Sunteți pe pagina 1din 6

:. M I RCEA N.

COSTIN

MIRCEA C. COSTIN

DICTIONAR DE DREPT CIVIL

vol. II D-K

32

DE-DE

ditorul care a delasat imobilul ipotecat, ori a platit datoria sau a fost supus executari i silite pentru recuperarea acesteia, are, in puterea legii, recurs in garantie impotriva debitorului principal (art. 1799 C.Civ.). Obiectul unui astfel de recurs consta in reI?ararea prejudiciului pe care I-a incercat ca urmare a evictiunii ce a detenninat pierderea lucrului ~i totodata imbogatirea tara. justa. cauza a debitorului care a ipotecat imobilul. D. i .. nu poate fi facuta daca proprietaru I imobilului urmarit este lnsusi debitorul creantei garantate prin ipoteca,

DELEG~NT, debitor care obtine ~i aduce creditorului sau (nurnit delegatar) angajamentul altei persoane (numita delegat) care se obliga alaturi de acesta (adica de debitorul initial) sau in locul acestuia. D.· este unul dintre eei trei subiecti de drept irnplicati in operatia juridica triunghiulara

• A· •

numita delegatie .. In cazul dele-

gatiei perfecte, prin angaj amentu] asumat de delegat, d. este liberat de obligatia sa fata de

. creditor. Dimpotriva in. cazul delegatiei imperfecte, d. ramane in continuare debitor principal alaturi de delegat, creditorul delegatar avand facultatea de a alege intre cei doi. debitori pe. acela impotriva caruia sa. de-

clanseze urmarirea silita, Cu referire la delegatia perfects, Codul civil roman (art. 1133) reglementeaza doua situatil tn care obligatia d. subzista fatA de delegatar, ~i anume: a) cand delegataru 1 ~i-a rezervat expres dreptul de a urmari pe delegant tn caz de insolvabilitate a delegatului; b) cand delegatul este insol vabil in momentul delegatiei, in aceste cazuri d. ramane obligat nurnai in subsidiar, urrnand ca delegatarul sa urmareasca in principal pe delegat. D. garanteaza numai solvabilitatea lui la momentul scadentei obligatiei de plata pe care si-a asumat-o. V. ~i delegat; delegatar; de I egatie.

DELEGA T, debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial . (numit delegant) sau· in locul acestuia s~ execute obligatia pe care delegantul 0 are fata de creditorul .. delegatar. D. este unul dintre cei trei subiecti de

.

drept implicati in operatia

juridic! triunghiulara numita . delegatie. in cazul delegatiei perfecte angajamentul asumat

. de d. stinge 'obligatia initiala a delegantului liberandu-l pe acesta fata de creditorul delegatar, in cazul delegatiei imperfecte, asumarea de catre d. a angajamentului de plata fata de creditorul delegatar nu produce efect libe-

DE-DE

33

rator pentru delegant care continua sa rrunan~ obligat principal alaturi de noul debitor (adica de d. ). V. ~i delegant; delegatar; delegatie.

debitorul initial (adica delegantul), persoana care se obliga alaturi de acesta, sau In locullui (adica de legatul) si creditorul care accepta ca debitor pe acea persoana (adica delegatarul). Utilitatea practic! a delegatiei se concretizeaza In aceea ca aceasta operatiune simplifica raporturile juridice dintre - parti avand ca efect stingerea a doll! obligatii printr-o singura plata. intr-adevar, prin plata facuta de delegant direct delegatarului se stinge atat obligatia delegatului fata de delegant cat ~i obligatia delegantului fatA de delegatar, lnteresul practic al delegatiei se verifica si in ipoteza in careiotre subiectii de drept participanti 1a aceasta operatic nu exista raporturi juridice anterioare. A§8 este bunaoara cazul scrisorilor de credit cand 0 banea (delegant) da ordin filialei sau sucursalei sale (delegat) sa deschida un credit in favoarea unei persoane (delegatar). Totodata, delegatia poate servi ca instrument juridic de inBptuire ~i a altor operatii precum: 0 liberalitate, un imprumut etc. In primul caz (adica atunci cand se realizeaza 0 liberalitate) delegatul se obliga, tara contraprestape, animat de intentia de 1 iberalitate, sa plateasca o datorie a delegantului catre delegatar. in eel de-al doilea caz (adica atunci

DELEGA TAR; creditor care consimte ca debitorul sau initial, numit delegant, sa aduca in Iocul lui, sau alaturi de e], un alt debitor numit . delegat ce, la randul sau, se obliga la plata, in cazul delegatiei perfecte consimtamantul d. de a-l avea ea debitor pe delegat il libereaza pe delegant de obligatia de plata. La delegatia imperfecta lnsa, acest consimtarnant nu produce efect liberator pentru delegant, ci sernnifica crearea unui nou raport juridic avand acelasi obiect, intre d. ~i delegat care se suprapune peste raportul juridic initial, preexistent intre d. ~i delegant, V. si delegant; delegat; delegatie.

DELEGATIE, act juridic prin care un debitor (numit delegant) obtine ~t aduce creditorului sau (numit delegatar) angaj amen tul unei alte persoane (numit delegat) care se obliga alaturi de delegant, sau In locul acestuia, devenind astfel si ea debitor. La perfectarea delegatiei, care ca natura j uridica este 0 conventie, participa trei persoane ~i anume:

34

DE·DE"

c§.nd se realizeaza un Imprumut) delegatul i~i asuma obligatia de a plati pe delegatar acordand un imprumut delegantului. Delegatia poate fi perfecta si imperfecta, Legiuitorul roman regle-

. menteazA delegatia lmprcuna cu novatia (art. 1128 - 1137 C.civ.) dar aceasta imprejurare nu este de natura sa . puna sub semnul indoielii caracterul distinct al celor doua operatii juridice .. Delegatia prezinta semnificative deosebiri fata de aite operatiuni juridice, precum contractul de mandat, novatia, stipulatia pentru altul, fidejusiunea ~i cesiunea de creanta, a) Astfel, delegatia se distin_ge fata de contractul de mandat prin aceea eli in vreme ce actele juridice Incheiate de mandatar prod DC

'efeete direct ~i exclusiv in persoana mandantelui, delegatia produce efecte atfit in persoana delegantului (care in cazul delegatiei perfecte este liberat· de datorie), cat ~i in persoana delegatului (carein toate cazurile se ohJig! personal); mandataru1 nu se obliga niciodata personal, pe cand delegatul se obliga lntotdeauna : personal; b) fata de novatie delegatia se deosebeste sub urmatoarele aspecte: delegatia nu presupune in mod necesar existenta unei obligatii anterio are, . iar novatia comport! necesarmente existenta unei

obligatii anterioare; pe de alta parte, delegatia imperfecta este lipsita de efect novator; c) intre fidejusiune ~i delegatia irnperfecta sunt de semnalat lfrmiitoarele deosebiri: fidejusorul este _ un obligat subsldiar, iar delegantul este un obligat principal. Asa flind, in caz de fide-

. jusiune, creditorul n poate urrnari tn principal pe debitor ~i numai in subsidiar pe fidejusor, acesta din urma putandu- i opune beneficiul dediscutie, pe cand, in cazul delegatiei imperfecte, delegatarul po ate urmari, la propria sa alegere pe delegant sau delegat, Bra ca vreunul dintre ei sa-l poata opune beneficiul de discutiune; d) fata de stipulatia pentru altul, delegatia se deosebeste prin aceea ca stipulatia pentru altu1 este un contract realizat exclusiv prin acordul de vointa al stipulantului ~i promitentului, pe cand delegatia) este 0 operatic juridica triunghiulara, realizata prin consimtamantul tuturor subiectilor de drept (delegat, delegant ~i delegatar) implicati in realizarea ei; e) in fine, intre delegatie si cesiunea de creanta exist! urmatoarele deosebiri: delegatia presupune consimtrunantul debitorul~i iar cesiunea de cr~;a. nu presupune un atare consimtamant, ea realizandu-se prin acordul de vomta' dintre cedent

DE-DE

35

si cesionar; pentru opozabilitatea delegatiei nu sunt necesare forrnalitatile de publicitate cerote In cazul cesiunii de creanta; In cazul delegatiei perfecte, delegatarul dobandeste fata. de delegat 0 creanta noua, imprejurare datorita careia el nu beneficiaza de garantiile constituite de delegant pentru vechea obligatie care s-a stins, iar in cazul cesiunii de creanta nu se naste 0 noua obligatie ci doar se transmite creanta preexistenta de la cedent la cesionar. V. si delegaiie perfecta; delegatie imperfectii; delegant.' delegat; delegatar; novaiie.

DELEGATIE IMPERFECTA-,

varietate a delegatiei care se distinge prin aceea ca delegatarul nu consimte la liberarea delegantului, ci il pastreaza ~i pe acesta ca debitor alaturi de delegat (noul debitor). Legea (art. 1133 C.civ.) dispune ca., in lipsa unei declaratii exprese a de Iegatarului 'in sensu] descarcarii de obligatie a debitorului initial (adica a delegantului) delegatia nu poate f decat imperfecta. D~ i, nu produce efect novator, deIegatul acceptandu-l ca debitor pe delegat fara a-I libera concornitent pe delegant. Nu se produce nici 0 novatie prin schimbare de debitor J ca in cazul delegatiei perfecte, cad delegatarul

pastreaza doi debitori (atat pe delegant cat si pe delegat), ceea ce face ca la vechiul raport de obligatie, existent intre delegatar si delegant, sa se adauge un nou raport de obligatio, stabilit intre delegatar si delegant. Mentinerea in continuare a obligatiei preexistente da acesteia din urma semnificatia de garantie a noli obligatii. In aceste conditii, daca delegatarul nu poate obtine realizarea creantei sale de la delegat, el se poate intoarce impotriva delegantului pentru a recupera respectiva creanta de la acesta. V. si delegatie; delegatie perfecto.

DELEGATIE PERFECTA, varietate a delegatiei, de specificul careia este faptul ca. delegatarul consimte ca obligatia debitorului initial sa fie executata de catre delegat, descarcandu-l printr -0 dec laratie expresa pe delegant de aducerea la tndeplinire a acelei obligatii. D. p. constituie tn esenta ei 0 novatie prin schirnbare de debitor care poate fi realizata numai ell consimtamantul debitorului initial, adica al delegantul ui. D. p. comporta urmatoarele conditii cumulative: a) consimtarnantul celor trei subiecti .. de..~. drept implicati in operatiune (anum, delegatul, delegantul ~i del egatarul); toti acestia trebuie sa aiba

36

DE-DE

capacitate de exercitiu deplina; b) intentia clara ~i express a delegatarului de a-I libera pe delegant §i de a-I retine ca debitor numai pe del e gat (art. 1132 C.civ.); c) obligatia preexistenta lntre delegant si delegatar sa fie valabila, din punct de vedere juridic, caci in caz contrar nu va putea fi inlocuita eu 0 obligatie noua intre delegat si de I egatar. A vand efect novator, d. p. stinge obligatia veche intre delegant ~i deJegatar ~i genereaza concorn itent 0 noua obligatie intre delegat ~i delegatar. Stingerea vechii obligatii opereaza si in privinta garantiilor ~i accesoriilor acesteia. Delegantul garanteaza delegatarului existenta ~i validitatea propriei sale creante fata de delegat. EI nu raspunde pentru insolvabilitatea delegatului la momentul seadentei platil. De1egantul este tinut responsabil numai pentru solvabilitatea delegatului la mo-

. mentul perfectarii delegatiei.

Legea (art. 1133 C.civ) dispune ins! cA delegatarul are facultatea sa.-~i rezerve expres un drept de recurs impotriva delegantului, pentru insolvabilitatea delegatului la data implinirii scadentei platii. Intr-o atare ipoteza delegantul poate opune delegatarului beneficiul de discutie cerandu-i acestuia sa-l urmareasca in prealabil pe deJegat. Delegatul nu

poate opune delegataruJui exceptiile pe care le-ar fi putut opune delegantului. Exceptie face doar 0 situatie In care el delegatul s-a obligat ~i fata de delegatar in conditii identice eu ace lea in care si-a asumat obligatia fata de delegant. v. si delegatie; delegatie imperfectii.

DENUMIREA PERSOANEI JURIDICE, atribut de identificare a persoanei juridice, avand acelasi rol, si aceeasi natura ca numele persoanei fizice. Consta Intr-un cuvant sau intr-un grup de cuvinte stabilit eu sernnificatia de mijloc de identificare a persoanei juridice in conditiile legii. D. p. j. este un drept personal nepatrimonial, dar totodata si 0 obligatie, rezultata din necesitati de evidenta si identi fie are. Ca drept subiectiv nepatrimonial, d. p. j. contine urmatoarele prerogative pentru subiectul colecti v de drept titular: a) de a folosi respectiva denumire ca mij loc de individualizare in raporturile juridice concrete la care participa; b) de a cere altora sa-l individualizeze prin denumirea sa; c) de a cere in justitie restabilirea dreptului la denumire atunci cand i s-a adus 0 atingere. D. p, j. se stabileste prin actul de lnfiintare al persoanei juridice sau prin statut si se trece 'in

S-ar putea să vă placă și