Titu Maiorescu, Junimea, Convorbiri literare

Contextul istoric:
-unirea Principatelor care a determinat unificarea instituiilor
-abdicarea lui Cuza, urmat de instaurarea dinastiei Hohenzolern, aatfel nct n 1881 principatele se transformau n reat
-rzboiul de independen-18!8
-intensificarea relaiilor cu celelate culturi europene"
Junimea i Convorbiri literare
#unimea a fost societate literar $i cenaclu literar care a marcat o perioad important n e%oluia literaturii romne$ti
cunoscute sub denumirea de &poca marilor clasici"
-a fost nfiinat la 'a$i n anul 18(), a%nd ca iniatori un rup de tineri: patru moldo%eni: 'acob *eruzzi, P"P" Carp, +h" ,osetti,
-asile Poor .secretar/ $i un ardelean, +itu 0aiorescu"
-acti%itatea 1unimi$tilor a constat mai nti ntr-o serie de conferine publice inute la 'a$i, cunoscute sub numele de 2preleciuni
populare3, pe teme literare, istorice, lin%istice, filosofice etc"
-o alt preocupare a rupului consta n lecturi din opere cunoscute, traduceri sau producii oriinale, urmate de discuii ntre
participani"
'nteresul 1unimi$tilor %a con%ere ctre domenii di%erse cum ar fi : limb, ortorafie, ci%ilizaie $i cultur, literatur $i critic
literar"
Etape n evoluia Junimii:
1" 18()-18!4- societatea are caracter polemic materializt n ofensi%a 1unimi$tilor mpotri%a 2direciei de astzi35 asociaia $i
nfiineaz propriul oran de pres -Convorbiri literare .18(!/" ,e%ista %a aprea fr ntrerupere pn n anul 1644"
7" 18!4-1888, etap a 2direciei noi3 este marcat de producii literare strlucite : poeziile lui &minescu, Amintirile lui Crean,
operele lui Caraiale, Novelele din popor ale lui 9la%ici" 29istema ortorafic 1unimist3 prime$te %alidarea :cademiei"
)" 1888-1644- societatea capt caracter academic" ; parte a asocaiei se mut la <ucure$ti" 9cade interesul pentru literatur $i
critic literar"
Trsturile junimismului
:naliznd structura 1unimismului, +udor -ianu i stabile$te urmtoarele particulariti:
-spiritul filosofic-ustul pentru idei enerale $i nu pentru analiza de specialitate nust5
-spiritul oratoric-ri1a pentru culti%area e=primrii orale n public, pro%enit mai ale din preleciunile populare" >iscursul presupunea
control se%er al e=presiei, inut impecabil, durata de 8? de minute"
-ustul clasic $i academic-numero$i 1unimi$ti au fost uni%ersitari"
-ustul pentru ironie, pentru zeflemea, pentru o permanent bun dispoziie spiritual, marele animator fiind -" Poor" @$i propuneau
distruerea prin ironie 2intr cine %rea, rmne cine poate3"
-atitudinea critic- e=primat pri ma=ima e=ien fa de orice produs spiritual $i printr-un anumit scepticism intelectual care a permis
re%izuirea %echilor %alori $i care a condus la introducerea unor criterii de %alorizare"
Titu Maiorescu
:cti%itatea multilateral a lui +"0" s-a concretizat, n mare parte, n studii publicate in 2Con%orbiri literare3 adunate, mai apoi n
%olumul 2Critice3" >omenii de interes:
1" estetic
Principiile estetice sunt cuprinse n studii precum: 2; cercetare critic asupra poeziei romne de la 18(!3, 2Comediile d-lui
'"A"Caraiale3"
7" critic literar
9tpnit de dorina de a impune un nou spirit creaiei literare, 0aiorescu public studii precum: 2>irecia nou n poezia $i
proza romn3, 2&minescu $i poeziile lui3"
)" problemele culturii: 2@n contra direiei de astzi n cultura romn3 .teoria formelor fr fond/
4" problemele limbii 2<eia de cu%inte3, 2>espre scrierea limbei romne3"
8" poezia popular
Revista Convorbiri literare
,e%ista apare la 'a$i, mai nti bilunar" Pn n anul 1888 publicaia de%ine lunar" >in acest an publicaia se mut la
<ucure$ti, unde %a continua s apar pn n 1644" Blterior este preluat n noi serii" +itlul re%istei continu tradiia publiciilor
ie$ene: >acia literar, ,omnia literar, fondat de -asile :lecsandri" 'storia re%iste se lea de acti%itatea lui 'acob *eruzzi, secretar
de redacie" @n painile re%istei au fost publicai cei mai reprezentati%i scriitori ai literaturii romne:
-0" &minescu trimite n 18!?, de la -iena, poemele 2-enere $i 0adon3, 2&pionii3, 20ortua est35
-'" Crean debuteaz cu po%" 29oacra cu trei nurori3, urmat de alte po%e$ti $i po%estiri $i de primele trei pri din 2:mintiri din
copilrie35
-'"A"Caraiale public 2; noapte furtunoas3, 2; scisoare pierdut3 etc5
-': 9la%ici- comedia 2; fat de biru3, po%estirea 2Cna Corilor35
--" :lecsandri- articole, poeme, pasteluri
@n contra de astzi n cultura romn
:rticolul, aprut n 18(8, este o analiz asupra ci%ilizaiei romne$ti, ntemeiat n nceputurile ei de modernitate pe un
neade%r ce cuprinde toate sferele e=istenei materiale $i spirituale" +rezit din barbaria oriental, societatea romneasc este atras de
ideile ,e%oluiei franceze $i sedus de modele culturale preluate din ;ccident" >in pcate, romnii au preluat numai o parte din lustrul
societilor strine %znd numai formele proresului, nu $i cauzele, fundamentele istorice mai adnci" Di astfel tinerii romni se ntorc
n ara lor cu hotrrea de a imita aparenele culturii apusene" Prin imitarea formelor, romnii au a1uns s posede mai toate formele
ci%ilizaiei apusene: politic, $tiin, 1urnale, academii, $coli, literatur" >ar toate sunt 2stafii fr trup3" 2@nainte de a a%ea partid
politic care s simt trebuina unui oran $i public iubitor de stiin care s aib ne%oie de literatur, noi am falsificat $i dispreuit
1urnalistica" @nainte de a a%ea n%tori ste$ti, am fcut $coli prin sate, $i nainte de a a%ea profesori capabili, am deschis imnazii $i
uni%ersiti $i am falsificat instruciunea public"3 9inura realitate tanibil este ranul romn, aflat ntr-o continu suferin"
+itu 0aiorescu $i ncheie studiul concluzionnd astfel: 2mediocritile tebuiesc descura1ate n %iaa public a unui popor"3
@n 18!?, n 2@nsemnri zilnice3, re%ine asupra acestei poziii $i recunoa$te rolul formei n crearea unui fond autohton .tot ce
este astzi form oal trebuie prefcut ntr-o realitate simit/" >e asemenea, teoria formelor fr fond %a fi combtut de &"
Ao%inescu n lucrrile sale"prin teoria sincronismului $i a imitaiei"
!octrina estetica promovata "e revista Dacia literara.
# $% ianuarie &'(%, )asi, Mi*ail +o,alniceanu, -intaia revista "e literatura or,ani.ata /01Calinescu2
# 'n primul numar al re%istei, 0ihail Eoalniceanu, in %arsta de 7) de ani, publica articolul#pro,ram sub
titlul -)nto"uctie, in care e%identiaza principalele idei care %or sta la baza crearii si orientarii literaturii
romanesti si care este considerat primul manifest al romantismului romanesc"!irectii:
1" Crearea unei literaturi romane prin realizarea de Fcompuneri oriinale3, de pro"uctii romanesti Ffie
din orice parte a >aciei, numai sa fie bune3
7" 'nlesnirea colaborarii scriitorilor din toate tinuturile romanesti
)" ,ealizarea unei limbi si a unei literaturi unice deoarece este foare important ca Fromanii sa aiba o
limba si o literatura comuna pentru toti3
4" Combaterea imitatiei altor literaturi, deoarece Fdorul imitatiei s-au facut la noi o manie
prime1dioasa,pentru ca omoara in noi duhul national"3
8" Tra"ucerile operelor din alte literaturi sa fie ale celor de %aloare, desi Ftraductiile nu fac insa o
literatura3, ba mai mult, sunt Fuciatoare a ustului oriinal3
(" Pastrarea speci3icului national
!" 4ursele "e inspiratie: Fistoria noastra are destule fapte eroice, frumoasele noastre tari sunt destul
de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si de poetice, pentru ca sa putem gasi la noi
sujeturi de scris, fara sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne imprumutam de la alte natii
8" Critica literara obiectiva: vom critica cartea, iar nu persoana
6" 9criitorii sunt datori sa contribuie la infaptuirea 5nirii
)"eile care stau la ba.a directiei moderniste, promovate "e Eu,en 6ovinescu
# re%ista -4buratorul, &7&7, 8ucuresti1
# >octrina modernismului porneste de la ideea ca e=ista -un spirit al veacului .saeculum/ care impune
procesul de sincronizare a literaturii romane cu literatura europeana, cunoascut si ca principiul
sincronismului1 'deea de la care porneste Ao%inescu: ci%ilizatiile mai putin dez%oltate sunt influentate de
cele a%ansate , mai intai prin imitatia ci%ilizatiei superioare .Gabriel +arde/, iar dupa implantare , prin
stimularea crearii unui fond literar propriu" Teoria 3ormelor 3ara 3on" sustinuta de +itu 0aiorescu este
acceptata de Ao%inescu, dar acesta considera ca formele pot sa-si creeze uneori fondul"
# !irectii:
1/ +ematica : din %iata cita"ina si nu numai din cea rurala"
7/ &%olutia prozei de la liric la epic si a poeziei de la epic la liric
)/ Crearea pro.ei obiective si a romanului "e anali.a psi*olo,ica1
4/ )ntelectuali.area prozei si a poeziei H ilustrarea in operele literarare a unor idei filozofice profunde
8/ Crearea intelectualului, ca persona1 al operei literare"