“Iluzii pierdute-iacă semnul timpului în

care trăim. Stăpânirea frazei încetează(...)

De aci critica! Insa critica destructivă
unde trebuie şi constructivă unde poate(...)
Ai un singur bloc de marmură: daca îl
întrebuinţezi pentru o figură caricată, de unde
să mai poţi sculpta o Minervă?”
(Titu Maiorescu, Iaşi, martie
1874)
• societate culturală, înfiinţată în 1863, la Iaşi;
• întemeietori:-Titu Maiorescu mentorul
junimiştilor
-Petre Carp
-Vasile Pogor
-Theodor Rosetti
-Iacob Negruzzi
• 1 martie 1867-revista “Convorbiri literare”, în
care se vor publica şi principalele opere ale
scriitorilor de valoare ai epocii
Titu Maiorescu (1840-1917)
-s-a născut într-o familie de intelectuali
ardeleni, înrudită cu Petru Maior şi
Timotei Cipariu
-a studiat la Viena, Paris si Berlin
-doctorand în filozofie
-cunoştea germana, franceza, engleza,
italiana, latina si greaca
-este mentorul societaţii “Junimea”, iniţiază
în 1863 ciclul de “prelecţiuni populare” ,
susţine campanii răsunatoare împotriva
curentului latinist ce îndepărta limba
literară de limba vorbită; împotriva
“direcţiei vechi” din cultura si literatura
româna, impune direcţia nouă
sprijinindu-se pe apariţia unor mari
scriitori ale căror opere sunt publicate
mai întai în revista “Convorbiri literare”
-1874- ministru al instrucţiunii publice
-1912-prim-ministru şi apoi ministru de
externe
Vasile Pogor (1833-
1906), s-a născut într-o
familie de boiernaşi, a
făcut studii juridice la
Paris. Era proprietarul
tipografiei ce tipărea
revista “Convorbiri
literare” si scrierile
junimiştilor, era totodată
“pişicherul” grupului,
datorită umorului său. A
facut prima traducere din
Faust, a tradus din
Baudelaire şi Poe, din
poezia chineză.
Petre Carp(1837-1919), s-a
născut într-o familie de
vechi boieri moldoveni, a
absolvit gimnaziul la Berlin
cu note maxime, urmând
Facultatea de Drept şi
Ştiinţe Politice din Bonn. A
participat la complotul
împotriva lui Cuza, a fost
ministru de externe si
prim-ministru.
A realizat traduceri:
Macbeth şi Othello de
William Shakespeare.
Iacob Negruzzi (1842-
1932), al doilea fiu al lui C.
Negruzzi, a urmat studii
liceale în Germania şi
Facultatea de Drept din
Berlin, încheiata cu doctorat.
A condus revista “Convorbiri
literare” până în 1895, a fost
secretarul societăţii
“Junimea” din 1868. Partea
valoroasă a creaţiei lui o
reprezintă memorialistica ,
Amintiri din “Junimea”,
scrisă în 1889 şi publicată
abia peste trei decenii.
Theodor Rosetti (1837-
1923), a făcut studii
secundare în Germania şi
Franţa, studii de economie
politică şi finanţe la Viena. A
fost cumnat al lui Al. I. Cuza,
care i-a încredinţat misiunea
de agent diplomatic al ţării la
Berlin.
A scris trei eseuri care susţin
programul junimist: Despre
direcţiunea progresului
nostru, Mişcarea socială la
noi, Scepticismul la noi.
• 1863-1874:-activitatea s-a desfaşurat la Iaşi
 Caracter polemic: limbă, literatură, cultură
• 1874-1885:- activitate paralelă Iaşi-Bucureşti
 Epocă de glorios bilanţ literar-”noua direcţie”
în literatura română
• Dupa 1885:-declinul “Junimii”
 Caracter academic
 Dezvoltarea altor domenii ale vieţii culturale
(filozofie, istorie)
• Înclinaţia spre filosofie
• Spiritul oratoric
• Clasicismul
• Ironia
• Spiritul critic
-răspândirea spiritului critic
-încurajarea literaturii naţionale
-neatârnarea intelectuală a poporului
român
-originalitatea culturii şi a literaturii
române
-crearea şi impunerea valorilor naţionale
-culturalizarea maselor
 “Gustul junimiştilor este clasic şi academic. Oameni de
formaţie universitară, stăpânind umanităţile vechi şi moderne,
ei sunt înclinaţi a judeca după modele şi a crede în valoarea
canoanelor în artă.”
(Tudor Vianu)
-piese din mobilierul lui
Titu Maiorescu
• Casa Vasile Pogor,
actualul Muzeu de
Literatură a Moldovei
1. “O cercetare critică asupra poeziei
române de la 1867”
2. “Comediile d-lui I.L.Caragiale”
3. “Direcţia noua în poezia şi proza
română”
4. “Eminescu şi poeziile lui”
5. “Poeţi şi critici”
 Articole cu conţinut Articole pe probleme de
social-politic şi limbă
ideologic

1. “Contra şcoalei • “Despre scrierea

Bărnuţiu” limbei române”
2. “În contra direcţiei • “Neologismele”
de astăzi în cultura
română” • Oratori, retori şi
limbuţi
• “Poezia trebuie să deştepte
prin cuvintele ei imagini
sensibile in fantazia
auditoriului.”
• “Frumosul nu e o idee
teoretică, ci o idee învălită în
formă sensibilă”
• procedee recomandate
poeţilor:
– alegerea cuvintelor mai
puţin abstracte
– folosirea epitetelor
ornante şi a
personificărilor
– comparaţia (nouă şi justă)
şi tropul în general
• “Ideea sau obiectul exprimat
prin poezie este totdeauna
un simţimânt sau o pasiune,
şi niciodata o cugetare
exclusiv intelectuală”
• obiecte poetice: iubirea, ura,
tristeţea, bucuria,
desperarea, mânia
• “Poezia e un product de lux
al vieţii intelectuale”
• concluzie: “scopul esteticii nu
e de a crea frumosul, ci de a
ne feri de mediocrităţi”
• “Sunt producţiuni moarte, pretenţii fără
fundament, stafii fără trup, iluzii fără
adevăr.”
• “Forma fără fond nu numai că nu aduce
nici un folos, dar este de-a dreptul
stricăcioasă.”
“Cu totul osebit în felul său,
om al timpului modern,
deocamdată blazat în cuget,
iubitor de antiteze cam
exagerate, reflexiv mai peste
marginile iertate, până acum
aşa de puţin format încât ne
vine greu să-l cităm îndată
după Alecsandri, dar în fine
poet, poet în toată puterea
cuvântului, este d. Mihail
Eminescu.”
“ ...o comedie nu are nimic a face cu
politica de partid; autorul îşi ia persoanele
sale din societatea contimporană cum
este, pune în evidenţă partea comică cum
o găseşte si Caragiale, care astăzi îşi bate
joc de fraza demagogică, şi-ar fi bătut joc
ieri de işlic şi tombateră şi îşi va bate joc
mâine de fraza reacţionară, şi în toate
aceste cazuri va fi în dreptul său literar
incontestabil.”
“ ...ar trebui să ne mărginim la simpla
tragere a liniei de hotar între ceea ce este
artă şi se poate cere de la artă si între
ceea ce nu este artă şi nu i se poate cere.”
“ Comediile d-lui Caragiale, după
părerea noastră sunt plante adevarate, fie
tufiş, fie fire de iarba, şi dacă au viaţa lor
organică, vor avea şi puterea de a trăi.”