2020
8