/J. ~ t ~ .

I
I. S T A L I N

. .

. .

M. A R X -I S· M U. L I

$1
I .

CH ES TI UN EA
NA T, IO N AL A
' , .

ED I'flA
l
a ·111-a '

IDITU RA PART IDULU I MUNC ITOR ESC ROMA N

1 9 4 8
 •

A R X IS M U L ~I C H E S T IU NEN
M
1
N A T IO N A L A
(1913)

da de co nt ra re vo lu tie di n R us ia a ad us cu si ne
·Pe ri oa ,
«t
~

un e. te ~i f ul ge re », ci ~i de sa m ag ire in ra nd u-
nu nu m ai e. O am en ii
ca ri i, ne i'n cr ed er e in f or , le ,c om un
te
ri le · m is,
i in tr 'u n «v iit or lu m iµ o~ » ~i lu pt ~s er. i la ol al ti ,
cr ez us er
le m el e con1une in ai nt e
.

t de na tio na lit at e :· pr oh
in di fer en
e! In su fl et e s' a st re cu ra t in.do ia la ,si oa m en ii au
.
de to at
~

t si e
s· iri ip ri~ tie pe la -ve tr el e -Ior na Ji on al e: fie -
in ce pu ~i ! «C h~ st iu ne a na -
m ai pe si ne in s~
ea re · si se hi zu e nu
Jionala>> in ai nt e ,d e to at e !
ela ~ tim p, in 'Ja ra av ea lo c O 1Serioasa pr efac er e
IQ, a,c cu se in za da r: ri -
e. A nu l 19 05 nu tre
· ·a vi. et, ii ·ec on om ic
,
im is er i in ci O lovi-
ir ii io ha ge Ia S
1 ate pr
ma§iJele . or an du an ii de fo am et e, ~i
re co lte hu ne , du pi
, .tu ra . U n ~ir ,d e in se ri in ai nt e ca pi -
al . ca re ve ni a po i in i.p
av an tu l in du st ri te re a or a~ el or , .des- ,
iti er ea la sa te §i cr e~
ta lis m ul . D if er er un ie aJ i~ fa cu ri un
lu i. §i" a ca ilo r ,d e co m
vo lta re a co m er tu m ai ales ,a de vi ra t in ce
e. Fa pt ul ac es ta es te
m ar e pa s.in ai nt n' a pu tu t sa nu ,n-i-
ri a Ji rj i. A c
, ~a st a in s
, a
prive~te pe ri fe e a na Ji on al iti Ji lo r
co ns ol id ir ii eo on om ic
be as ci pr oc es ul
,se pu ni in m i~ ar e...
di n ·Ru si a. El e. tr eh ui ri si .in ra ur it §i ,«r e-
ir ez ir ii na Ji on al iti Ji ]o r a 0
To~ _in direcJia ai ur at in ac ea st i
fu se se in st
gi m ul co ns tit ut io na l» , ca re ta re a lit er at ur ii, in
re .a zi ,~ lo r §i de sv ol
vreme. Inmw-ti ei ti a in st itu tii lo r '
re ca re lih er ta tc a ·pr es
ge ne ra l, o. oa
 I. S1 ALIN: MARXISM UL SI CHESTIUNEA NATION ALA
6

culturale desvoltarea teatrelor popuIare, e tc.., .,. - toate

'.., .., " do. ala . au contribuit la intar1rea
acestea, £ara 1n 1 , . l
«sen-
I
w

timentului national». Dutna, cu c~mpania e1 e ectora a

~i cu grup'a ril~ ei politice, a dat noi posih~litati pentru
inviorarea natiunilor, o noua ~i larga arena pentru mo u
bilizarea acestora din urma. . ."
Iar valul de nationalism razhoinic pormt de sus §I rn-
tregul ~ir de rep;esiuni din partea <~celor ~are_detin pu -
terea», care se razhunau pe tinuturile per1f er1ce p entr u
«setea de lihertate» a acestora, au starnit un contraval
de nationalism de jos, care se preface a uneori in ~ovinism
brutal. Intarirea sionis1nului p rintre Evrei, ~ovinismul
crescand in P olonia, p an-islamismul printre Tatari, in-
tarirea na!ionalismul ui p rintre Armeni, Georgieni ~i
Ucrainieni, inclinarea gen erala a micului-burghez spre
an tisernitis1n , - t oate acest ea sunt fapte cunoscute tutu-
rora.
Valul na1ionalismului se napustea tot niai tare, ame-
nin!and sa cuprinda masele muncitoare. ~i cu ,c at mai
mult scadea valu1 mi~carii de eliherare, cu atat mai in1-
bel§ugat se deschideau fl orile natlonalismului.
Social-democratiei ii reven ea, in a ceasta vr eme grea~
o inalta misiune : sa respinga nationalismul, sa f er easca
masele de «molima» gen erala. .Caci social-democra:t:ia -
~i numai ea - putea sa faca acest lucru, opunand na•
tionalismului arm a incercata a internationalismului,
unitatea ~i indivizihilitatea luptei de clasa. ~i cu cat mai
tare se napustea valul nationalismului, cu atat mai p uter-
nic trehuia sa rasune glasul social-democratiei p entru i n-
fratirea §i unitatea proletarilor de toate ~ationalitatile
din Rusia. In aceasta imprejurare, dela ':iocial-democr;tii
di? tinuturile periferice, care se ciocneau nemijlocit de
mi~ca:ea nationalista, se cerea o fermitate deosebita .
. Insa nu toti social-democratii se dovedira a fi la inal-
limea sarcinii ~i, mai ales, nu se dovedira a fi la inaltimea
,
...-

I. NAT IUNEA 7

ei social-democratii din tinuturile periferice. Bundul 2,;

care mai inainte suhliniase sarci1;1ile comune, incepu
acum sa p,una· pe primul plan scopu~ile sale speciale, i-ur
nationaliste; .luorurile ajunsera pana acolo, incat el de-
cl;ra «tinerea Sa:mlhetei» ~i «recunoa§terea idi~ului» ca
revendicare cu caracter comhativ a campaniei sale Hec-
0
torale. * ·Drupa Bund a urmat Caucazul: o parte a social~
democratilor
,
carucazien~, care mai inainte negau, laolalta
'

cu ceil•alti
, sodal-democrati caucazieni~
' . necesitatea «auto• .

nomiei cultural-nationala»,
,
o pun aoum ca o revendicare
'

actuala. ** Nu mai v0rhim de conferinfa . , lichidatorilor 4,

care a 1consfintit in chi-p diplomatic oscila,rile nationa-
list e. ***
De a:ici insa urmeaza ca vede·rile soci,al-democratiei
. ,
·din Rusia in chestiunea nationala nu sunt inca limpezi
pen_tru toti ;social-democratii.
· E nevoie, f~a. doar. .. ~i poate,
. . .
'
de o dis,c utare serioasa si
.,
soo-toate aspectele .a d. .r~iunii
. ' ilationale.
,, E nevoie
- de
munca laolalta·si , ueo.hosita
. ·, -a' social:,democratilor
' .,'
consec-
'

venfi impotriva cete~ patianaliste, ·de oriunde ar_veni ea.

I. NATIUNEA
. ,

Ce. este natiunea?

, .
.~atiunea est~, inainte de toa\e, o comunitate, o -anu-
rmta comunitate de oameni.
Coonunitatea aceasta nu . este .o comunitate de rasa sau
de neam. Natiunea italiana de astazi s'a alcatuit din -Ro-
mani, Germani, ·Etrusci, Greci, Arabi, etc . . Natiunea

* Vezi <Darea de se'1D.i · asupra Conferinfei a IX-a a Bundului>-'

* * Vezi dn~tiintarea Conferinfei din August>
* ~* Ibidem. . .
 8 I. STALIN: MARXISMUL- $I CHESTIUNEA NATIONAL.A.

franceza s'a format di n Gali, Romani, Britani, Germani

1

etc. Acela~ lucru trehue spus ~i despre . Englezi, des-

pre Nemti
. , etc., care s'au alcatuit ca natiuni-
. , din oameni
de rase ~i neamuri f elurite. .
A§a dar, natiunea nu este O comunitate de rasa ·sau de
, neam, ci o comunitate .de oameni formata istorice~te. _
Pe de a1ta parte, este neindoios ca marile state ale lui
Girus sau Alexandru n'au putut fi numite natiuni, d~i
ele s'aiu format istorice§te, s'au format din neamuri ~i _
rase diferite. Aceste stat~ nu au fost natiuni, ci conglo-
merate de grope intamplatoare ~i slab inchegate, care se
destramaru ~i se reuneau, .potrivit cu izhanzile §i infran•
gerile unuia sau altuia dintre,, cuceritori. · ·
· Asa dar natiunea nu este un conglomerat irttamplitor
.q, ' .,
~i efemer, .ci o comunitate stahila de oameni.
·Dar nu orice comunitate stahila formeaza o natiune.
Austria ~i Rosia stint §i ele.eomumtati stahile, totu§i ni-
,· rneni .nu le rtume~te nafiuni. Prin ce se deosehe~te comu-
nitatea -nafionala de comunitatea de stat? Intre altele, ·.
prin aceea ca o comunitate nationala este de neinchipuit!
fara O1Iimha comuna, pe cand pentru un stat, limba CO·
muna nu este ohligatorie. N afiune~ ceha din Austria ~i
cea polona din. Rosia nu ar putea fi concepute fara o
Iimba (!Omuna' pentru fiecare din ele, pe cand integrita-
tea Rusiei ~i Austriei nu este impiedicata de exis_tenta
inlauntrul for a mai mu,tor limhi. Am in vedere, hine in- .
feles, Jim-b ile vorhite de popor, §i nu ·limhile oficiale in•
trebuiinfate in institutiile puhlice.
_'Ara dar, .comunitatea -de limb,a este una din trasaturile
caracteristice ale natiunii.
, ·
Aceasta, desigur, nu inseamna ca diferitele natiuni
vorhe~c totdeauna . ri ,pretutindeni li:mhi diferite sau ca
· toti aceia care vorhesc una ri aceea~i limha formeaza nea·
pa~at O singura µatiune. 0 Jim.ha c<>muna' pentru fiecare
natiune - d.:Jr asta nu insea-mna neaparat limhi dif erite
- ' '
 I '

I
I.· ·N A 'f I U N E A 9
I '

' .
pentru "'n atimri diferite! Nu existi nicio· ·n atiune c~re si
vorheasci in .acela§ timp-limhi 'dif erite; dar asta inci nu
inseamni ci nu pot ,exista doui natiuni ,c are si vorbeasci.
aceea i linihi ! Englezii ,i Ainericanii ·de Nord V(?rbesc
9
aceeasi limha §i totu,i ei nu f oimeaza o singuri natiun.e.
.
Acela's lucru trebue spus des pre ·N o:rvegieni . ~i Danezi,
despre -Englezi ~i lrlandezi.
.

·
Dece nu f oroieazi ins a, _de pilda, Englezii 9i Ameri•
canii de Nord o sin:guri natiune, ,c u toate ca au o limbi
comuni? ,
lnainte de toate, peritruca ei nu traiesc laolalta, ci pe
teritorii diferite. Natiunea se .constitue nwnai ca u-rmare
a unor legatu~i ind~lungate 9i regulate, ca urmare a con•
vie~rii oamen}lor generatie in generatie. Convie~i-
~rea1indelllllgata insa· nu este cu .p utinta.fara un teritoiriu
coin'.un. Englezii ~i .Ainerieanii_ populau mai inainte un
- singur teritoriu, anume An..glia~ , §i f o:rmau o ·singura na-
tiune. M~i tarziu, parte a, ;:E1:;glez~]or J emigrat . din
Anglia, ·a9'~:3ndu-se pe un te,ff~orjru 11ou, in America; §i
·aici~ pe· noul teritoriu; au f o.rmat, cu tiinpul, o natiune
rioua, natiunea
, , .
Americanilor -de Nord. Diferitele terito-
-rii au dus la f. ormarea unor natiuni , .d if erite.
A§a dar, . ieritorriul comun este una din trasaturile ca-
racteristfoe ale natiunii.
,.
Dar aceasta nu este inca totul. ·Comunitate·a teritoriu-
lui, sin~ra, nu f ormeaza inca natiunea . . Pentru aceasta
mai este' nevoie ~i de o legitura economi,ca interna, tare
.si ~udeze rpartile deosebite ale natiunii intr'un singur in--
treg. lntre ·An~li~ ~i America de Nord nu _existi o ase-
menea legatura-; deaceea ele formeaza doua natiuni di-
ferite. Dar in~i§i Americ~nii de Nord nu ar merita sa se
· nmn:easca natiune, dadi diferitele co~turi ale Americii
de Nord ·nu ar fi legate laolalta intr'un tot economic,
multumita diviziunii muncii intre ele, desvoltarii c~ilor
de comunicatie, etc. ., "
 10 I. STALIN: MARXISMUL $1 CHESTIUNEA NATIONALA

s~ luam, de pilda~ pe ..GeQrgieni. Georgienii din vre-

I

mea dinaintea reformei 5 au trait pe un te_ritoriu comun,

au vorbit o s'ingura Ii:mha ~i totu~i ei nu f ormau, strict
vorhin~, o natiune, ·~eoarece, despaq:iti intr'un ~ir intr~g
de principate rupte unele de altele, ei nu puteau trai o .
viata eC!)nomic~ coniuna,. ci 'at1; dus veacuri de-a-randul
r~zhoi intre = dan~ii, ruinandu-se reciproc,_~i atatand unii
~potriva altora pe Per~i ~i pe Tw-ci. Unirea ef emera ~i
intampliitoare a principatelor, pe 'care izbutea cateodata
s'o infaptui~sca caie un tar norocos, imbrati§a, in c'azul
eel mai bun, numai sfera snper~ioiala administrativa §i
era repede sfaramatii de capridile principilor ~i de indi-
f erenta taranilor. ~i nici ·nu putea £i alt£ el, data fiind fi- _
ramitarea economicii a Georgiei ... Georgienii nu au a'pa- ,I ·- "

rut ca natiune . decat in a doua jumatate a veacului . al

XIX-lea, cand ,desfii_ntai;ea iobiigiei ~i progresul vietii eco- · ,:_:
··noinice ,a tarii, d~svoitai:ea Jailor:de comunicatie ~i ivirea - .
··.i
,capitalismului au ·s tahilit · diviz_i~ea muncii intre tinu- .
',. • , 4 ,. ' •

turi-le '.Georgiei, · _a u sdp1ncinat : cu·

totul izolarea econo-
mica a principatelor §i ,le~~Ul legat intr'un singur intreg.
· Acela§ · luctu tre~ue sptis · .~i >'~ qespre alte natiuni,.
care au trecut ·prin stacliul Jeudillsmului ~i au desvoltat
. · mauntrul lor cap.italismul.
·, A~-a dar : ·comu:r;iitatea vieI,ii economice, legiitura e,co- .1.
- riomicl'i, .este .una din trasaturile caracteristice natiunii.
• ' I I • ,

Dar· nici aceasta nu-i totul. In afara

' . ;
de tot. ce a f ost - -\
s·pus, mai trebue.sc lrwate '. in seama particularitatile fizio-
nomiei spirituale , a oamenilor uniµ in ·. cadrul natinnii. ·
Natiunile se, ·deosebesic. une'l e de altele nu numai' prih
conditiile· vietii ltjr, ci ~i priµ_ fiziotlomia lor spiritu.ala,
care se exprima in p.arti,oularitatile culturii nationale . .
Daca Englezii, AmeHcanii de Nord §i lrlandezii, care vor-
besc .•cu totii
, una si , aceeasi, limba, formeaza cu toate ace ..
 I. NAT I U NE A 11

~tea tre~ natiuni diferite, apoi aici joaca w;i rol insemnat
,psihicul specific ce s'a format la ·a~este natiuni~ din ·ge-
.ner~tie in generatie, ca. .urmare a conditiilor de existenti
.deosehite.
Fireste
, ca, luat in sine, psihicul specific, sau - crim i
'

@e mai zice - «caraieterul naJ:ionah>, este, peritru ohser.;.

I
vator, ceva imperceptihil; dar intmcat el se exprima in .
I . originalitatea culturii ic omune natiunii, e,I 1este perceptihil
~i nu poate ,fi ignorat.
I

E de prisos sa mai spun ca . «caracterul national» nu

este ceva dat' odata pentru ·t otdeauna, ci se modifica mi- ,
preuna CUJ conditiile vietii; ,d ar intrucat el exista in fie~
care moment dat, i~i pune pecetea ,p e fizionomia natiunii.
A~a dar, _psihicuJ specific comun, care se exprima id
-comunit~te~- culturii~ . este · urna .din .trasat.u rile .caracteri-
iti,ce ale natiunii.
' ' . .,
' . .

In chipul acesta, am te~1ninat en .tJJate semnele distinc-

tive ale natiunii. .,
. · , · ;: -,: <, /. · · ·
·• I . ' l,
· <I _,., / '

N afiunea este O· corr,xunitate stabi~~' istoriCe§te consti-

tuita, de Zimba, - de teritorju,. :de . viafa . economica ~i
cu ·~n psihic -~pecific care se manifesta in comunitatea
.culturii.
Si .est~ dela sine in tel es ca natiull\ea, ca oricare f eno-
, J .,

men istoric., e supusa legii schimba.d i, i~i are istoria sa,

,are u~ inceput , ~i ' un sfar~it. ' '
Este necesar .sa suhliniem ca niciunul din semnele dis-
tinctive· aratate, luat in parte, nu e~te de~juns .pentru
determina,rea natiunii. Mai ~ult, e deajuns sa lipseasci
fie chiar numai una din aceste trasaturi, pentru ca na-
tiunea ·sa inceteze de a fi natiune.
' ' ,
·N e, putem -inchipu~ oameni cu un «caracter national»
co mun ~i totu§i nu Se po ate spune 1Ca ei f ormeaza O sin- \
.gura :natiune,
., daca sunt despartiti , ., economiceste
, unii de ,
.altii, traesc pe teritorii diferite, vo~hesc limhi di£ erite
 . / .
12 , I. STALIN! MARXJ.SMUL SI CHESTH]NEA NATIONAL!.

etc. A§a este .·cazul, de pilda-, cu E.vreii ru,i, :galititmi,

americaµi, georgieni, c.u ,~ei din. muntii Caucaz, care nu
f<1rmeaza, Ju,pa parerea noastra, 0 natiune uni ca.
' Ne putem in.chipui o.a meni cu un teritoriu comun §i .
• .., • .., .., . • • w ,,
cu o v1aJa ~.conomica comuna §I care tot~§I sa nu for- ·
meze O singura · naJiune dih: pricina lipsei unei · fimhi CO•
mune ~i a unui «caracter naJional» -comun. A~a ~ste cazul,
de .p ilda, cu Nep1Jii §i Letonii ,din Jinuturile haltice.
In sfar~it, N orvegieiiii §i Danezii vorhes,c o singuri
limha, dar ei nu f ormeaza o singura natiun~ din pricina .
lipsei celorlalte trasaturi caracteristice. .
Numai prezen/a· tuiuror triisaturiwr caracteristice,
l_uate ·im,preunii, formeaza na/iunea.
«Caracterul national» s'ar parea ca nu este unul din
.semnele distinctive, ci unicul semn · distinctiv esential al
naJiunii, celelalte semne distinctive alcatuind, ·propriu
_ds, condip,ile ,d e desvolta~ ale natiunii, iar nu trasatu-
rile ei caratteristice. Pe un a.seni ene~ punct de vedere
St8)Jl, . de pilda, teoreticien'ii ' "i,oci'al-democrati in .chestiU-P-
nile n)aJi~nale, cunos,oufi' in Austria, 'R. Springer ~i_mai
ales 0. -:Bauer. .
'

Sa analizam teoria lor, asuptra naJiunii.

Dupii Springer, <naJiunea este o asociere de oameni care g~n•
desc §i care vorbes~ la f el~. Ea este ~o c~munitate de culturi a
. unui grup de oameni conteJDporani, ·care nu esie legatii. de ;,plJ-
mant''>* (cursivul men) .. .

_A§a da-~, ,_«asociere» de o;~meni care gindesc ~i yorhesc _

la fe!: o_r1cat de despartiti ar fi ei unii de altii, ori11nde
ar flra1 e1.
Bauer merge '§i mai departe.
·cCe _esre
, nathme a·,.,
?,
- mtrea h""a eI. - «Oare comunitatea
A · de' ·limhi
este aceea care -u t ' .
_ De§ e pe oamen1-mtr'o naJiune? :Oar Englezii §i
-------
A ,

Vezi <Prohlema nationalb, de R. S

pringer, editia rusii 1909, pag. 43.
 Clllii!

I. NAT IU NE A
I
· 13

hlandezii--i vorbesc aceea§i limhii §L nu formeazii totu~i ~n singw

popor; Evreii n'au o limhii comunii §i formeazii totu§i o singuri
HJiune.>*

Ce este atunci natiunea?

J .

cNoaJiuea eatt o comunitate relativii de caracter.>**

Dar ce _inseamna caracter, in cazul de fata caracteru1

tational?
Caracterul n_ap.onal e~te .<sum a de , trlisiituri care deosehesc p,
oameaii unei nationalitiiti de oamenii altei naJionalitiili, este com•
plexul de lnsu1iri lizice §i spirituale, care deosehesc o natjune de
altl natfune.,•••
\

Bauer §tie, fire§te, ca caracterul national nu cade din

cer -~i deaceea adauga:
cCaracterul oamenilor nu este determinat de altceva decal de
1oarta lor,••: cNaJiunea nu este _nimic altceva · decal comunitatea de
1oartb, care la randul ei , e determinatii de cconditiile in care
oamenii l1i produc mi'jloacele de existents §i impart produsu1
muncii' lor.,** ..

Astfel am ajuns la definirea cea ma~ «complecta»

eum se exprimi Bauer· - a,,.n afiunii. ·. \
'
cNt11iunea esie iotalitatea oamenilor legafi pe baza comun~tlifii
- ,oar-,
(HI •" •-
.,.,r,o comunitate
. de carac,,er.»
, *****
1

A§a· ·dar, comunitatea caracterului national, pe baza co•

m:unitipi de soarta, luata in af ara legaturii inctispensa-
bile cu comunitatea de •teritoriu, de li:mba ~i de viata eco-
nomici.

·,; ·vezi cChestiunea nationalii §i social-democratia>, de O. Bauer, e'd.

,1111i 1909, pag. 1-2.
• * Ibid., pag. 6. I
** ~ Ihid., pag: 2. \
**** Ibid., pag. 24-25.
l ., pag. 139.
•• • •• lb"d
 14
I. STALIN: MARXISMUL SI CHESTIUNEA NATIONAL!
------------------------
Uar ce mai ramane Jin acest caz din natiune? Despre
ce .comunitate nationali poate fi .vorha la Qameni care
sui,.t .despartiti din punct de vedere - economic 111'-ii de
altii, care traiesc pe teritorii dif.erite ~i vorhesc din gene-
ratie in generatie limhi diferite?
,Bauer vorhe~te··de Eyrei ca de o natiune, de~i ei «nu
au · deloc o limhi comuna»; * .dar 'de ,ce f el d_e «comu-
nitate de soarti» ~i de ce f el .de legituri national a :poate.
fi vorha, de pHda, la Evreii georgieni, _daghestani, ru~i
. -§i amedcani, 1care sunt ~u desavar~i,
1 re rupJi unii de altii,
traiesc pe teritorii diferite ~i vorhesc limhi diferite? ,
Fara indoiali ca Evreii amintiti due o viaJi economici
ti ·politici comuna cu
Georgienii, Daghestanii~ B.u~ii ~i
·Americanii ~i trii~sc cu ei intr' o ~tmosferi .cultui-a.l a co-
muna. Aceasta imprejurare nu poate sa nu imprime pe~
ootea ei caracterului lor national. Daca a mai ramas ceva
comun la ei~ apoi aceasta este religia, ohar~ia comuna §i
unele rimisite ale ~aracterului national. Toate acestea
, J ,

sun.t neindoielnfoe. Par C!Ull se poate vorhi serios ca ritu-

' r~le:· rel_igioase._,osific~fe -~
!-ra.n1ii~i1~,e :psihologice in ve~te-
. jite influenteaza lilai t::Jre ~supra (~soa11:ei» Evreilor amin.
titi, d,ecat mediul viu, social-economic §i cultural ce-i in..,
· cenjoari:? •~i doar numai pornind · dela o asemenea pre. . ·
.· supuii~re se poate vorbi, in gene:ral, de Evrei ca de o na•
• W

ti1J.1;1e UilICa; ' .

I • '..

Prin'. .ce se deosehe§te atunci natiune.a lui Bauer de

I / , ,

«spiritul national» mistic ~i reprezootand o f orta in sine, ·

al spiritu,ali~tilor? ,
Bauer trage un hotar de netrecut intre «trasatura dis-
tinctiva» a natiunilor .( caracte.m l na!io~al) ~i «conditiile»
vietii lor, rupandu-le una 1de alta. Dar ee altceva este ca-
racterul nation~J~ daca nu\ o oglindire a conditiilor de 1

* Vezi <Chestiunea nationala -~i social-democratia>, de O. Bauer, ed

rn~a l9~9, pag. 2.
 I. N A. T I U N E A. l5.
I,

viati, daci nu -o sintezi' de impresiuni cipitate dela me-

diul ·mconjuritor? Cum te poii margini numai la -carai!•
terul national, izolaDJ~u-l ·~i mp_andu-1 de terenu~ care .
1
l-a niscut? •

,~{ apoi prin ce ~e deosehea, proprru zis, natiunea en-

glezi de cea -americ,a ni ,de Nor~ la sfar~itul vea~ului al
XVIII-lea §i la inc.e putul veacului al XIX-lea, cand .Ame-
rica , de Nord \. se numea inca «Noua :Anglie»,?.' Doar
n~ prin" . caracterul national! .Caci Americanii _ de
Notd erau veniti din Anglia ~i aidus·esera cu d~~ii in .
America, af airi de limha englezi, ~i ·caracterul nat~onaL
englez, pe care nu I-au putut pierde, desigur, a~a de re-
pede, de~i suh inraurirea noilor lor -c onditii se f orma,
firi -do~ii §i poate, caracterul lor deosehit. Totu~i, in 1ciu-
da caracteruhri mai mult. sau mai putin co11:1un, ei for-
pe
mau, inci.1 de - atunci, o 'n:aMune deos~hiti -de· cea en-
gl~zi ! E v.irut ci «Noua .A:uglie~>ii ;c.~ '._ ~atiune, se deose-
bea fllunci -de Angiia, -ca na;fune;·· nu_,pri~tr'un caracter
nafi91=1al deosehit, . sau nu a~at prin 9aracte-r ul national,
c~t. prm niediul -deosehit, rprin' Cffi;tdifiile :~e: viata deose-
bite de cele ale Angliei. · · ·
'Este, ·af~ dar; limpede ca in 1·ealitate nu existi niciun.
f el. ·de trisatura
. I caracteri1stici unica a natiunii.
, , Exist a
numai suma semnelor distinctive din care, la :compara-
rea nati~ilor, iese in lumina, mai relief at, ·c and un ~emii
'( caracterul nationaU, cand un altul .( limha), cand un al
treil~a· / ( t~_ritoriul, conditiil~ eponomic~). Nati uilea re-
prez1nta o comhinare a tuturor semnelor distinctive luate
laolalta-. , \r

Punctul de v-edere al lui, Bauer - care identifica na-.

tiunea _cu caract~rul nationat __:. rupe natiunea de pa-

mant ~i o preface intr'un f el de .,f orta. :fu.vizihila, o f orta
in sine. Rezultatul este nu o natiQD.e vie ~i activi, ci
ceva mistic, imper:ceptihil ~i transcendental. Caci, repet,
ce f el de nafiune este nati~ea evreiasca de pilda, care
J
 ' I

16 ' I. STA{IN: -~ AR~ ISMUL SI , CHESTIUNEA NATION~L.!

•

e-ste formati din · Evr·ei georgieni, daghestani, ru~i, 1

america:ni §i alJii, ·a i carei ' memhri nu se inteleg unii cu.

.,a lpi . ( vorhesc limhi deosehite), triiesc in piqi diferite
ale glohuJui pamantesc, nu se vor vedea niciodati unii
cu alpi, ·niciodata nu vor pa~i laolalti, nici in vreme de
pace, n.1c1.. 1n_
,. . vreme .de raz
""' -b01.
·, - . -
1

Nu,.! nu pentru asemenea <<natiuni>) pe hartie. i§i ~lci-

tue§te social--den,iocraJia programul ei national. Ea p~ate
fine eocoteala numai -de -na)iunile reale, care sunt active
fi -in n;ti~care ~i care , te silesc, deaceea; si tii, socoteali
de ele.
Bauer, dupa cat se vede, ,c onfundi nafiunea, care este-
o ciitegorie i1storica, cu neam,u l, care este o· categorie etno- .
~rafica.
D·e altfel, insu~i Bauer -simte, se pare, slihiciunea pozi-
~ei sale. Vorhind in mod hotatit, la inceputul ~cartii sale,
de Evrei ca de o natiune *, Ba1:1er i~i indreapti gre~ala
la sfar~itul cartii, afirmand ·ca «societatea capitalisti, in
, general,- nu le_da ('EvreHor) p~si.h ilitatea de a se men.tine _
· ca natiune» * *, asimilandu~-i .c1.i:.celelalte na·t iuni. Pricina,
ca
, ' - , ,· ' ' • ,I

~e vede, ,consta in faptul «Evreii _nu au un pnut de co-

lonizare delimitat» ***,_p·e caud' un asemenea pnut po-
~eda, de pi_ld·a, Cehii, care trehue se mentini, dupisa
Bauer, ca -nafiune. Pe scurt, pricina esie lipsa unui teri-
toriu.
'Argumentand astfel, Bauer a vrut si demonstreze ci
autonomia nafionala ~u poate fi .o revendicare a muncito•
rilor evrei**** ; _dar prin asta el a rasturnat, firi si vrea,
propria sa teorie, care neaga comunitatea de teritoriu ca
, _una din trasaturile caracteristice ale napunii. .
*- Vezi.-~Chestiunea nationali ~i · social-democrapa>, de O. ~aner, ed.
_rusi, 1909, pag. 2.
** Ibid., pag. ·389.
*** U,id., pag.: 388.
**** Thid., pag. 396.
 II. Ml$CA.1tEA ATION ALA . 17
---:-~--~----'-~---------'--~~--=-=- I

. Bauer merge insa mai 1~eparte. La inceputul ;carfii sale

el declara hotarit ·ca <<Evreii n'au· 0 limha comuna, dar
f orineaza totu~i o natiune». * $i .abia izhute~te sa ajtinga
la pagi~a 130 ·~i-1 vedem ca s,c himha .macazul, declarand
tot atat de hotarit: .«Este -neindoios ca
,nicio nafiune nu-i
posibila fara o limba com.una» ** ( cursivul meu).
Bauer·a vrut sa dovedeasca aici ca «limha este instru -
mentul cel mai i'n semnat de comunicare intre
1

oameni» ***; dar, fara sa vrea, -el a dovedit, totodata, ,i

c~eace nu avea de gand sa doved~as,ca, anume: lipsa de -
temeiu a pt'opriei sale teorii asupra nati}lllii, teorie .care
· taga,due~te insemnatatea comunitatii de limha.
Astfel, aiceasta teorie cµsuta cu ata idealista se des-
minte pe sine insa§i.

II. -MISCAREA
: , ·,. NATIONAL.A
, ..

Nat:iunea nu este pur §i sirrnplu -.o cat~gorie istorica, ·ci

o catego,rie istorica a unei epQci determinate, a epocii
. I

capitaHsmu1ui asc~ndent. Pro,cesul lichidarii feudalismu-

. lui ~i -~ desvoltarii -capitalismului este, in acela§ timp, ~i
procesul cons,t ituirii oamenilor 'in natiuni. A~a .se petrec
_-lucniri_le, de pilda, in Europa apuseana: Englezii, -Fran-
cezii, Germanii, Italienii etc. s' au · constituit in na•
-\iuni. in c11:rsul ·ma:r~ului trium.fal al ,capitalismului, care ·
a hiruit faramitarea
, feudala.
Dar £ormarea natiunilor a insemnat acolo, totpdata, ~i
pref acerea lor iu state na-ti~nale independente. Natiunea
engleza, cea fr~nce~a etc. sunt totq,data statul englez .etc.
\
' -

": Vezi <Chestiune~ nationals ~i s~cial-deinocratia>; de 0. B~uer, eel

r_usi-, 1909, pag. 2.'
** Ibid., pag. 130.
· *** Ibidem.
 l
/_ 18,
1
' S::_I_:_C~H~E::'.S~Tl:_::U~N~E=A~N~A::_T:_:I:_::O~N_::A=LA:_,_ _
_ _ _ __•_s_T_A_LI_N~:-'--,M-;A-R____:X:::_::l=SM=li-=-·L:_:: _
I

Irlanda, r~masa -in.·af ara acestui proces, nu schimha ta.

_hloul general.
. lntrucatva . altfel se petre~ lucrurile in ·Ernropa ra8a:
r1teana.1In t~p \ce in Apus :µatiunile, in' desvoltar~a lor,
au devenit state, in Rasarit s'au constituit state multina ..
tional~,. state a1catuite din c,tev~ , nationalitatj._A~a sunt
Austro.Ungaria ~i Rusia. In Austria cei mai c!e~voltali
· din plilict de vedere politic se dov1edira a fi Nemtii;
ei au ~i fost aceia care luara asupra lor misiu.nea unirii
nationalitatilor din Austria intr'un stat. In Ungaria c«ri
mai _potriviti pentru . organizarea linui stat / Se dovediri
a fi Maghiarii, samhurele nationalitatilor din Ungaria;
ei ~U _§i fost aceia. ~are .unificara. Ungaria. In Rusia rolul :
de unificator al nationalit~tilo~ l•au luat asupra lor-Marii
- Rusi , i'n f runt ea ·.carora se -afla o hirocratie
. , aristocrato- . '

~Iita-r a, iputernica .~,i organizata, f ormata din punct de

vedere . istoric. ··
· · fl.~.a s'au petrecut lqcr:urile in· Orient.
. Ac~st mod specific ·al ·alcatu~rii de .state a putut avea
lo,c numai iii conditiile , feudaJisnn:dui inca ·nelichidat, Jn '

coi:i.difiile · ~apitalis,m ului , slab ·clesvoltat, cand nationali•

tafile .'i nipinse pe planul al ·doilea nu ·reu~isera1 iQ~a sa
~e con~olideze 'din purrct de vedere economic in nath1ni
_unitare.
Dar•capi'talismuJ incep~ sa se desvo1te §i in etatele,'ra-
saritene. Se desvolta negoJul. §i caile -de _~omunicatie. Se
iv;esc or~~e mari. Nafiunile 1se consolideaza din punct de
vedere econonµc. Capitalismul, navalind in viata lini~tita
a nationalitatilor impinse· pe -planul al doile'a; le _rasco~
l~~te §i le P!IDe in mi~care~ D'e syoltarea presei §i a· tea·
trului, activitatea Rei~hsratului ( in Aust:r;ia) ~i a Dumei .
'(in Rosia) contrinue l_a intarirea «sentinientului natio"
nah>. Intelectualitatea, ,care lua fiinta, se patrunde de
«ideea_nafionala» §i activeaza in aceea~i di.r ectie ...
 II. MISCAREA NATIONAL.A. 19

Dar trezindu-se la viata de sine statatoare natiunile

irnpinse pe planul al doilea nu s~ mai constitue de acum
inainte in state nationale independente; ele intalnesc in
drurnul lor o f oarte mare impotrivire din partea ipatu•
rilor conducatoare ale natiunilor dominante, ajunse de.
mult in fruntea _st~tului. Ele au intarziat !...
Astfel .se constitue in natiuni Cehii, Polonezii etc.
in Austria; Croatii etc. in ·Ungaria; Lituanienii, Ucrai- ,
nienii, Georgienii, Armenii etc. in Rusia. Ceeace fusese
o ~~ceptie in Europa apuseana (lrlanda), deveni in Ra•
sarit o regula. -
In Apus, lrlanda raspunse la starea exceptionala prin•
' tr'o mi~care nationala. In Rasarit, natiunile de~teptate
trehuiau sa raspunda la _fel. .
. A§a luara fiinta imprejura,r ile care impinsera tinerele.
oatiuni din Europa rasariteana Ia lupta.
Lupta incepu ~i se incinse, la drept vorhind, nu intre
natiuni luate in intregul lor, ci intre clasele stapanitoare
ale natiunilor dominante §i ale n atiunilor-im-pinse pe pla-
nul al: doilea. Lupta o duce~ de ohiceiu, tie mica hurghe-
zie ora~eneasca a natiunii asuprite, impotriva marii bur-
;hezii a natiunii dominante ( Cehii §i Germanii), fie bur-
ghezia sateasca a natiunii ~suprite, impotriva mo~ierilor
natiunii dominante (Ucrainienii din Polonia), fie toata
burghezia «nationala» a natiunilor asuprite, impotriva
uistocratiei carmuitoare a natiunii dominante ( Polonia,
Lituania, {!craina in Rusia).
~urghezia detine rolul principal.
Chestiunea principala pentru tanara burghezie este
piata. Telul
, ei este deci sa-,s, i desf'aca marf urile si
, sa iasa
biruitoare din concurenta cu burghezia de alta nationa•
litate. De aici n.a zuinta ei de a-~i asigura, pentru sine,
piata «sa», piata «de ba~tina». Piata este cea dintai ~coa•
la, in care hurghezia invata , nationalismul.
,
J'

20 I. STALIN: MARXISMUL SI CHESTIUNEA NATIONAL.A.

Dar lucrurile nu :Se ma;rgin~sc de ohiceiu la pia1a. In

lupta se amesteca ·hirocratia · semifeudala, semihurgheza-
a n!'tiunii dominante, cu metodele ei: «Cine maraie este
bigat Ia· ra•coare !» Burghezia hatiunii dc;>minante _ in-
diferent daca este ajca -sau mare - capita posihilitatea
de a veni de hac .«mai repede» ~i «mai hotarit» concu-
re_n tului eL «Foqele» se uries.c ~i iucepe un ~ir int~eg de
misuri ~est:rictive impotriva hurgheziei «de alt neam», .
misuri ce se prefac in represiuni. D•in sfera economica·,
lupta se stramuta in cea politica. lngra,direa dreptului de
Jihera alegel"e a .domiciliului, restricfiuni in folosirea
limhii, restrangerea 'dreptului de vot, reducerea nu.ma.
rului ~colilor, restrictiuni in exercitarea · religie) etc..
ploua cu galeata peste capul «concurentului». Se intele-
ge ca asemenea m,a suri n9 urmares.c numa1 sa ocroteasca
" · . ._, • V • 'W ' , ._

interesele claselor hurgheze ale natiunii dominante, ci

urmaresc ~i teluri specifice, a§a zicand de casta, ale. hi~
rocratiei carmuitoare. ··Dar din p1mctul de vedere al re- ·
zultatelor, aceasta, este cu desavar~ire indiferent: clasele
burgheze ~i hirocratia merg, m tr'un asemenea caz, ~ani
in mana, fie ca este vorha de Austro- Ungaria, fie di este
vorha de Rusia. ··
Stra:m torata ·~ D toate partile, hurghezia natiunii ~SU·
prite incerpe, fire~te, sa se mi§te. Ea ap~lea.za la «paturile
de jos a,le natiunii» §i incepe sa vorheasca in ,gura mare
des-p re «patrie», infap§and p-ropria sa cauza drept o ca~-
za .a intregului popor. Ea i~i recruteaza o arm_ata din .
«compatrioti» in interesul... «patriei». ·'~i «paturile .de jos
ale natiunii» nu totdeauna raman indiferente-la apel; ele
se strang i~ jurul steagului hurgh~ziei: prigonirile de
sus 'le ating ~i pe ele, starnind in randurile lor nemul-
tumirea.
Ast£el incepe mi~carea nationala._·
Puterea mi~carii nationale este determinata de gradul
 I .
' f

II. MISCAREA NATIONAL! 1

21 -

:participarH.
. · I . . la ea .., ,..,,a .p.atu;rilor
.. larm
06
ale natiunn, · ·. a proIe-
- tar1atu m ~1 a taran1mn.
, ..._ · -
Se .vah randui
. h ? .oare .
proletariatul
•
;~uh steagul n a,1ona
1· 1
·

1s-
•

mulu1 · urg ez
. . . d• Acea~ta dep1nde de o-radul
t,
de des It
vo are
a ,contraz1cer11ot: e clasa, de con,tiinta ·si organiza
. . . p I . , rea
p~o Ietar1a~u1u1. r~ etar1atul con~tient poseda prop:r iul
' sau steag 1ncercat ~l n'are dece sa se randuiasca 1Suh stea-
gul hurgh~ziei. 1

In ceeace prive~t~ pe tarani, pavticiparea lor la mi§ca~

rea nationalii depinde, inainte de toate, de caracterul
prigonirii lor. Daca prigonirile a ting interesele privitoare
la «pamant», cum s'a intamplat in lrlanda, atunci ma-
sele largi ale taranimii se randuiesc deindata sub stea-
gul mi~carii nat~onale.
re de alta parte, daca in Georgia, -de pilda, nu -este un
nationalism antirus cat de 'cat serios, acest fapt se dato•
re§~e, inainte de toate, ah~epJei'mo~ierilor ru~i sau a m arii 1

-hurghezii ruse, 1c are sa f i 'putut alhhenta un astfel de na•

· .tionaliim in sanul maselor. In Georgia vedem un natio-
nalism antiarmenesc; dar a·s ta· pentruca ~olo mai exista
inca o mare hurghezie· armeana, car~, rapunand .mica
· hurghezie georgiana, inca neintarita, ·o impinge pe acea-
sta din urma spre na!i~nalismul antiarmenesc.
· In functie ,
'
de acesti , factori, miscarea, nationala sau ia
un caract~,r de mas a §i se inti~de tot mai mult ( lrlanda,
1

, Galitia) ,. sau ___se, preface intr'u~ lant .de ciocniri mar~nte,

degenereaza in scandaluri §t intr'o «lupta» pentru fir•
mele de pravalie (unele ora~ele -din .Boem_ia).
Continutul mi§carii' nationale nu poate fi, bine iiJJeles,
pretutindeni la f el; .el este pe-de-a'ntregul ·determinat de
0

diferitele revendicari 1pe · care mi~carea le f ormuleaza. In

lrla:nda mi§carea ia un 1caracter agrar, in Boemia un ·ca-
racter «de Iimha»; ai~i se cere egalitatea c·etateµeasca ~i
lihertatea cultului, dincolo se cer fuO:ctionari de stat ·
 22 I. STALIN: MARXISMUL SI CIIESTIUNEA NATIONAL.A.

«proprii» sau O die~a prop~·ie. Pri_? ...rev:ndicari dif ~rite·

ies adeseori la iveala dif er1tele trasatur1 care ·caracteri- .
zeaza natiunea in general ( Jimba, teritoriul ·e tc.). Vred.
nic .de I~are-aminte este f aptul ca nicaieri nu intalne~ti
revendicarea lui Bauer despre «caracterul national» atot-
cuprinzator., Lucrul acesta este, de altfel, u~or de inteles:
«caracterul national» luat in sine este impercepti.b il ,i,
cum a observat cu drept cuvant J. Strasser, «n'avem ce
fiace cu el in politica». * , .
: Acestea sunt, in general, formele ~i caracterul mi~carii
nationale
., .
Din cele spuse reiese !impede ca lupta nationala in
conditiile capitalismului ascendent este o hipta a clase-
lor hurgheze intre ele. Cateodata burghezia reu~e~te si
atraga in mi~carea nationala proletariatul §i atunci lupta
nationala imbraca, in aparent a,
un caracter «general
popular», -:-- dar asta n umai in aparenta. In fond ea ri-
mane totdeauna ,hu.rgheza, convenabila §i pe placul, ina-
inte, dentoate, al hurgheziei.
, . par d'~ aici nu urin~aza nicidectnn ca
proletariatul nu
trehue ,sa lupte }~potriva politicii de asur~rir e a natio'I
nalitatilor.
' '/ .
lngradirea dreptului de libe1~a alegere.· a don1iciliului,
rapire'a drept~rilo,r. electoirale, restric1iuni in f olosirea
limhii, •reduce;.r, ea numarrtlui 9colilor §i alte prigoniri a•.
ting .. pe muncitori ~u. :r;nai ·putin, daca nu chiar mai mult,
decat pe hurghezi. 0 ·asemenea. stare de lucruri nu poate
decat sa puna piedici desvoltarii lib ere a f ortelor spiri•
I . ,

tuale ale .proletariatului natiunilor ,s ubjugate. Nu se po~-

tt( vorhi serins de ,desvoltarea•complecta a insu~irilor sp1•
rituale
.
eu care este. inzestrat muncitorul tatar sau evreu,

* _Vezi cDer Arbeiter und die Nation>, (c:Muncitorul ~i naJiunea1>), 19121

pag. 33.
 ' ' f ' f

IL Ml$CAREA NAl'IONALA
23
I

daca el nu· ~ste lisat sa· se f oloseasca de limba materna in

intruniri ~i :c onferint~, daci i se inchid ~colile.
Dar politica p;rigonirilor nalionaliste este primejdioasi
pentru cau~a proletariatului ~i din alt pun,ct de vedere..Ea
abate atentia, paturilor largi dela chestiunile .,sociale, dela
chestiunile luptei de clasa, iDJdreptand-o spre chestiunile
nation.ale «comune» proletariatului ~i h~ghez1iei. _Acea-
eta insa creeaza ~ -teren prielnic ·pentru propovaduirea
mincinoasa a «armoniei intereselor», pentru a.arunca un
val as·up~a intereselor de clasa ale proletariatului, pentru,
~servirea spirituala a muncitorilor. Prin aceasta se pune
o piedica serioasa in calea uniri:i muncitorilor d_e toate-
nationalitatile. Daca o · parte insemnata a ·mll1:1-c~torilor ·
polon~zi riimane ~i ac~ sub juguJ spiritual al nationa- .
_li§tilor_hurghezi, da~a aceasta parte a ·m uncitorilor polo-
nezi ramane ~i acum la o parte- fata. de mi~carea munci-
toreasca internationala, -: -aceastt1 se d~tore~te mai ale@
f aptuluLca stravechea p~li~:ica antipoloneza, dusa neince-
tat ·de -c atre, «cei- c~re de~in ·.,putere~»; .creeaza .tei-enul
pentru un asemenea jug, ingreuneaza· eliberarea munci~o--
rilor de _sub ace.st_ jug. ·
.D ar politica prigonitorilor nu se opre~te aici. DeJa
«sistemul» asupririi ·ea trece, d~ cele mai multe ori, la
«si~temul>> afufiirii naJiunilor rina contra · celeilalte, · la
«sistemul» macelurilor ~i al pogromu~ilor. Se intelege ca
acest diwurina sistem nu este pretutindeni ~i totdeauna
cu putinta; 'dar acolo unde el este cu putinta - in con-
ditiile lipsei lihertatilor elementare - acolo eJ ia adese-
ori proporfii ingrozito'are, amenintand sa innece in
sange §i lacrimi cauza unirii laolalta a muncitorilor. .
. I , ,

Caucazul ~i Sudui ·R usiei ne· dau 1destule .pilde in aceasta

privint.a. «Deshina §i domne~te !» - iati telul politicii
de atatare. ~i in masura in care o asemenea politica reu-
- ~e~te, ea reprezinta · uha din ~ele mai mari rele · pentru
proletariat, o piedica din cele mai serioase in calea
 24 I. STALIN: MARXISMUL $I CHES~IUNEA NATIONALA

unirii muncitorilor de toate naponalitatile dintr'un stat.

Interesul muncitorilor este insa ~ontopirea deplina. a
t~turor tovara~ilor lor intr'o ..armata internationala un1.
~a, este eliherarea lor neintarziati ti. 'definitiva de sub
J~gul spiritual al hurgheziei, desvoltarea deplina ~i lihe-
ra a forfelor spirituale ale fratilor lor~ indiferent de na-
fiunea careia aipartin. '
. !!eaceea m?ncitorii _Iupta ~i vor lupta impo.triva poli-
tlcn de asupr1re a naJ1unilor, sub toate formele ei; dela
dele mai fine p~na la cele mai hrutale, precum §i impo-
triva politicii 1e atatare, sub toate forinele ei. ··
. Deaceea .social-democratia din toate tarile procla1na
dreptul natiunilor la autodeterminare. .' ·
Dreptul la autodeterminare inseaimna ca numai natiu~
' , .
nea singura _are dreptul sa-§i hotarasca propria soarta ~i
ci nimeni nu are dreptul a se amesteca, cu sila, in viata
. nafiunii, a nim~ci -~colile ~i celelalte institrnii ale ei, a
ichimba pr~n f orta, ~?ra~ile ~i .obiceiurile ei, a-i pune ·
restriic,tiuni in folosirea..I.iirJJii.;
' , ' ; .
'a-i ciunti" drepturile.
Aceasta n~ inseamnii, d~sighr, ca social-democratia va
sustine
, orice fel de obiceiuri §i institutii
' , ale natiunii.
,
Luptand impotriva violeritei exercitate asupra · natiunii,
ea nu .va susfine decat dreptul na/iunii de a hotari sin-
gura de soarta sa .~i va duce, in acela~ tinip, agitatie im·
potriva ohiceiurilor §i institufiilor daunatoare ale acestei .
nafiuni, pentru a da posihilitate piiturilor muncitoare ale
natiunii
, date a se elihera de ele. .
Dreptul la autodeterminare inseamna ca natiun~a poa-
te sa-~i organizeze viafa cum socote~te de cuviinta. Ea ~r.e
dreptul sa-~i organizeze viafa pe principiul ~utonom1e1,
ea are dr~ptul sa incheie raporturi federative cu alte n~-
fiuni, ea are dreptul sii se despartii complect de statul
dat. Natiunea este suveranii ~i toate natiunile sunt egale
,
in drepturi.
I
 I.

I:
IJ. Mll)CAREA NATIONAL.A. 25
,

.Aceasta nu in:seamna,. desigur, ca social-democratia

. ., va
sustine orice ·revendicare a natiunii. Nat_iunea are ~rep-
tul sa S(1 reintoai-ca chiar ~i la vechea stare de lucruri.
Dar a.ceasta inca nu 1inseamna ca social-democratia va
stih~crie o hotarire de ace st f el a cutarei sau cutarei insti-
a
tutii natiunii date. Datoria social-democratiei, apara•
.,
toaire a intereselor proletariatului,. ~i dreptu~ile .natiunii,
formata din diferite clase, sunt dona lucr;uri diferite.
Luptand pentru dreptul natiunilor la auto·d eterminare,
social-democratia i§i fixeaza ca scop sa puna capat poli-
ticii ~e asuprire a natiunii, ,sa f aca cu neputinta ace as ti
politicli ~i sli suhmineze prin aceasta lupta dintre natiuni,
,sa-i rupa ascuti§Ul, sa O reduca la minim. . .. ·.
Prih acest f apt, politica proletatiatului con~tient .se deo-
sepe~te •esential de politica hurgheziei, care cauta sa adan-
ceasc~ §i sa atate lupta nationala, sa continue §i sa inas•
preasca ·mi~carea nationala •.
. Tocmai deaceea 'p rolefariatul :con~tient nu se poate
randui sub steagul «national» al ·hurgheziei.
Tocmai · deaceea a~a zisa 'politica «de evolutie natio-
nala>>, propusa de Bauer, nu poat·e deveni politica( p~o-
l~tariatului. lncercarea lui Bauer de a ideiltifica· politica
sa «de evolutie nationala>>. ,c u politica «claset-llluncitoare
n1odeme» * , este . o i1nce1rcare de a a4apta lupta de clasi
a mu ncitorilor - la lupta natiunilor.
1
•
. Soarta mi~carii nationale, hurgheza in es~nta ei, este
f1resc legata de soarta hurgheziei. Disparitia definitiva a
~l~Ca~n na11onale nu este posihila decat numai odata cu
• \,I • • • ,

eaderfa hurghez~ei. _Numai sub regimuJ socialismuhµ

poa_te fi intronata pacea deplina. A reduce insa lupta
?at1onala la · minim, ·a sap~ ·hazele ei, a o face cat mai
· inofensiva pentru vroleta.riat este cu putinta ~i in · ca-

• Vezi cChe~tiunea rialionalii oi · social-democraJia>, de O. · Bauer, eel

rusi 1909, pag. 166.
 IV. AUTO:N"OMIA C~TURAL-NATIONAL!

la vreo graniti inh:e doul Jinuturi de ·limbl dif "ti

fcoali noui si paralizeze p11terea legislativi.>* , en ' ca ori~

· Toate act;3tea sunt wd~ inJel~. ,Dar ~u m,ai puJin de in•

tel es este ~1 f aptul ca. m :8-us1a c~~tiunea _naJionala sta_
I

e un .p lan totul dife·nt. Nu chestiunea

vhcu vv - na.;onala ·cI·
P )& ,
·cea agrari1 _otara~te soarta progresului - Rusiei. Chestiii-
, nea nationala e1ste o problemi suhordonati.
:. .A§a d~r, moduri deosebite de a pune,chestiunea1 pers-
pe,ctive .§I metode de lupta deosehite, sarcini actuale deo-.·
sehite. Nu-i o~re lim;pede ci ·intr'o asemehea stare de,,
lucruri numai oamenii de cabinet, care «rezolva» ches-
tiunea nationala in _afari de spaJiu §i timp, pot ]ua pilda
dela Austria ~i s.e pot indeletnici cu imprumuturi de
· programe? .,
Inca odata: condiJiile 'istorice concrete., ca punct de ple-
. care, punerea dialectica a chestiunii, ca. singurul mod just
de a o putte, - .iata cheia pentru rezolvarea chestiunii -_-
nationale. ·

IV. AUTONOMIA CULTURAL-NATIONALA

Am vorhit mai -sus de latura f ormali programului
naµonal austriac, de hazele. -~etodologice in virtu!ea ca•
rora marxi~tii ru,i nu pot, pur §i simplu, hia pilda dela
1 I .
social-,
. d emocratia
, austriaci
,,
~i face din programu e1 pro--
gramul lor. · ·
Si vorhim acum despr.e insu~i'-progr.amul, ~n ese~Ja lui. . I

· A.§a , dar, care este programul national, al - social-de-

. 'mocratilor austriaci? . ' J

El se expri:QJ.a in. douii cuvinte: a.utonomia _cultural-

naponali . · · ' /
· . .
Ac~asta inseamna, in primul'. rind," c~ auto~~~Ia se '
sa
,'lCorda, , zicem, Iiu 1Cehiei- sau · Polom~J, , locui~e ID ,cea _
"' ......._ -, ' -.,

l • V..
I

cChelliun.;. naJionall>, de . o; Baiaiir. ,.. 40L ''

1

1¥'
 _, ./

v. BUNDUL, NATIO~ALISMUL SAU , SE.p' AR-'T' .' . .

- _ ___,,. . ~ :----------- --:----..:=-=-::rsMut--s.xu
--= ~~~~51 -
----
. . , • Q.

«garantiile»:-sunt reduse pa~a ·-1a -~m inimul eel. m~i ex::

trem. / . .,
- · G~rmania este. d,eja Eu~opa-, . cu .mai mult sau mai
putina ~ihertate ~olitica. c~u. este"' de 'mirare ,ca ·.poHtica
«atrntatelor»· nu 1a acolo mc1odata ~orm~ pogromului.
In Franta', s-e intelege, <<garainpile» srunt ~i mai multe. C

.deoarece Franta este mai deniocrata decat Germania.

Nu .mai vorhim de Elvetia, unde «latorita dem~cratiei .
~i inalte, de~i ·burgheze, nationalitatile iraiesc viata libe- -
-ra,- in~if
"'
erent daca ·ele reprezinta o min~rjta\e . sau f~r-
. . . . \,
llieaza ma1or1tatea. - _
,-

t . · . "'B undul s·e afla deci pe un drum gre~it atunci cand

t· 11firmii cli «institutiile>> pot ele singure garanta naJiona,
r litatilo:r complect~ desvoltare culturala.
~, -S'ar p~tea obiecta ca·
Bllilldul. s~cnte~t~ el ins-q.~i demo-.
cratizarea Rusiei drept con di tie · prealabila a ·«cr~arii de·
·, mstitutii» ~i _a garantarii lihertafii. ·n ar -• ·acea.sta nu_e.ste
1

.iust. Di!n «Dare a de-se_a_n ia"··a , Confe_r:intei a VIJI-a a Bun-

dului».14 se vede· cii' Bund~l '.c:rede poate" dohandi «in- ca
ttitutii» pe b~za st~rji 1le·
lu:ct ~ri · de azi ~in ~usia, pe ca-·
tea «reform.arii>> com.,unitajii. evree§ti._. '
«Com~itatea> _ a s~us · Ia· a~e'ast~ conferinJ~ uriul din frunt·a iii
Bundul~i ·-. 1;po ate . 88 ·~e~i~a s~mhurele viitoarei autonomii ~W•
tural-nationale. Aµtononiia ~ultural-nationalii est e . forma .a.uto-d~~
.
B~rvi.9-i nati,unii · -form a 's atisfacerii trehuintelor naJionale~ Suh for-
1d tic A vem aici inelele
1
I
:ma comurii~atii . . se as~unde un cont~nut en.. · *
' , , ' ' • · . · • •
.
unui singur la_nt~ ~tapele unej s.i ngure evolutn.>
.-
P0rn1nd. , · ·· . h t"'' · "t ca e nevoie d~
de aici confer1nta a · 0 3~1 . .
h1ptat «pentru rei~rmarea . comunitaJii e_vre~~l.-~I lp~n!r;
~r f . .. ._· ..la . ,., ~tr' o 1nstitut1e a1·ca~ '
t" e -a~eref 'e1 p.e c~le ' legis .. t!~a ,l!ll ~· ._ ,- m~u. ,~ I. St.).·

----
'9rgruuzata in chip democratic ·_ ,( cursivul . · ·, \
------- _. . ·VII.I-a 8 Bm;~ dulni>,
l9 * Vei;i· <Darea·- de seami asupra
' Conferintei 8

ll, Pag. 62.

......
.
.
lhid., pag. 83-84.
 52 I. STALIN: MARXISMUL SI CHESTIUNEA NATIONAL.A .

Este ciar -c~ Bundul nu inJelege' prin co°:_diJie ~i garan- , ·

tie democratizar-ea · Rusiei, ci viitoarea «instituJie laica>> .
a Evreilor, cap-a tata prin mijlocul «reformarii comunita.
Jii.evree_§~i» a~a zicand pe ,o~le ·«Iegislativa», prin Dumi,
Dar noi am vazut ca·«insti~uJiile» prin ele insele, fara
- f o oranduire democratica in statul intreg, nu pot servi «de
garanJie». ·
.Hine, dar cum vor s1a totu~i l!}crurile in viitoarea-
oranduire democrata? Nu va fi nevoie ,i sub democraJie-
de «institu~i culturale» speciale '{<care sa garanteze>>-
'-- · t>tc.? Cum stau lucrurile in aceasti privinJa, de pil•
di, in democrata ElveJie? Exisia· oare acolo instii'ufii
, cultu~ale speciaie, de felul <<CQnsiliulut naJionah> .al lui
Springer? Ele nu exi~ta. Nu sufera insa prin aceasta-inte--
resele i~ulturale, de pilda, ale Italienilor,· ,care formeazi
acolo o minoritate? Nu se prea aude de a~a ceva. E ~i
·u~o-!" de infel es: democraJia in ElveJia face de prisos orfoe- ,
f «instituJii» speciale culturale, car,e «ar garan,a» etc. etc..
, A~a da.r, neputincioase in prezent, de prisos in viitor- •
astfel sunt institu/iile autonomier nafional-culturale, ast•
/ fel -e -autonomia -nationali. -
Dar ea devine ,~i mai daunatoare cand este imp~si
unei «naJiuni» a (?ire! existenta §i al catui viitor sunt
· puse la . indoiala. In asemenea c~uij .partizanii auto no• . ·
'miei nationa'le sunt nevoiti sa O:Croteasca ~i sa conserve·.
.to ate particul~ritaJile .«natit~nii», nu .numai pe cele folo·
'Sitoare, ci ~i pe .cele daunatoare, nu.mat ~i numai pentr:u
«a .salva naJiunea» de· asimila:re, num·ai ~i numai pentrO
I O «pastra>>. .
. Pe ~ceais,a cale primej.dioasa trehuia inevitahil sa pa·
,eas!ca Bundul.' ~i intr'adievir a ,i pa§it. A.vem in vedere
· cunoscutele hotariri 'a le ultimelor conferinte ale .Bun du•
lui asupra «Samhet~i»~ asupra «idi~ului» ;tc.
I
 V; BUNDUL, NATIO~ALIS_MUL SAU ~ SEPARATISMUL $ All 53

, Socia~-democratia urmare~te sa obtina dreptul folo-

sirif Hmhii materne pentru -toilte natiunile, dar Bundul
011· se roultume§te cu atat; el oere s~ fie aparat «cu 0
stiruinta deos~bita» «dreptul limbii evree§ti» .( cursivul
meu.-1. St.)*,. Bundul in-su~i dand- cu ,prilejul alegeri--
lor pentru -Duma a IV-a .«pref erinta aceluia dint·r e ei
(adici dintre carndidati) care se obliga sa sustina drep•·.
tul Hmhii evree~ti». ** . · _
- Nu dr,e ptul general la f olosirea limbii . materrie, ci
4! eptul particular al limbii evree~ti, al idi~ului ! Munci-
torii · de dif erite · nationalitati sa lupte .inainte de toate-
pentru 1imba lor: Evreii pentru limba evreiasca, ·Geor-
gienii- _pentru liniha georgiana etc. Lupta pentro
drepturile comune tuturor natiunilor este un lucru se-
cundar_. Puteti chiar sa nu recunoa§teti dreptnl limbilor
materrle ale tuturor nafiunilor. suhjuga.te; dar daciiati re--
c1:1,no8,9ut · dreptul i,di~ului, atunci luati c~no~!inta :-
1

BunduJ va vota pentru · voi, Bundul va va «pref~a». -

Prin ,ce se deosebe~te atunci Bundul de nationali~tir
burghezi? .
Social-democratia lupta pentm fixarea unei- zile obli-· ·
gatorii de odihna pe saptamana, dar Bun~ul _nu .se mul--'
· \~me~te cu aceasta ~i cere ca, «pe cale legislativa», sa fie--
tgarantat proletariatului evreesc dreptul de a s~rhatori
Sambata ,~i ~desfiintarea
, ohligatiei
, de a sarb'atori si-
, o alti,
t:i». ***
. Trehue sa credem ca Bundul va .face «un pas inainte>;·
ti va cere , dreptul ) a tinerea tuturor sarbatorilor vechi·
evr~e~ti. Iar daca muncitorii evrei, spre nenorocul Bun-

• ,Vezi <Darea de seamii asup~a Con£erintei a VIII-a a Bundului'>, peg. 85,,

•• Vezi cDarea de s eamii asupra Conferintei a XI-a a- Bundului>, 1912". '
' Pag, 42. . . .
••• V ezi cDarea de seams asupra Con,£erintei a VIII-a a Bundului>il>
Pag. 83.
 54 I. STA LIN : MARXISMUL SI CHE STIU NEA
NAT ION AL. !

-
dul ui, s'a u dez is _de p1rejudec~t1 ~1 ·nu vor
\J • • - "" • ...., .

sa t 1na a~este
·B arh itor i atu nci.. Bfll[lldul,_pri n agi tati a sa pen
tru «d~ep.
tul Sambetei>>., Ie~va a-duce aminte· de Sam bata,
va _cultiva
tn san ul lor , ca_Ji zic em a~a; «sp iri~ l Sam
het ei» .. ~ --
Deace~a · inte leg em f oar te bin.e «cu van tar ile
inf lac i.
:rat e» al~ o:E.atorilor· la _Con£eri nta a VI II- a
a Bu ndu lui ,
car e. cer eau <<Spitale evr ee~ ti», ace ast a rev end
ica re fiind
,m otiv ata cu arg ~~ ent ul ca «ho hia vul se sim
te nia f hine
'i ntr e ai -sii »,. ca «m unc ito rril evr eu se va sim
ti rau prin-
. -tre mµ nci tor ii pol one zi, d~r se va sim ti ma
i bin e p,r intr e ,
-:p riv ilia ~ii evrei»*.
-
Pas tra rea a tot ce-i evr ees c, con ser var ea tut -
uro r pai;ti-·
.cularit-a\ilor nat ion ale ale Ev rei lor , inc lus iv
a cel or vi-
--d it diu nat oar e pro leta ria tul ui, ing rad ire a Ev
rei lor fat f
de- tot ce nu- i evree~c, chi ar cla dir ea de spi tale
deosebit.e
- iat i --pani und e s'.a coh ori t B~!1du l!
_
-__ T~ var i~u l Ple han ov a avu t de o
mie· de ori dre pta tt
~a_n d a spu s ca Bu ndu l «ad apt eaz a soc iali sm ul la nat io-
, . n·a lism ». -B ine inte les ,
11
v: Kos.sovsk i ~ ceilalt,i hundi~ti · ____
-d e acela~ soi u-_pot _si-1 inj ur~ -pe Ple han ov,
in~inuindu-1 -
. ca est e «demagog»** - ·,ha rtia rab da orice. 'Cin e CU·
. :noa~te ins a a?t ivit ate a Bu ndu lui , ace la va
inJ.elege u_~or
-~ii ace~ti oam eni cur.:ajo~i se tern pu r· ~i s~mplu
sa spuna
;ad eva rul de.spre ei, aco per ind u-s e cu cuv int
e tar i despre
-«de ma gog ie»~-- · ,
_ Da~ ram ana n4 pe o a~tfel de poz itie in -ch
est iun ea .na-
-1io nal i, Bu ndu l tre bue , fire~te, sa pa~easca
~ in chestiu ~
.ne a o~g ani zat ori ca pe- cal ea sep ara riI mu nci
tor ilo r evrei..
pe cal~a .curiilo.!_ nat i9n ale in san ul social-
democratiei.
A_ceasta est e log ica aut ono mie i nat ion ale
!
. ~i int r'ad ~va r;-d ela teo tia «un icu lui rep
rez ent ant » 1
* Vez i cDa rea de seam~ asup ra C:onferintei a
WII -a a Bundului>,
~ ag. 68. · -
•• Vezi cNa§a Zaria> (cZo rile Noa stre >),· 1912
. •
, N~: '9-1 0, pag. }20. ·
I ' .
I ,
.
ri v. ~UNDUL , NATION ALISMU L slu,· s__E~ARATISMUL sltl

B dul trCce .la teoria «delim itiirii nation ale» a munci -

5~

o~or. Bundu l cere dela social- democ ratia rusi · c3 ea

~si aplice in structu ra ei ·organizato:ri_c i delimi tarea pe
nationalitati». * Iar dela «delim itare» el face un pas in&•··
·mte la teoria «.Separirii». Nu.degeab a au risuna t la Con-
ferinta a VIII-a a Bundu lui glasur i care-a firmau ca
«exi...
stenfa nation ali consti in separare>,. ** _
Federalism~! organi zatoric ascund e in· sine elementele:
_ descompunerii ~i ale separa tismul ui. Bundu l merge spre-
~eparatism.
·. ~i pe un .alt drum el nici nu poate merge. lnsiti exi-
atenta sa ca organi zatie exterit oriala · ii gone§te· pe caler:.
separatismului. Bundu l nu are un teritor iu uni~ar deter-
minat; el active azi pe teritor ii «strain e», in vreme ce so·.
cial-deniocratia polone za, letona ~i rusa, care vine cu el
tn conta~t, sunt colect ive intema fionalo ~terito riale. · Acest
lucru are insa drept u1~mare ca orice largire a acestor-
colective inseai nna o «pagu ba» peritru Bund, ingust area,
campulw. sau de actiun e. Una din doua: ori intreag a so,.
cial~dernocratie rusi irebue sa ~e reorganizeze pe princi -
piul federa lismul ui nation al - ~i atunci Bundu l capata
posihilitatea de a:-§i ~sigu ra» prolet ariatu l _evreesc; ·on. .
principiul teritor ial-jnt ematio nal al acesto·r colective ri-
mane in vigoare - ~i .atunci Bundu l se reorganizeaza_ pe·
Prin~ipiul intem ationa li_smului, a~~ cum este ~azul co.
social-democratia polon ezi §i letona .
A§a se ~i' e;plic a f aptul · ca Bundu l cere din capul.
locului, «reorg anizar ea social~d_emocrati~i ruse pe haze·
federative».*** ·
. • Vezi <Comtinicatul asupra ~ongres ului nl VII-lea .al Bundului>ll..,
pag. 1.. -
~ •. Vezi <Darea ' de seama asupra Conferin tci a VITI-a 8 Bundului>•.
, pag. 72.
• • Vezi dn chestiun ea autonom iei nationale §i reorgani,zare~ 10 "'
• l d · ·
C18 • emocrat1ei ruse pe. haze_· f ed era1·rve>, 1902' ed.
. Bundulu
. . i.
56 I. ~ TALIN: MAR~ISMUL SI CHESTIUNEA NATIONAL.A

'I°: 1906 B-u ndl!l, ·ce,d a,n d valului. de unificare de jos,

a ales calea d~ mijloc ,i a -int-rat in social-democratfa
ruisa. Dar ,c um a intrat el in social-democratia rusa ?-In
timp ce social~4emocratia poloneza . ~i letona au· intrat
pentru a duce acolo -in mo~ _p a~nic o activitate co~~Pa, ,
Bundul a· intrat acolo•
cu scopul de a se razboi pentru
f edera):ie. Frunta~ul hundist Mede~ s'a ~i exprimat
.a.tunci astfel; - ·
-cNoi nu intrim pentru a incepe vreo idili, ci pentru . a luptL
I
• I •

Nu e~istii nicio idilii ~i nwru1i •n i 9te manilovi 17 o pot a~tepta. pea,

tru viitorul apro!l)iat. Bundul trebue si intre in partid -inarmat
dirt cap pani in picioare.> *

_Ar ·£i gre~it sa ve,d em aici r.eaua vointa a lui Medem.

Nu este vorha de re·a vointa, ci de poziJia ,s-peciali a
Bundu]ui~ .care-~_sile~te sa lupte impotriva . soc~-al-·demo~
·:eratiei ruse :organizate pe ·haza internationalismtilui.
-L uptapd insa impotriva ei', Bundul calca, natural, intere~
-s.ele unitatii: l1;1 cele dii'.i urma, lucrurile au ajuns pans
-ac9lo.,- m~at ~~d~l Ao ru~-e hi ~d -f?rmal social· cu
,d_emocrat1~ rusa, 1~alcand· -statutul ~1 un1ndu:.s-e la aleg.e•
•-rile p.ent~u Duma a IV-,a cu nationali~tii polon~i contra
· ,--social-d~moeratilor polonezi. _ ' \ -
- ~untlul,. _pe cat ~Se ' -vede, 'a gasit •Ca ruptura este -eel'
· mai ~~~ m11loc de a·asigura ac~ivitatea sa i:ri.depende'iitii.
A-.stfel, «pri:qcipiul delimitarih> . organizatQri'c~ •
-,dus la ~eparatism, la -ruptura desavar§itii. -
Polemizand a-s~u pra f ed~ralj;smu.lui cu <~lskra» 19 veche, ,
r.Bundul scria , candva:
' ' ... t.._

I
/
* Vez1. <Na§e Slovo>- ( .C .., , -10- i •

, , . _< uvantul nostru>)18 Nr. 3, Vilna· 190-6~ pa~- 2,..,.'

I
 f. BUNDUL, NA.TIONALISMUL slut SEPARATISMUL slU 57

- --
. a ca raportu rile federative ale · BUD-
c,,Iskra~ vrea sa ne_ co~ving
dului cu social-d ~mocrat ia rusi trebue si slabeasc i legitura dintre· ,
ele. Noi nu putem desmint i aceasti pirere bizuind~ -ne pe practica
rusi, pentru simplul motiv, ·ci social-d emocrat ia . rusa· nu existl
ca O uniune f ederativ i. Dar noi ne putem bizui p·e exp~rien ta
extraord inar . de instruct ivi a social-d em9crat iei austriac e, care a,
luat tlll caracter f ederativ pe baza ·hotiiriri lor congres ului de par!
tid din 1897.>*
'
Cuvintele , aoeste a au fost ;SCrise in anul 1902.
Acum suntem insa in anul 1913. Acum avem ~i «prac•
tica>> rttsa §i «expe rienta social -demo cratiei austriace>>.
-~i ce ne s,p un ele?
Sa ii;i,c epem cu «expe rienta extrao rdinar de instru ctiva
a social-dmnocratiei austriace».- In Austri a exi.sta, inca
dinainte de 1896, un .p artid soci al-dem ocrat unic. In acel ,
1

an Cehii cer, .pentru intaia oara, reprez entare a separa ta

la congresul intern ationa l dela L.orndra, reprez ~ntare se- .
~arata pe car~-o ~i cap ata. In 1897, la :c ongres ul de par--
tid din Viena ( din Wimh erg), parti4 ul .unic este for--
mal. lichida t .si, in locul lui 1 se institu e o unitat e federa - .

tiva a §ase «grup iri social--democrate» nation ale. Apoi

aceste «gi;upa•n »· se prefac_in partid e de sine statato are. ·
Partidele' mp, incetu l ~ in1c etul, legatu rile di~tre ele.
Dupa ruptur a. din s·anul partid ului, se rupe §i fractty.nea
·- Parlamentara si se cons.ti~ esc . «cluhu rile» nation ale.
Dupa aceea vhJ.
sindic atele, care se faram iteaza ~i ele-- pe
nationalitati. Lucru ri~-e ajung _c hiar pana la coopera~ive,
1

la farami tarea carora ~ separa ti~tii ,c ehi ii indeam na .p e

rnuncitori. ** Nu mai vorhim de faptul ca· agitati a sepa•

• Veai <In ~hestiun ~a autonom iei national e> etc., 1902, ed. Bundulu l..,.
Pag, 17.
I
•• •
Vezi in cDokum ente des Separatismus> (icDocumente ale ~eparatie,,
.\

lll111. • .
lli>)' cuvinte reprodu se din brotura Jui Vanek '!O, pag. 29.
 58 I. STALIN: MARXISMUL SI CHESTIUNEA NATIONAL!

ritista sUihe~te p;intre muncitori s~t~l s?lidarititii, ~m~

pingandu-i adeseori pe, drJ1mul _spargatonlor de greva.
A,a dar, «experienta ~t~aordinar ...de i~structivi a 80 •
cial-democratiei austriace» este o m.arturie -contra Bun.
' -, ilului -ji pentru «Iskr~» v~che. Federal~~m.~l _a du~ ~n _
partidul austriac la separat1smul c~l mai ur1t, la ~fara-
.marea nnititii mi~cirii muncitore~t1.
·-. ·Mai SUS am, vizut 1Ci «practica din Rusia» este O mar-
tunQ . ~ a,cela, .sens~ Se.parati~tii bundi,ti, la f ?I cu ~ei _
:eehi, au rupt-o on partidul comun, partidul socud-demo-
crat din Rusia. -cat _prive§te sindicatele, sindicatele hun-
- diste, . apoi ele au f ost organizate din capul locului pe
- piincipiul natio1,1a_li~atii, adici au f ost rupte de muncitorii
-- -de .ahe nationalititi..
· Separa,rea complecta, ruptura ,complecta - iata ce do-
-rede~te-
_~<practica rusi» a f ederali~_m ului. .

- Nu-i' de m.irare, ca o asemenea stare de lucruri sla..

he§te simtul de soHdaritate ,p rintre, muncitori ~i are aaU:.. .
pra_lor o influenti demoralizatoare. - influenta care
pitr111:1de fi iniuntrul Bundului~ Avem in vedete cioc-
-n iril~ ~are.-<_levin-tot mai dese _din 1Cauz,a ~omajului, dintre ,
JllU}lCitorii eyrei §i polonezi. Iati ce cuvanta·ri ari rasuiiaf
;ln aceasti priviµti la Conferinta a IX-a· a Bundului:
c...Soco~ Pe muncitorii pol~nezi, c.a re ne inlituri pe ~oi dela
. munci, drept pogromii,ti, · drept galbeni: grevele lor noi n~ le
austine~ le za~irnicim. In al doilea. rind, rispw,.dem la inll•
tura_r~ prin inliiturare': ca riispuns la ' neadmiterea muncitorilor
. in f 8 h r!· c1,
evrei · no1•. nu adm.item pe muncitorii polonezi
' in ateliere...
- cDaca. 1'U lulim fn mainile noastre. aceasta , chestiune atu~ci mun·
_citorii voi- ur~a · pe ~Jii>.* (cursivul . men. - I. St.). •

. A!a ~e vorhe1te desrpre 11olidaritafe la conferinta bun·

dista. · , · '
/
.
- ✓* Vezi «Diarea. cfe seama
. . ,. ·
asupr a conferintei a IX-a a 1 Bund ului>>, pag. 1·9.
 VI, CAUCAZIENII - CONFERIN'.fA LICHID4"TOR!LOR 59'

I -Mai ~eparte pe taramul «d~liinit~rii» .~i al «separirii»

i ,
se poate merge, Bundul §I-a atin~ ec.opul: ·el delimi-
~e:za pe plUllCitorii de cliferite naponal_itip pani Ia in-
caierare., pana- la s,p argere de .greve. Altrointeri nici nu
se ·poate: ·«.paca nu luam in mainile noastre a~easti che-
stiune, atunci muncitorii .vor urma pe al/ii»..·~ .
. ' -, . . ..,,,, ,. .
_- Desorgan~zarea nu~caru munc1tor~ti; demoralizarea
. .

ip.randurile ~ocial-democratiei ~ iati un(le duce fede- -

.---ralis·mul _b~dist.
A~a 'dar, ide~a - autonomiei cultural-nationale, atmo-s.;
_fera pe .care' o creeaza, s'a dovedii a _fi in Rusi a ~i mai -
diunatoare decat in Austria. , _- · ·

VI. CAUCAZIENII CONFE-RINTA

, .
LICHIDATO~OR
, I - . _,!'· ~

-Am vorhit mai sµs de oscilarile unei_parti a social-de•_

mocratiei ,ca_uca~ien~ care- n'a -rezistat «molimei» natio ...
, naliste. Oscila·r ile acestea s'au manifes tat in faptul ca
SUS ~rat~ta p.arte a socia_l~deinocrapei caucazietie a pa~it
- _oricat de strru:µu -ar parea - pe ·urrp:ele BunduJui,.
·proclal!).an~ loz:inca ·.autoriomiei _¢ultural-nationale.
1

Auto_n omie re~onala pentru intreg Ca~cazul §i au.to•-_

nomie cultqra}~naJionalii pent~ n.a tiunile ce .fongeazi,.
populatia Catricazului - astfel i~i f ormeaza rev endica-·
I

rea .~e§~i soci~l-demo~raµ, care, in treacit fie , zis, aderi-.

·1a lichidatorii ru~i. _ , . ,
- Sa-I ascultam pe fruilta~ui. l~r autorizat, pe cunoscu--
tnl N~ 21 . . _ -. -

. <Toati_lurhea ~tie .ci -Caucazul se . deos~he,te profund de_gubei:•·

niile centrale, atit prin · rasele ·care · alcltuesc' populatia lui -cit ti-
- prin terito~iul .ti culturile lui agricole. .
&Jploa:tarea ,i ' des~oltar~,
mat~ri~a a tmui asemenea 'tiriut 'cere muncitori i localnici~ .cunosca•- . .
_tori _a i -particularitaplor locale, ohi,nuiti cu clima -·,i cultll.l'a looali ..
 60· 1. STALIN: MARXISMUL -SI C~ESTIUNEA NA'fIONALA , -

E . necesar ca toate legile care au de scop exploatarea terito~.iului

· local sa fie ·£acute ' la fata locului §i apHcate cu ~ort_e le · locale,
P nn· urmare, 1n~ compeh·n1-a
, t · Qrganului , central al autoadministri.
••
, ru •
caucaziene va w·tra legiferarea privind problemele locale.•,
·· organulw· centl'al caucazian consti,. deci,
Funct1a .,
in decretarea le,
. . •
gilor ·care au de scop exploatarea econom1ca a tentormlw local,
inflorirea materiala-'a tinutului.>*

A~a dar, auto~omia regionala a Caucai_ului. .

·Daca f acem ahstractie de motivarea invocata de N.,
, . r.
1
puJin confuza ,f i . greo{lie, trehue sa
recunoa~tem. ci
este justa concluzia la care ajunge. Autonomia regio"'!
. n.ala a Caucazrului, _c are funcJioneaza .i n cadrul ~onstitu-
fiei generale a statului ·- fapt pe care nici iv. nu-I tigi-
-due~te - · e~te intr'adeva~ necesara, din pricina compo-
zitiei specifice Jinutului ~i a conditiiior de viata de
acolo. Lucrul aces.ta este reic unoscut ~i de sociai-demo~
.c ratia rusa, !C8Te _a proclamat; la al II-lea Congres al ei,
o •« auto-administrarea pentru tinuturile perif.erice care,
prin conditiile de viata ~i prin compozitia popula-.
Jiei, se .deo·sehesc de tinuturile ruse~ti propriu , zise».
Aducand a,oest, punct in desha:terea Congresului al
.Il:I~a; Martov I-a motivat prin .«intindeirea uria~~ f ~uM
sSiei -~i experienta administrarii noastre -c entralizate .c are
ne f ac. sa socotim necesara ~1 potrivita arutoa:dministra-
.rea regiona1a pentru -µnitatile mari, ca Fin:landa, Polo•_ \
nia, Lituania , ~i Caucazul».
:t;)e' aci ur~eaza ca prin autoadministrarea regionali
treh~e inteleasa auton.omia region.ala. _
'. N. nierge insa mai ~eparte. Dupa parerea lui, .autono•
.mia .r egional.a a Ca~azului iinhrap~eaza «numai una din
.Iaturile . chestiunii».
<Pani acum noi am vorhit. numai · de desvoltarea · materiall 11

vieµi locale. Dar la desvoltarea economici a Jinutului · contribue

. \

• Vezi ziarul· georgian cCiveni Thovreha> (cViaJa _noastri>)H, 1912,.Nr, 12•

J
 . ,

VI. CAUCAZIEN II - CONFEJUNTA LICHIDATORILOR ·6)

on numai activitatea economicli, ci §i cea spirituals, culturali>...

<O nap.une puternicii din punct de vedere _cultural, este puternici
ti in sfera economics>... <Desvoltarea · culturalii 9 . natiunii nu
este posibilii insii decat in li~a nationalb... Deacee-a toate pro-
blem~le _legate de limha maternii, sunt prohleme cultural-nationale.
A~a aunt problemele instru.ctiei publice, ale justitiei, bisericii.
literaturii, artei, §tiint~i, teatrului ..;tc. Daci chP.Stiunea· des,
voltiirii m~teriale a tinutµlui une§te laolaltii natiunile, apoi chestiu:
nile_ cultural-nationale le .despart, a§ezand pe fiecare dintr'insele p·e
un teren separat. Activitatea de felul intii este legatii de un · anumit
teritoriu>.... <Altminte:fi stau lucrurile cu chestiunile cultural-natio,
nale. Ele nu sunt legate de un anumit teritoriu, ci de existenta
~ei anumite natiuni. Soarta limbei georgiene ii interes~azii deo•
potrivi pe Georgian, oriunde ar locui el. Ar fi o dovadii de mare
\
ignorants. sii afirmi ca culture georgianii ii prive§te numai pe Geor•
gienii care lotuesc in Georgia. Sa luiim, de pildii, hiserica_ arme,
neasca. La administrar·e a treburilor ·ef iau parte · Armeriii din l.o-
ciiri ' §i state diferite. -~ ci teritoriul nu joacii nic~un rol. Sau, de_
pildi, la infiintarea unui• inlizeu ge~rgian este interes~t atat Geor,
gianul · din Tiflis, cat ~i eel din Baku, ·din Kutais~ din Pete~shi.irg
etc. A§a dar, administrarea ~i conducerea I tupu-or treburilor
cultural-nationale trebue dati pe ·seam.a- natilinilor interesate. Noi ·
prociamiim lozinca autonomiei cultural-naJionale pentru nationa-
litatile cauca~iene.>* •
-
Pe s_c urt: deoarece c.ultura nu-i teritoriu, iar,, teritoriul
tiu-i cultura,. este nece,s ara deci autonomia cultural-
tiatJonala. Asta-i tot ce poate <Bp.une N. m ·Javoarea aces-
., ·teia din urmii. ·
~u ne vom mai ocu,pa afci. inca odata·. de autonomia
-~al10nal-culturala in general; mai sus am vorbit de ·ca~
ra:t~rul ei negativ. Am' vrea numai sa notan1 ca, nepo~
: ':ta in general, autonomia cultural-natioilala mai este
1

ca un non sens §i O absurditate din p1mctul de ~edere

-al co d' .:I .
. n itn or caucaziene~
~l iata dece.

-:-----
· \1czi• z1aruI
• georgian cCiveni Thoverba>, 1912 , N r.. 12·
 •

62 I. STALIN: MARXISMUL SI CHESTIU NEA NATION AL!.

' .

· ~ Autononiia cultrural-nationala presup une nation11:liti}i

mai mult sau mai putin desvoltate, avand cultllf i ti
literatu'.ri desvoltati. Fara aceste •c onditii , autonomia·
cultur al-nati onali pierd~ oriee sens, se prefac e in~'o
absurditate.- In Caucaz insi e:xisti o serie intrea gi de,
popoare avind o cultur a ip,rimitivi, vorhin d limhi. de~"I
sehiie, dar neavan d o literat ura ha~tina~a, popoa re care _
poarta . pe langa "8'.Qeasta un caract er tranzit oriu, in parte.
asimilandu-se, in parte contin uand sa se . desvolte. ·_
Cum si fie aplicata f ata de ele auto·n omia cuhura l-na-
tionali.? Ce u:rmeazi. si f acem cu aceste popoa re? Cum
sa le «orga~zezi» in uniuni cultural-nationale separate,.
lucru~pe ,care-I _p resupu ne neindoios autono mia cultural-
nationali?
Ce-i de fa-cut .cu Mi;ngrelii, Ahbazii, Adjari i, Svanii,
Lesghinii etc. care vorhesc_limhi deosehite, dar -care n'au
o-liter aturi proprie. Din ce naliun e trehue socotiti ca fa-
~and pa.rte? Pot ·fi ei «organizati~> iin uniun i nation ale?
In j-mul ciror «trehur~ ,_cultur~Ie»· si fie «organizati»?
Ce-i de. facurt cu Osetinii, din care o pai~e,- Osetinii
transcaucazieni, sunt~_pe cale de a fi .asimilati -de catre- .
Ge_orgieni ( dar nu s'au as1~la t inca), iar o alti-gF-upi,-
Osetinii. de dinc9ace. dJ' Caucaz, sunt in parte ·asimilati de·
. catre _Ru~i, i:°' plarte contin ua si se -desvolte §i-~i creeazi
propll"1a lor litera~ uri? Cum sa-i «organizezi» intr'o uniu-
ne :nationala -u niei? .. .
I

. Din care/ tJ.niune · nation ali trehue soqotiti ca lacand .

P..,arte Adjarii, care vorhesc limha georgiana, dar impir•
ta~esc cultur a turca ~i sunt de religie mahomedaria? Nu
c~m~a u~eaz a si fie ~i ei «organ izap» deos-eh_!t de Geo~--
~ffl11 pe tarumul religios ~i impreu ni cu Georg ienif pe t~·
ramul cultural? .Dar Cohruletii? Dar JnguRii? Dar lnghi·- '
.. ?• - .
l00.liI .
)'
/
y
. .
Ce f el de autonomie e aceea care ex-elude -din Iista un
,ir intreg de pGpoare·? · - ·

d
 )

VI, CAUCAZIEN II . -
I

CONFERIN TA LICHIDATO RILOR . 63

N , Aceasta nu-i o rezolvare . a chestiuni i nationale ,

~~ este rodul unei f antezii sterile.
•ceas -. ib"l l . .., ..,
Dar sa admitem ~pos 1 u ~1 sa pres~pun em ca a?· ·-
V

. omia cultural-n at1onala a cunoscut ulu1 nostru N. s a

ion ul - d ? S.., •
fn{aptuit. Unde va. duce ea, ce rez tate_ va a. a-1
tuam, de pilda, p,e Titarii transcauc azieni cu procentu l
·tor mic de ~tiutori de carte, cu ~colile lor in f~untea... ca-
rora stau mullii atotputeir nici, cu ooltura lor patrunsa de
11pirit religios ... Nu-i
_greu de int,eles ca a-i organiza intr'o .
uniune cultural- nationala iµseamna a pune in . frun~ea
tor pe mulli, inseamna a-i da· p,radi mulliilor reactiona r~,
mseamna a crea un non bastion pentru aservirea .spiri-
tuala .. a maselor tatare de catre cei mai rai du~mani ai lo_r.
De cand insa au inceput social-idemocratii sa aduci
.api la moara re_ ac:tionarilor?
Oare n'au putut «proclama>> lichidato rii caucazien i ni-
mic mai bun decat ingri,d itea Tatarilor transcauc azieni
intr'o u:niune cultur·al-na:tionala; care si dea masele- pe ·
,mana eelor mai mari reac:tionari? ..•
Nu! Aceasta nu este o rezolvare ·a chestiuni i nationale !
: Chestiunea national i in Caucaz ·nu poate fi, rezolvati
<Clecat numai in spiritul :atragerii nafiunilo r §i a pop0fl1"e-
. '-or 'inapoiate in f aga§ul general al unei culturi mai inalte.
.:u~~-o asemenea tezolvare ' poate fi P'rogr~sista ~i ~c·cep-
;hda pentru social-democra:tie. Autonoonia regionala a
- ~ucazului e acceptabi la tocmai pentruca at;rage _natiu-
n~le inapoiate in desvoltar ea culturala generala,- 1pentru
-ca le ajuta sa sparga gaoacea izolarii lor mic-DatioDale,
Pentruca I e _rm p_Inge
h.I
· · ~I· I e "IDI esne~te . accesuI l a
"IDaIDte
1
. neface rile unei culturi mai iDalte. Pe 'can(! autoDom ia
-cu1tural: n at.,Ion,
'"
aI"'a ID .
. fl uenteaza " seDB . d"Iametral opus,.
. ., , ID
,c" •
p:CI ea Inchid~ ~atiunile in v~c?_ea lor gao?c~, le ,..reti~e
_-di tre_ptele .de )08 ale desvoltar n culturale ~I 1le rmp1e-
ca l!!a se rid.ice pe treptele · ~uperioar e ale culturii~- - .
 1: L SI CB ES TI UN EA NA
STALIN: M AR XI SM P TI O? iA LA
-- - .

. .
Autononua·. na ti J
on al a pa ra li z~ az a as tfel
pa rt il e po zi . ·
' to no·'l"V l~e i ·•
d
ti ~ aI e P ~ - reg1onale, o re uc e p e ac ea st a la
·
zerTo. -- . deaceea ai
ocma1 ti pu l de au to no m ie
ra l-
Y ..., co m hi na ti
cuItu na ti on al a §i re
•
gi on al a, ti p pe care-1 pr
, op un e N.-, ,
e ne po tr iv it . Aceast~
.c om hi n~ e wne~aituralwa.. f. . . ,.
_bunatate~te lu cr ur il e, ci , 1~~ n u rm_:
le 1nraut~te~~e, c..a<?1 11:
_de fa pt ul ca re ji ne de sv 1 _a far a /
1 ol ta re a nat1un1lor 1nap
ma~ pr ef ac e au to no m ia o1ate, ea
re gi on al a in tr ' o ar en a de
_ in tr e nati:tmile or.ganiz ciocniri
ate in u n iu n i na ti on al e.
In f~lul acesta, au to no m ia _
cu lt ur al -n at io na la , in ge
ral ne fo lo si to ar e, s' ar pr ne-
. . .
~1 react1onara av
,.,
ef ac e, in C.auc az, in tr 'o ab su rd s
en tu ra""'.
I_a ta ce es te ·a ut on om ia
cu lt ur al -n at io na la a lu i ..
N. ~i a
eelor ~e o pa re re cu el
di n C au ca z.
Daca li ch id at or ii ca uc az ie ni
vo r £ace <(Ull pa s in ai nt
·1i-vor ur m a B un du l ~i e»
in ch es ti un ea or ga ni z-at
ceasta o va ar at a vi it or orica, a-
ul . P an a .acum, in is to
d-e ~o cr at ie i, -f ed er al is m ri a social-
ul in or ga ni za re a pr ec
de au na · au to no m ia na Ji ed at tot•
on al a in pr og ra in . Soci
-craJii di n A us tr ia au re al-demo- ·
al iz at f ed er al is m ul in o-
. in ca di n ~8-97, ti nu m rganizar~
ai do i an i m·a i ta rz iu
a~ op ta t au to no m ia na ti ( 18 99 ) ,·aU
on al a. Bunidi~tii au vo rb
au~pnomia·- na ti on al i · pe it des,pre
nt ru in ta ia oa ra , la m
--1901, pe ca nd fe de ra li,s ur it , in
m ul in or ga nk ar e, I- au
in ca in ce pa nd di n an ul practical
18 97 .
' J::~hidat~rii -c au ca zi en
i au inceiput de ia · coad
tonomia •n at io na la . D ac a cu au·
i vo r m er ge m ai de pa rt
m~l~ ~ u~ du lu i, .at un ci vo
I

e pe ur · -
1 r
edific1ul or ga ni za to ri c de tr eh ui sa .d ar ai pe ya i- !n ta i ~:~
. ac um cl ad it in ca ilil ul tu
cen1.•u.·· a I ve,ac ul ui-· tro,ou
1

' .. nu l . -
mulu1. lt, pe pm .
IJ/cipiul in te rn ap o naIs I - .
· _
~ar pe ca t de ~s or ·a f ost I sa se ad
i-i , . I"' d
~o na a, eoca. -mda,a , . ., op te autononrla
: ·- ne in te le ais a de munc1. 1. pe ata
n~.-.
de .g re u va fi sa Be di ra tor , , de · ·
m e ed if ic iu l cl ad it in de
curs . .
 VI. CAUCAZIEN II - CONFERINT A LICHIDATO RILOR 65

i edificiu atat de iubit ~i pastrat cu grija de munci-

::rii tuturor nationali tatilor· din Caucaz. Aju nge numai
sa se purce~•d a la in faptuirea acestei nascociri a lui
Erostrat, pent ru ca m uncitorii s~ des-c hida ochii ~i sa in-
teleaga esenja nation alista ·a autonomi ei cultu r al-natio-
,
nale.

- .
Daca Caucazie nii r ezolva' -c hestiunea nationala
, in lTIO -
dul obi~nuit, prin discujii or ale 9i literare, con £e-
- rinta generala a lich,idato tilor din Rusia a nascocit u n
mijloc cu desavar 9ire n eobi§nuit. Un mijloc sin1plu §i
usor.
, , :
Ascultati
<<Luan d · cuno ~tinta de com unicarea facutii de del egatia cauca•
zianii... p r ivitoare l a n ecesitatea -,d e a se formula r even di carea au-
tonomiei cultural-n ationalc,., conferinta, flirii a se p r on unta in fo nd
asupra acestei .- r evendicliri, consiata cii o asemenea interpr etare . a
punctului din program, adidi recunoa;;ter ea dreptul ui la autode-
, A o

terminare fi ecar ei nationalitati , nu este m contra z1cere cu sensul

e~act al progra:mulu i.»
/

A~a ·dar, mai intai «a nu se pronunta in f ond asu p r a

ac~stei chestiuni », iaJ dupa aceea «a ·cons tata». · Originala
metoda... .
.~i ce «consta~a » aceasta conferint a originala.?
Const, ta ca <;revendica rea» autonomi ei cultural-n atio-
nale «nlJ esteJ n -c ontrarlice re cu sensul exact» al progra-
mului, care recunoa~ te dreptul natiunilo·r la autodeter -
minare.
Sa analizam aceasta teza.
. . Punctul asupra a~todeter minarii ~orbe~te de d1·eptu-
·rile na•·1 ··1 p, . . . . .
dre .t UilI or. _otr1v1t aces~1 p_u~ct, . nat~u1u:te au
ptul nu numa1 la au toi;iom1e, c1 ~1 la despar\ir e. Este
:orba de autodete~ minarea politicii.. Pe cine a1~ -v-rut sa
lUsele r h 'd
• .., lC \ atoru
. . atunc1. can d au 1ncercat sa rastalma-
A A

ceasca " h" "' • .. acest drept de autodeter -

• sucit
, m c 1p s~ram_t §I
 66 I. STALI N: MA.RXISMUL SI CHES TIUNE A NATI ONAL !

mina re polit ica a natiu nilor ,'...dem ult stahi lit in toata so ..
cial- demo crati a i:r;iternationala? · .
Sau poat e ca lichi dato rii vor caut a sa scap e, apar" .
du-se cu sofis mul:. aJU!toJ1om1.1a cu11tura1-nati-~ onal a, chipu.
an.
rile, «nu ·e ste in cont razic ere» cu drep tul . natiunilor?
Cu _alt~ . -c uvin te, daca toate natiu nile unui stat oarecar~
ar ca,dea de aco-r.d sa se orga nizez e pe haza a_utonomiei
cultu ral-n ation ale, ·atun.ci ele, grup ul dat de natiu ni, au
pe_depl in drep tul s'o faca ~i nime ni nu le poat e impu ne
cu silq, o alta· form a de exist enta 1polit ica. ~i nou, ~i inte-
le-ptl N' ar f i bine oare- sa mai adao gam ca, in gene ral vor-
bind , rtatiuniile au drep tul sa--§i . ahro ge cons tituti a, s'o
inloc uiasc a prin~ r'un siste m arhit rar, sa revin a la vechea
stare de lucru ri, dat fiind ca natiu nile, ~i· num ai ele, au
dre-p tul de , a . hota ri de prop ria lor soart a. Repe tam: in
aces t se~s nic~ auto nom ia cultu ral-n ation ala, nici or.ice
rea,c, tiona rism natio , nal «nu este in contrazicere» cu ,
dre piur ile nafiu nilor .
N.u cum va acea sta a vrut sa spun a onorata· con£erinta '?
· Nu! Nu acea sta a vrut sa spuna~ E~ afirma f ati ca au-
9
tono mi1a cultu ral-n ation , ala «nu este in contrazicere» cu
d.rep tmile ,nati unilo r, ci «cu sens ul exact» al progra-
m.ului. Aici este vorb a de prog ram ·§i nu de dre.pturile
~atiu nilor .
Este ~i de intel es. Daca conf erint ei lichi dato rilor i s~a~
fi ad.resat vreo natiu ne oare care, atun ci con£erint a· ar fi
putu t cons tata direc t ca natiu nea are drep tul la autono·
mie cultu ral-n ation ala. Dar conf crint, ei i s'a adres at . nn.
, -
o natiu ne, ci «del egati a» socia l-dem ocra tilor caucazien~
ce-i drep t, pro§-ti socia l-dem ocra ti, adevarat", dar totu~i
so,cia l-dem ocra ti. ~i ei nu au intre bat de drep turile
. . ·1or, c1. ·daca"' auton n:·
t1un1 ~m1· a cultu ral-n at1o
· na.I"a n u ~te
.., iJl..
u
cont razic ere cu prin cipii le socuil-democrafiei, daca_ no--
" «opoz1J:Ie. . » «cu sens ul exact 5
este 1n >> al progra ,nuhui
cial- 8emo crafi ei.
 VI. Cr4,.UCAZIENil - CONFERINTA LICHID ATORI LOR 67

A~a dar,, _drept ul nafiu nilor ,;, «sens ul exact» al pro-

gramului social-democrafiei nu este unul ~i acela~ lruicru.
Pe cat se vede, exisita §i reven dicar i care nefiirid in
,contrazicere ·CU drept ul natiu nilor , pot fi in contrazicere
cu «sensul exact>> al progr amul ui. ·
0 pilda. In progr amul social-democratilor este un
punct despr e lihert atea de credinta. Potri vit acestui
punct, orice .g rup de periSoane are drept ul de a impa rta§i
-0rice religi e - oatolica, ortod oxa etc. Social.-demo-
cratia va lupta imrpotriva orica1ror perse cutii religioas~,
impotriva prigo nirii ortodoc~ilor, catoli cilor ~i prote stan-
tilor. . Insea mna oaire aceasta ca prote stanti smul, catoli-
cismul etc.' «nu sunt in contrazicere cu sensul
exact» al progr amul ui? Nru ! Nu inseamna. Social-demo-
1

cratia va prot~sta intotd eauna contr a prigo nirii catolicis-

mului ~i prote stanti smulu i, ea va apara totde auna drep-
tul natiu nilor de a impar ta~i orice religie, dar in acela~
timp, porni nd dela jus.ta intele gere a ir~ter~selor prole -
. tariat ului, ea va f ac·e agitatie ~i ,c ontra catoli cismu lui §i
contra prote st~nt ismul ui §i contr a ortodoxismului, cu
scopul de a duce la trium f conce ptia socialista despr e
tume.
- ~i ea va face. aceasta, pentr uca prote stanti smul, cato-
licismul, ortod oxism ul ,etc. «s.u nt», f ara doar ,i po ate,
·«in c9ntrazicere cu sensu l exact» al progr amul ui, adi~i
cu interesele just injele se ·alJ pToletariatului. ·
Acela§ lucru trehu e spus ti desp:re autod eterm inare .
Natiunile au drept ul sii~ji organizeze viata cum poftesc;
ele au drept ul si pi·streze orice instit utie natio nala, fie
ea diuni toare , fie ea ·folositoare. Nime ni nu poate ( nu
are dreptul!) si· se amestece cusil,a in
viata natiu nilor .
Oar aceasta inci nu insearona ca social-democratia nu
\7a lupta , nu va face agita pe contr a instit utiilo r daun a-.
toare ale napu nilor , contr a reven clicir ilor nerat io.n ale
ale natiu nilor. Dim,p~trivi, social-democratia este datoa-
 •
68 J. ~T AL JN : MA RX ISM UL SI CH ES TIU NE A NA TIO NA L~

re sa-.; f ac a-.; o as tfe l de ag ita. ,tie si sa in flu en te ze as up ra

. " ,,.. . . .., .
vo1nte1• na t· ,1 un tlo r in as
,
a f el , 1n ca t na t1 un 1l e sa- 91 or ga 1
.
·
zeze 'v1· a,at " t 'o fo rm a ca re sa.., co re sp ._ . .n -
1n r . . . . un da ee l m ai b1ne
•1n 1 pr ol et ar ia tu l m T ocma1. de ac ee a .
terese or ·. so c1 al-de1no-
cr at ia , Iu pt an d pe nt r_u dr ep tu . . ·
l _na~1un1!01: la aut?~eterm~-.
na re , va fa ce in acela§ tim p ag
1tat1e, ·s a z1cem, 91 1mpotr1-
va de sp ar tir ii 'T at ar ilo r, ~i im1
po triva au to no m ie i cu ltu -
ra l-n at, io na le a na tiu ni lo r ca uc
, az ie ne , de oa re ce at at un a
ca t si ce al al ta , ne fii nd in co nt
ra zi ce re cu dr ep tu l· acestor
nati~ n1
, ' su nt to tu si ,
in co nt ra zi ce re <<cu se ns ul ex
ac t» al
pr og ra mu lu i, ad.ica cu in te re
. se le -pr ol et ar ia tu ]u i cauca-
z1an.
•
Es te ev id en t de ci ca «d re pt ul
na tiu ni lo r» ~i «sensµl
ex ac t» al pir og ra m ul ui su nt
lu cr ur i ,~e sta u pe pl ~n ur i
cu to tu l de os eb ite . In tim p ce
· «s en su l excict» al progra~
m ul ui ex pr iin a in te re se le
pr ol ef 'a. ria tu lu i, §tiin!ific
f ~r m ul at e in p: ro gr am ul ac es tu
ia di n ur m a, dr ep tu ril e
na tiu ni lo r po t ex pr im a in te re
se le or ic ar ei cla se - ale
bu rg he zi ei , ·al~ ar ist oc ra tie i, al
e cl er ul ui etc.~ po tri vi t ·cu
pu te re a §i in flu ei lta ac es to r cla
se. In ca zu l in ta i este vorba
de q,atoria m ar xi stu lu i, ~ ca
zu l al do ile a de dr ep tu ril e
na tiu ni lo r fo rm at e di n di f er ite
cla se . D re1p tu ril e natiuni-
lo r 9i pr in ci pi ile so ci al -d em oc
ra tie i po t sa fie sa u sa nu
f~e «i n•co nt ra zi ce re » un el e cu
al te le , to t a9a pr ec um pi-
ramida. lu i Ke op s, sa zi ce m ,
po at e sa fie sa u sa nu fie
<<in contrrazicere» cu ... f ai m oa
sa co nfer in.t, a a lichidatori-
1or. ·El e su nt pu r ~i sim pl u de .
ne co m pa ra t.
De aic i in sa ur m ea za ca on
or ab ila . co nf er in,ta a in·
cu rc at in m od ril ee l m ai de ne
ie rta t d-oua lu cr ur i cu de-
savar~ire de os eb ite . Re zu lta tu
l nu es te' re zo lv ar ea cbea-
tiu ni i na tio na le , ·ci o ab su rd ita
te in vi rtu te a ca·reia ~rep·
tu ril e na tiu ni lo r ~i pr in ci pi ile
social-de1nocraJiei <<nu
sun t in co nt ra zi ce re » un el
e cu al te le - de un<le ar u:ina
ca orice re ve nd ic ar e a na tiu ni lo r po at e fi compatibila cu
 VI. CAUC AZIEN II <:ONF ERINT A LICHI DATO RILOR 69
/

intere sele prole taria tului , de unde ar urma ca nicio r e-

vendi care a natiu nilor care nazu esc s.p re aiuto dete rmin are
nu va fi «in· contr azice re cu sensu l exact » al prog ramu l ui !
Nu le-a f ost :mila de logic a ...
Din aceastn. absu r ditat e s' a ivit acea faimo asa hota-
rire a conf erint ei lichi dator ilor, potri vit carei a reven di~
· carea auton omie i natio nal-c ultur ale «nu e in contr azi-
·cere cu sensu l exact » al progr amul ui .
. D~r confe rinta lichi dator ilor calca nu n_u mai Jegile lo-
g1ce1.
Ea i§i mai calca ~i dator ia fata de socia l-dem ocratia
"rusa , prin f aptu l ca consf inte 9t e-aut onomia cultu_ral-n a~
tio!J.ala. Ea calca in chipu l eel 1n ai evide nt «scns ul
-exact» al progi ramu lui, c_a ci este ~tiut ca Cong resu l al
II-lea , care a adop tat prog ramu t a respi ns hotiirit au to-
nomi a cultu ral-n ation
, ala.
'
Iata ce s'a spus, in aceas ta p r i•
vinta , la ace,s t cong res:
«Gold blatt (bundi st) : ... Eu socote sc necesa r crearea de . institu tii
specia le care sa asigur e liberta tea desvol tarii cultura le a nation ali-
tatilor, ~i deacee a propun sii se ad;;mge la § 8: ,,Si creare a d e
institu tii care sii ?e garant eze depUn liberta te~ de desvol tare cultu-
rala!' (aceast a este, . precum se ~tie, formul a bundista a autono -
miei cultura l-natio nale. - I. St.).
Martin ov arata ca i~stitu tiile genera le trebue sii fi e a.stfel in-
tocmit e incat ele sii asigur e §i interes ele · particu lare. Nu-i cu
' I

putinta de creat vreo institu tie special ii care sii .asigur e liberta tea
d e desvol tare cultura lii fa natio'n alitatil or.
·Egorov : In chestiu nea natiori alitatil or noi putem adopta numai
propuneri n e gative, aclica noi suntem . contra oriciire i restri cJ.ii a
dreptu rilor nation alitatil or. Dar nu e treaba noastra , ca social- de-
mocrai i, sii facem ca una sau nlta din n ational itati si'i se d esvolte
ca atare.. Asta-i treaba proces ului sponta n.
K.olfov : D elegati i Bundu lui sc suparii totdea una cand vine
v orba de nation alismu l lor. Amend amentu l insii pe care 1-u propus
delega tul _Bundu lui poartii un caracte r pur nation alist .· Se. r e r d ei a
noi miisur i de-n-d reptul ofensiv e p entru sprijin irea, chiar ~i a a re-
lor nationa litiiti care se stin~.>
 70 I. ST-ALIN: MARXISMUL SI CHESTIUNEA NATIONAL.A

•..Urm.a rea 8 fost ci camendamentul lui Goldl>latt este respins

cu .maJoritate contra trei voturi>.

Eiste, a~a dar, clar ca conferinta Hchidatorilor _a venit

«in contrazice,r e cu senisul exact» al programulu1. Ea a
calcat. programul•.
A•c um Iichidatorii incearca sa se justifice, referindu-se.
·1~ Cong.r esul dela Stokholm, care ar fi sanctionat, cica,
.autonomia cuhural-naJionala. Astfel, V. Kossovski scrie: ·
· <Precum se ~tie, potrivit acordului incheiat la Congresul dela
Stokholm, Bundului i s'a incuviintat si-~i pistreze programul siiu
· national (pini la rezolvarea chestiunii nationale de ciitre con-
gresul general al •partidului). Acest congres a recunoscut ci auto•
nomia cultural-naJionali in orice caz nu este in contrazicere cu
programul general al partidului.::s> *

Dar incercarile Iichidatorilor sunt zadarnice. Congre•

sul dela Stokholm nici gaqd n'a avut sa sanctioneze pro-
gramul Bundrului; el a cazurt de acolid doar sa lase vre•
melnic chestiunea des,chisa. Viteazul Kossovski n'a avut
· destul curaj sa spuna tot adevarul. Faptele insa vorhesc-
de'Ia sine. Iata-le:
caalin propune urmitorul amendament: ,,Chestiunea programU•
lui national ramane 'deschisa, dat I iind ca el n'a Iost diSCf:ltat de- '
congres''. (Pentru: 50 voturi; contra: 32.)
0 voce: & inseamnl deschisi?
Pre§ed.intele: Cind spu~em ci chestiunea nationals rimane d~
I chisi, aceasta inseamni ci Bundul poate si-~i mentini panii la co~·
gresul urmiitor hotirirea sa in aceasti chestiune» ** (cursivul
meu - I. St.).

·Precum ·vedeti, congresul nici micar «n'a discutati>

chestiunea programului national al Bundului, ci a lasat-~
pur ~i simplu «deschisa», lasand ca Bundul sa botarasca.
1

* Vezi <Na~a Zaria>, 1912, Nr. 9-10, pag. 126.

** Vezi cNaoe Slovo·>, 1906, Nr. a,' pag. 53.
 vn. CHEST IUNEA NAl'IO NALA IN -RUSIA 71
'

singur soart a prog ramu l.u i sau pana la urma torul ~ongres
ueneral al parti,d ului. Cu alte cuvin te: Congresul dela
Stokholm a ocoli t chest iunea , fara sa se pron unte asu-
pra. auton omie i cultl iral-n ation ale intr'u n sens sau altul .
Con£erint a · 1ichi dator ilor ins a ee pron unta in modu l
eel mai expli cit asup ra .che.s tiuni i, recu no~t e auton omia
cultu ral-n ation ala ca accep tabila ~i o sanctiop.eaza in nu-
mele prog ramu lui parti dulu i.
Deosebirea sare in ochi. A
Astfel, in ciuda tutur or ~iret eniilo r, confe rinta lichi-
datorilor n'a faout- niciu n pas inain te in chest iunea na-
tiona
, la.
.,

Sa se gudu re pe langa Bµnd ~i pe langa natio nal-l ichi-

.datorii cauc azien i - iata tot ce a fost ea in starp sa f aca.

, ION .AU .IN RUSIA

VII. CH.ESTIUNEA NAT

Ne mai rama ne ·de sehitat rezolvarea pozitiva a ches-

tiunii natio, nale. .

_Noi porn im dela faptu l. .ca chest iunea poate fi rezol -

vata numa i in legat ura. de nede sf a cut cu situa tia actua l a.
, Rusia se afli intr'o ,p erioa da de tr~er e, .cand o viata ., ·
. ala>>, <<eonstitUitionala», in.ca nu s'a
«norm . stahi lit, cand
cr1za polit ica nu e ·in.ca ,rezolvata~ Zile de f urtun a §i de
«complicalii» sunt inca inain tea noast ra., De aici mi§Ca-
rea, preze nta ~i viitoare" mi§care ce-~i pune ca scop de-
mocratizarea complecta. , .
. Tocmai in legat ura cu ac~asta mi~care trehu e s~ fie
cercetata ehest iunea natio nala. .
. -:1~a dar, -d eplin a demo orati za~ a tarii, · ca baza ~i .con-
d1t1e a rezolvarii chest iunii n:a,tionale. ,
. T~ehue tinut ~e:a~a la rezolva1rea chest iunii nu numa i
·
de situ a,ti a 1-n~r "' , c1· ,1· ·d e cea, extern,a. ·
.., Rusia este a§e-
na,
 7~ I. STALI N: MARX ISMUL SI CHES TIUNE A NATIO NALA

zata intre Euro pa· §i Asia , intre Aust ria ~i Chin a. Desvol-
.,\ tarea dem8 c.r atiei in Asia este de nein latur at. Desvolta- ·
rea impe rialis mulu i in Euro pa nu-i intam plato are. C~ ..
p~ta:l ul incep e a se , siint i s~·a mto~ at i:°- Euro pa ~i
-,tinde ~spre tari strai ne, in caut are de piete 1ioi, de ,brat e
iefiin e .d e mun ca, de noi sf ere de inve stitii . Acea sta duce
insa la comp licat ii ·exte rne 9i 1~ razb oi. Niu.n eni nu poate
afi'rm a ca razb oiul
. , balc anic23 este sfar~ itul ~i nu incep u-
tul comp licat iilor . E f oarte posi hila o asem enea combina-
-fie a conj unct urii inter ne 9i exter ne, in care o natio na-
-litat e sau alta din Rusi a s~ gasea s.c a ca e nevo ie de pus
§i de rezo lvat ches tjune a inde pend entei sale. ~i se inte-
. ' , .
lege ca .1!-u-i treab a m arxi~tilor sa puna in asem enea ca-
~uri pied ici.
De aici urme aza insa ca m arxi~tii ru§i nu vor pute a
ocoli drep tul natiu nilor la auto dete rmin are..
-A~a dai-, . dre ptul la auto deter mina re, ca punc t nec~sar
I pent ru rezo lvar~ a ches tiuni i na}io nale.
' Mai depa rte. ·C um sa proc edam c~ ·natiu nile care,' din
cutare sau cutare L Cauza, vor prefera .sa rama na in cadru l
intre gulu i? ,
Am ,v azut ca 'auto nom ia ~ultu ral-n ation ala. este nepo-
. ea
trivi ta. Mai intai :
.
este artificial a si i:evi abila deoarece
, '
pr~supu.ne ingh esµir ea artif ioial a intr'o singu ra natiune
a unor oamen~ pe. care viata , viata :reala , ii desp arte §i-i
arun ca in di£ erite ·c.oltu ri .ale statu lui. Al do ilea: ea im·
ping~-·s pre natio nalis m, deoa rece due~ Ia punc tul de ve·
dere al · «del imita rii» oame nilor in curii natio nale, la
punc tul de ved~re al «org aniza rii» de nab.u ni, '1a punctul
d: vede re al «pastrarii>> ~i .c1Ultivarii ~<particularitatilor na·
tiona le~> - lucru care nu ~ade nici decu m hine social-de·
mocratiei. Nu-i o in tam pl are f aptu l ca separati~tii rooravi
 VII. CHES TIUNE A NATIONAL.A. ·tN ROSIA 73

Jin Reic hsrat , dupa ce s' au despa:r;tit de ,d eput atii s9ci'a l-

JemocraJi germ ani,_ s'au unit cu depu tafii ~urghezi mora vi
intr'u n singu r a~a num it «kol o» (,cerc ) mora v. Nu-i o
. intam pl~re ~ci f aptu l ca sepa rati~ tii ru~i din Bun d
. s'au. i~po tmol it in natio nalis m, glori fican d «Sam bata » ~i
«idi~ub>-. In Dum a ·n.u sunt in,c a <lepu tati bund i§ti, dar in
regiunea Bun dulu i exist a com unita te evre iasca cleric~lo--
, de
react, ionar a, in ale care i «inst itutii '
conducere>> Bun-
4nl otgan izeaz a, deoc amda ta, «uni rea» intre mun citor ii
-~i burg hezii evrei . * Acea sta este logic a auto no!lliei cultu -
ral-n ation
, ale. ·

A~a dar, .auto nom ia natio nala nu rezol va prob lema .

U nde este atun ci sol utia?
' ,' ·
Sing ura .rezol var~ justa este auto nom ia regionalii, a~to-
nomi a uno.r asem enea unita ti ?rist aliza te, cum sunt Polo -
nia, Litua nia, U crain a, Cauc azul etc.
Avan tajul auto nom iei .regio nale con.sta; in prim ul rand ,
. in faptu l ca, in. cazu l ei, nu ai de-a- face cu .fictiu ni fara
terito rii, ci cu popu latii deter_m inate , cari trai~ sc pe teri-
torii. deteorminate. A poi ea nu ,d elim iteaz a pe oame ni-du pa
natiuni, nu intar e~te barie rele natio nale, ci, dimp otriv a~
\

ea nu face deca t sa sfara me acest e ba:t;iere, unin<l popu -

latia, pent ru a ,des~h iqe drum ul unei altf el de .delir p~ta; i,
a delim itarii dupa cla~~- In sfar~it, ea face posib ila f olo-
. sirea, in modu l eel mai bun, a hoga tiilor natu rale ale ti-
nutul ui ~i desvoltai:ea•forte lor. de p'r oduc tie, fara a a~tep-
ta hotar irile cent~ ului comu n, - func tie ,c are nu
-e ste
propr ie auton omie i cultr tral-n ation ale. ·

·
• _Vezi <Darea J e seama asupra · Confe rintci a VIII:a a B un d uI ui>>,
ilfur 9itul re zolutie i asupra comun itatii.
74 J• . STALIN! MARXISMUL $1 CHE STIU NEA NAT
IONA L!

Asa , . d~r , auto nom ia regionalii, ca pun ct necesar la re-.

zolva1~ea che stiu nii nati ona le. .
N~ inca pe ind oial a ,c a nici o regiu:iie nu repr ezin ta o.
unit ate com pact .-om oge na, deo arec e in 'fiec are . din ,ele
sun t pres arat e min orit ati nati ona le. A~a sun t 'Evr eii in
Pol onia , Let onii in Litu ania , Ru§ ii in Cau caz, ·Polonezii
in Ucr aina etc~ Se poa te iv~ tem erea ca min orit atil e vor·
fi asu prit e d~ catr e maj orit atH e nati ona le. Dar asemenea
tem eri sun t inte mei ate num ai dac a in tara , ram ane ve--
che a oran, duir e. Dat, i tari , i dep lina dem ocra tie, ~i temerile-
, ~

i~i vor pier de oric e baz a. .

Se pro pun e ca min orit atil e risi pite sa fie lega te intr"o .
uriiurie nati , on.a la unit ara. Min orit atil
, e nu au insa nevoie· .

de o uni une arti fici ala, ci de d:re ptur i real e in locurile-

und e trai esc. Ce le po ate da O asem ene a uni une / ara c_o
m-
plec ta dem ocra tiza re? Sau : .la ce mai este nev oie de o-
uni une nati ona la in ca~ ut com plec tei dem ocra tiza ri?
Ce fram anta mai ales min orit atea nati ona la?
, .
Min orit atea este· nem ultu mit a nu de lips a une i uniu ni•
nati ona le, ci de lips a drep tulu i folo sirii limh ii materne ..
Lasati-o , s-a s·e folos·e asca de lim ba mater.na, si ne1n.ultumi-
' , .
rea va disp are dela sine .
Miu orit atea e nemultullllita nu de , li1p,s a une i uniu~~
artif icia le~ ci de lips a 'd e ~coli in lim ba mate:rna. Da11•1
a.semenea ~coli, ~i nem ultu mir ea pier de or.ice baza. .
, :M;inoritatea e nem ultu mit a nu de lips a une i · uniunr
nation.ale, 1ci de lips a libe rtat ii de con~tiinta ( Iibertate_a.
cµltulu~), a libe~tatii clomiciliului etc. Dati-i aces te h -
bert ati §i ea va ince ta de a mai fi nemultmnitii_.
A~a dar, egalitatea nafi unil or in drep turi sub toate·
form ele ei ( limb a, §COala etc. ), ca ,pun ct necesar la l"e-
zolvare~ ches tiun ii nati ona le. Este nece sara o· lege gene-
rala de stat, datil. pe barza dem ocra tiza rii c~mplect~ _a
tarii , ~i care sa inte rzic a, Iara exce ptie. , orice f el de pr1"'1
-
'
 v n . ~nESTIU
NEA NATIONAL.A
tN R U S IA
75-

.. nati
l egu : onale §i orice f e l d e asup.r1 . s a u in g r a d ir e
a
dreptur1lor m1. n . .., 1·1 n a ti o n a le r@
I n aceasta si onr1ta\ _~r , ·. .
uma1 1n aceaS t o a te s a la s lu i g .
reala, §i n u p'•e a P .
a r a n \1 a.
h a r ti d t ·1 o r n . ',., .
Se poate s,a u n e , a . r e p ur1 unor1tat11o r .
u contesta e x is . . l : t i lo
intre f e d e r a l i te n \a u n e i e g a u g ic e-
s ~ l i n o r g a n iz r .. l
P-ulturala. D a r · a r e § i a u to n o m
nu ia n a \i o n ~ ·
u r m a c.reeaza o se p o a te contes.ta f a p tu1 '1..,a
a tm o s f e r a f a v o a c e a s ta
. d in .
i
n e li m it a t, ca're r a b il a p e n t r u f
se p r ~ f a c e i n r e d e r a li s m u ,
ratism. D a c a C u p tu r a complG
e h ii i n A u s tr ia cta, i n s e p a -
p a n d c u a u to n o s
, i b u n d is, ti i i n R u
m ia §i tr e c a n d s ia , in c e -
§it p r in s e p a r a ap~i l a f e d e r a li
ti s m , a p o i a c i sm, au sf ar-
m a r e r o l atmo a ju c a t, f a r a in
sf e r a n a ti o n a la d o ia la , u n .
c h ip f ir e s c , a u pe care o rasp
to and
ca a u to n o m ia nn o m ia n a \i o n a la . N u - i in ta m p la to er § te , i n
a \i o n a la §.i f e f aptul
m e r g -m a n a i n d e r a li s m u l i n
mana. Lucrul o r g a n iz a r e·
,i c e a la lt a c e r acesta este d e in
d e li m it a r e a p e te le s . ~ i u n a
,a lt a , p r e s u p u n a \i o n a li ta \i. .~
n o r g a n iz a r e a p i u n a § i cea--
e v a d it a . D e o s e n .a \i o n a li ta \i .
e b ir e a . con:sta A s e ~ a n a r e a_ ·
caz s u n t d e li m n u m a i i n f a p tu l c
it a te p o p u la \i il a i n t r 'u n.
caz, s u n t ,d e li m e i n g e n e r a l, ia
it a \i mun_citori r i n c e la la lt
N o i §tini u n ~ e i s o c ia l- d e m o c r a ti .
d u c e d iv iz a r e a ,
li ta \i . p e s tr a m m u n c it o r il o r p
a r e a p a r ti d u lu e .·n a \i o n a - -
tirea s in d ic a te i m u n c it o r e s c
lo r d u p a n a \i o u n ic , im p a r -
lor n a \i o n a le , n a li ta \i , i.n a .s p
spargerea de r ir e a f r ic \i u n i-
d e m o r a li z a r e i g r e ve n a \i o n a la ,
n r a n d u r il e s o c o m p le c ta<.
z u lt a te le f e d e r c ia l- d e m o c r a \i
a li s m u lu i i n o e i,· - ia ta r e -
mocra,ti. ei d in r g a n iz a r e . I s to r ia
A u s tr ia s, i a c ti s o c ia l- d e - •
sunt o m a r iu r ie v it a te ~ B u n d u
e lo c v e n ta i n a .
lu i d in R u s ia:
. S in g u r u l m c e a ~ta p r iv in \a .
ij lo c im p o tr i~
nizarea p e p r in a ·a c e s to r u n n
c ip ii le in te r n a a r i e s te o r g a -
S tr a n g e r e a la o \i o n a li s m u lu i.
la lt a---- i n ·f ie c a r
toate n a ti e \inut a mun
, o n a li ta ti le c it o r il o r de-
d in R u s ia , i n
tare, s tr a n g e r e a ,

laolalti a· acesto c o le c ti v e u n ic e S"jli u n i•

llnic - iata r ,colective i n t r
i n c e consta •s 'u n p a r ti c l
arcina noastra
.
 I. ST AL IN :, MARXISMU L '-I CH ES TI UN EA
Y NA Tl ON AL .A

'
. Se infelege ·de la si ne
·e
ca o _as em e~ ea s.tructura de or
1
•gan1zar
• a pa rt
· i· du lu i · n u ex cl ud e c1 p re su p u n e ~
au to no m ie a regiunil o lanr,,n
or, in au n tr u l u n u i to
, un tr ul pa rt id ul ui . t in tr eg , inii-
' E xp er ie nf a Cauca . .., ,..
zulu1 ar at a ca t de po . .
..men · ·p de or ga ni tr1v1t e u n ase-
ea 11 - za·re Daica C ah ca zi en
biuue fr ic ti un il e na ti · · ii au iz bu ti t sa
on al e . d in tr e muncito
ta ta ri , da ca au iz b u ti 1~i ~ rr ne ni §i
t sa i1nunizeze po pu
po si bi li ta ti i u n o r m as la t1 a co nt ra
ac ;e §i a u n o r in ca ie
, daca in B ak u .- ac es ra ri c~ armele~
t ca le id os co p de g ru p
n u m ai su n t ·astazi po e na t1 on al e -
si hi le ci oc ni ri na ti on
am . reu~it s·a at ra ge m al e, da ca acolo
p e m un ci to ri in faga
un ei ·p ut er ni ce _mi~ca ~ul u n ic -al
ri, - ap oi u n ro l, d
insemriate, a · ju ca t ai in tr e ce le mai
ci .-s tr u ct u ra de or ga
ti on al a a social-demo· ni za re in te rn a- . ~
cr at ie i ca uc az ie n e.
T ip u l de or ga ni za re J
ex er ci ta in fl u en ta, n
p ra ac ti ~ it at ii pr ac ti ce u n u m ai asu-
. E l p u n e o pe ce te
·in tr ea ga . vi at a sp ir it d e ne~ters pe
ua la a m u~ ci to ru lu
trae~te vi at a o~ganiza i. M un ci to ru l
tiei sale, acolo el cre~
de ve de re m or al , acol te d in p u n ct
o is, i face ed uc at ia . S
ve nt an d o:r;ganizatia , , i ia ta ca free-
sa ~i in ta ln in du -s e ac
da ta cu t9var~§ii sa i ·olo de fi ec ar e
de al ta na Ji on al it at e,
1al ta lu p ta su b co nd uc d u ca n d lao-
er ea ,colectiv.ului coon
·t ru nd e ad an c de ga un, el se pa-
nd ul ca m u n ci to ri i ,
.toate, m em br ii u n ei s u n t, in ai nt e de
si ng ur e f am il ii d e cl
un ei ar m at e un ic e a as a, m em hr ii
so ci al is m ul ui . Ia r ac
sa n u aiba o inser;nnatate -e du ca ea st a n u poate
ri le la rg i al e clasei m ti va ur ia §a , p en tr u pa
un ci to ar e. tu -
T ip u l in te rn at io na l ·
de or ga ni za re es te de
la si m fa m in te lo r· to v_ ~,ceea ~coa-
ara~e§ti, u n ur ia ~ m
in £avoarea internatio ij lo c de agitatie
nalis1nului.
Altf_el ~tau lu cr u ri le
o. .rganizat1 p e ha za na ti oncual or ga ni za re a p e ~ationalita\i.
it at ii , m u n ci to ri i se '
·gaoacea lo r ~ at io na la i nc hi d in
, izolap.du-se u n ii de
al ti i p d n in ·
r
VII. CHESTIUNEA NAl;IONALl 1N RUSIA 7T
• I

radiri privind organizarea . In -felul acesta se subliniaza

gu ~eeac,e este comun intre muncitori, ci ceeace ii deose-
~es.te pe unii de altii. A~ci muncitorul este, inainte de
to~te, meibhrul natiunii sale·: Evreu, Polonez etc. Nu-i
de niirare ca federalism ul nation·a l in organizatie, des-
volta in muncitor spiritul de izolare nationala.
· Tipul ·national de _organizare ·este deaceea ~coala in--
gustimii 9i rutinei nationale.
In f ata noastra stau astf el, dona tipuri de organizare.,
principial deoseb_ite : tipul strangerii internation ale lao-
lalta ~i · tipul ~<deli1nitari i>> in organizare a muncitorilo r·
dupa nationalitat
, , i. .
Incercarile de a i1npaca aceste cloua· tipuri n'au avut
succes pana ac.Ulll:~ Statutul impaciuitor al social-den10--
cratiei aiustriace, elaborat la Wimberg in 1897, a ramas
suspe'n dat in aer. Partidul ausfriac s'.a impartit in parti
dif erite care au tras dupa ele · ~i sindicatele. <<lmpaciui-
rea>> s'a dovedit nu numai utopica, ci ~i. daunatoare ..
.Strasser are dreptate cand afirma ca <<separatis1nul ~i-a
sa~batorit primul .sau t~ium£ la .C'o ngresul de partid .dela
- Wimberg». * La fel este ~i in Rusi a. «Impaciurea>> cu f e-
<leralismul Bundului, car'e a avut loc ~a Congresul dela
Stokholm, s'a sfa1,~sit cu un falimeillt complect. Bundul
. '
a,
.., I ,
zadarnicit compromis ul dela Stokhol1;11. El deveni, chiar
din prin1a zi dupa Congresul dela Stok:hol~1, o piedica in ,
calca contopiri.i de jos~ a muncitoriloir, intr' o organizatie··
unicii, care sa cuprinda pe muncitorii de toate nationali-
~atile. ~i Bundul a staruit .cu indaratnicie in tactica sa .
separatista, cu toate ca in 1907 ~i 1908 social-den1ocratia,
t·usa a cerut de ,c ateva . ori. ca unitatea de jos intre munci-
torii ,. de to~te nationalitat ile sa fie, in sfar~it, realizata.
24

Bundul., care a inceput. ~u autonomia nationala in orga--

* Vezi Gartea lui Strasser cDer Arbeiter und die Nation> (cMuncitoruJl
_.... ~
1
ei natiunea> ), 1912. . .. .. . --- __ l
 l

78 I. STA LIN : MARXISMUL SI CH

EST IUN EA NA TIO NA L!.

nizare, a tre cu t de fa.pt pe po zit ia fed

era lis mu lui , p.entru
.a sfar§i •p rin ru pt ur a d·e pli na
, pr in se pa rat ism . llu pa nd
cu social-dei;nocratia ru sa , el a sa dit
in tr' in sa destrama-
rea §i desorganizarea. Sa ne am int im
, de pil da , cazul Ia-
gel1025.
Calea «im pa ciu iri i» _treh ue deacee
a pa ra.sita, ca fiind
uto pi,c"a ~i da un ato are .
1

·Un a din do ua :. ori fed era lis mu l Bu

nd ul ui - ,si atunci
-so~ial--democratia ru sa s~ reorganiz
eaza du pa pr incipiul
·« de lim ita rii » mu nc ito ril or pe na tio
na lit ati ; ori tipu1 in-
ter na tio na l de organiz·a re - ~i atu
nc i Bu nd ul se reorga-
. nizeaza du pa• pr inc ipi ul au ton om iei
ter ito ria le, du pa mo-
de lul social-democratiei caucaziene,
let on e ~i poloneze ~i
.de sc hiJ e astf el, dr um ul un iri i direc
te a mu nc ito ril or evrei
cu mu nc ito rii celorlalte na tio na lit ati
- , , di n Ru sia .
0 cale de mijloc nu exista; pr inc ipi
,. .., ile bir ue sc , da r nu
<<se 1,mpa.ca».
A~a dar, pr inc ipi ul strangerii intern
afionale laolalta a
muncitorilor, ca ·pu nc t necesar in .
rez olv are a chestiunit
oationale.

Viefta, Ian uar ie 1913

Apa rut in ·«Prosve§cenie>26
Nr. 3-5 , din Ma rtie -M ai 1913.

'I
 AD NO TA Rl
I
1 Articolul ,,Marxismul ~i cbestiunea nationala'\ scris la sfar
-
~]tul a~ului 1912 ~i inceputul lui 1913 la Viena, a fost tipa
rit, p~n tru
intai a oara, in Nr. 3-5 din 1913 al revistei ,,Prosve~ceni
e" [,,Lumi-
narea"], cu · titlu l ,,Problema naµ ona la ~i soci al-d e·m ocra
µa".
In 1914 articolul lui I. V. Stalin a apar ut intr 'o bro~
ura inti~u-
lata ,,Pro blem a naµo nala ~i mar xism ul", in edit ura ,,Pri
boi" (Pe-
-tersburg). Din ordi nul min istru lui de inte rne, bro~ ura a
fost scoa sa
. -din toat e bibl iotec ile publ ice ~i . din toat e salil e de l,e ctu.r
a publ ice.
ln 1~20 lucr area a fost reed itata de catr e Com isar iatu
l Popo rulu i"
-peri.tru na\i onai ita\i in ,,Sbor~ic stati " [,,Cu lege re de
aTticole"] a
. lui I. V • .Stal in in lega tura cu prob lema na\i onal a
(Edi tura de stat,
Tula ). In 1934 arltk olul a fost tipar-it in cart ea: I. Stalin,
,..Mar xis-
mul ~i problem.a na\io nal- colo ni,a la", 'cule gere ~e artic ole
ales e ~i
-djsc ursu ri. In artic olul ,,Despre prog ram ul nati onal al P-M
.S.D .R-'',
Leni ~, arat and cauz ele care in acea sta .peri oada au scos
prob lem a
na\io nala pe unu l din prim ele plan urt, scria : ,,In liter atur
a teor etic a
mar xista acea sta ·situ a\ie a lucr urilo r ,~i baze le prog ram
ului nati o-
-nal soci al-de moc rat au fost deja lamm:ite in ultim ul timp
" (aici se
are in vede re in ,_P~imul rand artic olul l~i Stal in).
Despre aces t artic ol al lui Stal in ,,Ma rxis ~ul ~i' ches
tiun ea
:na\ionala", Len in i-a scris lu:i · Gork i in a doua jum at~t
e a luni i
Fem-uarie i913: ·
,,Un r:ninuria,t georgia~ a ince put s~ scrie un mar
e artic ol pen-
~ru r:;71sta «Prosve~•cerue», adun and toa.te mate rtale le
aus~ ace ~i
:ltele _ • Iar cand a apa['ut lucra.rea, Len in i-a fa.cut _o
foar te inal ta
preciere i!} -artioolul s:a u ,,Despre prog ram ul nati onal
-S D · R " al p M
. · , publ'
. 1cat i n reV1
· sta ,,Som
· al-Demo
cratul" Nr 3,2 din. 28.
'(l5) Decembrie 1-913. , . '
Afla nd ca artilc olul este prop us s1a f!ie disc utat Leni
·cu de - n . ,
A

. savar~ire la •aceasta: ,,Des igur ca noi suntem abso lut

• ,
' se opun e
ArticoJ.uJ. . te f
. . , es oart e bun. Este-o problem. , -
a de lupt ~ ~ n' · x cont..ra•
lllic10 iota din ;.,..;
·1.
poz... v--1J.e • • •
pnnc.1ip1 '
ate impo trtva ticx r · 0 Sel ceda m
<arh· · 1 ~ ,n ....._ d b
iva Inst. M. E. L,f. J.mediat dupa a:res tarea lui I. V e Stal
tl/1;-v•u.vi.- und4. 1ti"
. ' .-
• in, in
 RXISMUL SI CHESTIUNEA NATION.ALA
80 I. STALIN: MA

. . eris redactiei Sodal-Democratului";

, Martie 1913, V. I. Lenm a s ·" •
t grele Koba a fost arestat... Koba a reu~1t
Arestanle la no1 sun · . . ,. .
. v • •

"~·· · . ti 1 are [pentru trei numere ,,Prosve~ceme (,,Lum1-

sa scrie un ar co m . · T b
· , • f . itor la p,r oblema nat10nala. B1ne. re ue sa
v • ,

nare:a")], . artico re er
1 _ . . . · . . .
d vr 1~mpotriva s-eparati~tilor ~1 oportum~tlfor dm
luptam pentru a eva , . " . • -,
· v
1
Bund ~i din sanul lichidator-ilor - (arhiva Inst. M. E. L.).
c Despre caracterul lucrarii de fata . Stalin scria in 1920:

,,.,•. Artitohil rasf1;ange , perioada discutiiior principia~e-

asupra chestiunii nationale, discutii ce au avut loc in ran-
-cti'.rrile social~deµiocratiei din Rusia in epoca reactiunii mo-
~ier~~ti-tariste, cu un ·an ~i jumatate inainte de izbucnirea
razboiului ,im perialist, in epoca coacerii revolutiei bur~hezo-
0

democratice din . Rusia. D,oua teorii asupra natiunii erau

atunci in lupta . ~i, corespunzator acestora, doua programe-
riationale: programul l;J,usti;ia.c, sprijinit de Bund ~i de men-
~evid, ~i programul rus _bol~evic. Cititorul gase~te i~ cu-
prinsul artjcolului. .caracterizatea, ambelor curente. Eveni-
mentel~ ce au urmat, ma\ .ales_yazboiul in1perialist ~i desa- ·
gregarea ·Austro, Ungari,e i . 111 · state nationale separate, au
aratat in chip vadi t cine a ,avut~dre·p tate. Acum, cand Sprih-:
ger ~i . Bauer ;,t~u in .fa.t a". ci9buri1or programului lor national,
0

,, '
' nu mai incape . irrdoiala ,~'i istoria a osandit ,,~coala au-
stri,aca''. Pana ~i Bundul a trebuit sa recunoasca .ca ,,reven-
I
dicar~a autononµei cultural-nationale (adica a programului.
national . a1.+striac. =- l, St.), ridicata in cadrul oranduirii
capri,fali1s te1 i~i pierde sensul in conditiile revolutiei socia·-
liste" (vezi ,,A XII-a ~onferirita a Bundului", 1920), ~,Bundu!
nid nu banue~te ca, prin aceasta, a recunoscut (a recu-
noscut. fara sa vrea) netemeinicia principiala a bazelor teo--·
re~ce ale p:rogramului national aus~iac, netemeinicia prin-
cip;tala a teorriei austri~te a natiunii.'' .---:- Pag, 5.

Bundul - · Ul)iunea Generala a Mundtorilor Evrei din Litua-

~ia, ~o1onda ~i · Rusia - s'a format 'i n Septe·ml;>rie 1897. Bundul a
mtrat in Partidul Mundtoresc Social-Democrat din , Rusia (P.M.S.
p.R.) la congresul I a,1 acestuia din 18.9 6. La· c~ngresul al II-lea ·
al P.M.S.D.R. din . 190:3, Bundul a
ie~it din partid dupa ce con-
gresul a respins cerer•e,a nationalista a Bundului de a-1 recunoa~te·
· pe el ca singurul reprezentant 1 al proletariatului evreesc ~i de a
adopta I organizarea partiduiui pe principii federative. ·La al VI-lea.
congres _al sau din ~905, Bundul pune revendicarea ,,autonomiei>
 , A. t) N O T l Rl
81

uitural-nationa~e". Pentru a doua ~ar a ~und~L s'a uni\ .cu P.M.S.

c la congresul . al IV-lea al partidulu1, care . a avut loc in 1906.
Stockholm. Cong_resu1 nu s ' a ocupa t d e ch es t·nmea . progrclmului
p.R.-
·!tional al Bundulu~, -lasa~d~o deschisa .. In . lupta ~n.ternii de par-
., , . tid Bundul a avut, 1n maJoritatea cazurilor, o poz1\1e de . dreapta·, . -
sp;ijinind pe m;ern~evici, iar din 1912 el intra in raporturi organ.i-:·
' - zatorice st:ranse cu -lichidatorii. La sfar~itul an~lui 1918, in Bund
. au inceput sa se creeze grupuri die stanga, care in anii urmatori
1918-1921 tree, i_ n mod organizat1 in partLdul comµnist (bol~evic)
rus, Inca · in.a inte de aceasta, in 1920, la a XU-a conferinta a sa_,
care_a recunoscut necesitatea de . a se renunta la tactica de opo-
zitie fait1a de put erea sovieti:ca, Bundul recunoscli oficiaf inutili--:-
c. ta.tea revendicarii sale nationaliste prip.cipale - ,,autonomia cul•-
.tural-na\ionala" -· declarand _,. ca ,,revendicarea autonom.iei cultural-
nationale; ridicata in cadrut ora.J:?.~uirii c~pitaliste, i$i pierd~ sensul
in condi\iile revolutiei. s~ciahste',,
': ' - ·Pag, 7.
s· Conferinta a IX"'.~ . a Bu~duh~l a avut loc in Iurµe 1912, la
Viena · ~i s'a ocupat de cb.estilµlile legate . de alegerile peiltru a
IV-a Duma de ·stat. _, Pa:g. , 7,<nota.
4
_
' . ·" '' . . ··• ·•
.Astfel au fost :..d enumiti · in:.., arµi ,reactiunl.Li..... care . a urmat ·.
,- - .
-

dupa re'volutia din -1905 men~evicii care au re_n untat in mod ru--
~in9-s .. la liozincile -revolutionare a1e _paJ:"tidului, tinzand sa
licrµdeze p,arti.dut · rev_61ution~r · ilegal . al' ·pro-letariatului. · Este
vofba de .a~a zisa Conferinta din August - a lichidatQrHor,
conferinta-care a .avut loc 1a Viena -ih -August 11912 ~i al carei scop a
r -
1
. .

fost organizar~a unui blq,c a:ntib6I~evk. Organizatorul principal · ~i

inspiratorui conferintei a fost L. Trotki. Despre hot~rirea Confe-
, rintei asupr'a chestiunii nationale ~i .-c ritica acestef hotariri - vezi
_,pag. ,.,65-_71 a edi1
1
,, tiiei de fata. - Pag. 7.
. 5 Este vorba de refo·r ma ;din-186,~, - 1867, prin care a fost desfiin-
tata iobagia •i n Georgia' . .- ,P-ag, 10.
,

6
Col)gresul _a l IV-lea al Bundttlui a avut Loe la sfar~it\11 lunii
'
ApriUe 1901 in ora~ul Belostok. Congresul a declar~t ca ,,notiunea,
'
1

de _«nationalitate» este aipUcabila ~.i popo~ului evreesc", ca Rusia

s~
trel:Sue_ se pr efaca intr'o f,e deratie de nationalitati cu autonomie
,•
1

f • '

romplecta, pe:ritru ·fiecare din ele, indifer~nt de teritoriul pe car~-1

locue~te,, - Pag. 28 1
·
....__ ._, . . . •
7
-Congr·e sui dela Brilnp al s6cial-democq1tiei austriace a avut
loer iri zilele .dela 12-· i 7 (2j -29) Septembrie 1899. Pun~tul central, ~l.
desbaterilor la congres a fost f:h~stiunea nationala. Congresul a res-.
P-ins proiectul de rezolutie propus de . catre social-democratii slavi

,If.
 '·
82 .I. STALIN:Af·ARXIS1\1UL, $1 CHESTIUNEf\ NA)'lONAtA

\
de Sud, care sustirteau· id,eea autonomiei . cultura1.:~a-tionale exte-
ritoriale. El a adoptat rezolutia ' propusa de comisia executiva unita
(comitetul central), care, cer ea o uniune de µnuturi d_eijmitate.:. unele
1

de altele din punct de vedere national. Aceasta r~zolutie repre-

zenta astfel_ ,oo
compromis intre sociial-democratii austro-germani,
care, aparau ideea statului centralizat, ~i sodal-democratii Slavilor
de · S~d, a oe4ilor etc-, .._care staiteau pe pozitii nationaliste. In che-
stiunea. ·organii.zatorka _insa, congresul dela Brilnn a mers ~i mai
departe decat congresul dela Wimberg (vezi adnot. 12) pe drumul
izolarii gruparilor social-de·m ocrate nationale; el a reorgani zat ~i
1

conducerea centrala a partidului, prefaica°'du-o intr'un organ fede-

rativ, ·format din comite-te1e executive ale organizatiilor social-
.,,~ ·. .
- democrate naJionale (ale organizatiei germane, cehe, polone, rutene
[adidi ucrainiene], italiene ~i slave de Sud). - Pag. 29.
s ,,Nof, slava ·domnului, n'aveam parlament" - sunt cuvintele pro-
nuntate 'in Duma de Stat, de ~?1tre· ·V. KokovJ,ev, ministru de fi- ·
na~te tarist (mai tarziu prim-mini~tru), la -24 Aprilie 1903.- ·pag, 32,
·9 Cuvintele acestea sunt luate · din ,,Manifestul Partidului Co-
munist", . al lui Karl 1VI:arx ~i F. Epge1s, °Cap. II (,,Prolet-ari ~i co-
. muni~tif'). (Ve~ ,.ManifestuI Partidµluf'. Comunist", ed .. P.C.R. 1948,
pag: 48.) - Pag. 43,. · · ·
10_ Congresul dela Viena (sau dela· ;,wim~erg" ,- d\;lpa ·numele
hotelulw. in care ~i-a tinut ~edintele), .·al par,tidului _social-democrat
austriac, a avut loc in zilele de 2-5.-31 (6- · i :2) Iunie 1897. La acest
congres, partidul, · pan~ atunci u~i,t at; fu. desfacut in ~ase grupe
social-democrate nationale de sin~ sta,tatoare: germana, ceha,
po1ona, ruteana, ita1ian1r :~i a slavilor de Sud, uni,te numai prin con-
gresul comun ~i coffi!itetul central c~mun. _::_ Pag. 44.
, 11 E vorba de articolul lui Karl ~arx ,,Zur Jµdenfrage" [,,In
chestiunea evreeasca"]; tipa~it in 1844 in Deutsche-Franzosische
Jahrbilctrer [Analele Germano-Franceze] in care Marx polemizeaza
cu _con~ucatorul liber-cugetatorilor radicali germani, ~rune- Bau~r. ·
1
- Pag. 46.. I
. ·
12 E' 'vo,rba de tinuturi1e din lpusul Rusiei tariste, dincolo de
hotarul carora' Evreii .nu aveau voie sa 'Se a~eze fara incuviintare
speciala. - Pag. 46• .I
·13 Congre~ul al, VI-lea al Bundului a avut loc in Octombrie
190 5 la- Zurich (Elvetia). La acest ,'congres Bundul ~i-a formulat
definitiv programul sau national. Acest p'l'ogram cuprindea reven- , \

dica~ea ,,crea!'ii unor atari •institutii · publice-juri~ice",, care ,,sa

poata duce · numai la o autonomie exteritoriala sub forma auto- -
 ADNOT! R ;
83

~iei cultural-nationale" ; aceasta autonomie ctiltural-nationa) a

001
,presupune: 1. scoaterea tuturor funs,tiunilor legate de chestiunile
~ulturale (instructia publica etc.) din competenta statului ~i · a
organelor locale $i teritoriale administrative autonome; 2. predarea
acestor functiuni in competent a natiunii insa$i, repr_e zentata priri
institutii speciale, atat locale cat $i centrale, alese de· toti . membrii
pe baza votului universal, ega l , d~r e ct $i secret". - Pag. 47.
14 Confe,rinta a VIII-a a Bundului a avut lac_ in Septe~brie
1910 la Lvov . (Galitia). Conferinta ~i- a concentrat · a_tent(a prin;-
cipala asupra chestiunii comuniUitii ev r ee$ti ~i asupra ,chestiunii
repaosului in ziua de S amba.ta; rezolutiile adoptate in aceste che-
stiuni dovedesc intarirea crescanda a nationalismului in &anul Bun-
dului. - Pag. 51.
15 · G. V. Plehanov a condamnat in artiicolul ,,Inca o oon~erinta
sparg~toare", publicat in zi,arul ,,Pen tru partid" din 2 ·(15) Octomqrie
1912, ,,Conferinta din August" a lichidatorilor, iar pozitia bundii;,tilor
:;ii a social-democratilor din Caucaz a · caracterizat-o ca o adaptare a
socialismului la national}sm- .
Leaderul bunclii;,tilor, Koss<ilys~1, a criticat pe Plehanov intr'o scri-
soare adresata redactiei revistei ' Uchidatoriste ,,Na:;,a zaria". - - .
Pag, 54. .
16 Congresul al VII-lea al Bu.n dului a avut loc la sfari;,itul .
'
\
antilui 1906 la · Lvov {Galitia). Congres1Jl s'a pronuntat pentru
intrarea Bundului in ,,Pa;.tidul ~uncitor esc _S ocial-Qem6crat din
Rusja" · pe baza statutului adoptat de congresul al . IV-lea {dela
Stockholm). Congresul facea insa rezerva ca ,..intrand in P.M.S.
D.R. :;ii adoptand programul lui, Buridul ,ii;,i me~tine pro.gr.amul
propriu in chestiunea nationala". Dupa congresul al YII-lea,, Bun-
. dul a trecut, cu desavari;,ire :;ii pentru totdeauna, pe · caiea men:;,e-
vismului. - Pag. 55, nota.
· 11 Manilov - unul din pers·~:ma,jele lucrarii ,,Suflete moarte" a
lui Gogo_l, per-sonaj, cara'cterizat -prin placiditate, inertie, fante,ziede-
:;,arta. - Fag. 56.
. 1s ,,Na~e Slovo" [,,Cuvantul ' nostru"] - er a .un oi·gan bunvdist
saptarrianal legal, ce aparea la Vilna in 19iQ6; In total au aparut
9 numere- - Pag. 56, nota.
19 ,,Iskra" _ primul ziar marxist ilegal pe intre•a ga Rusie, fon~at
de Lenin in anul 1900. El se ntimea ,,Iskra" veche, spre deose~ire
de Iskra" noua · din perioada cand ea trecuse pe pozitiile men:;ievi~e.
, " , · v t · . t 1·onalls-
Iskra" veche a dus o lupta inver$unata impo nva na _ .
'' . t · de articole crit1car11
V ••

mului Btindului,. ,,Iskra" a mchma un :;;ir , •

 i
84 I. STALlN: MARX ISMUL. SI CHESTIUNEA NATTONALA
'- .

I
Bundulud. ~i'~a · punc·t ului lui -de vedere fn ~hestiunea nationala ~i
in chestiunile structurii organizatorice a partidului; cele mai im-
portante artico~e. apartin lui Lenin. - Pag,_56.
20 Karl Vanek - . _social-democr~t ceh, deputat in Reichsra-
. tiil (parlamentul) austriac 9-i in Landtagul (dieta provinciala)
. din Brilnn director al spitalului din acel ora~, unul din condu-
'
catorii separ?ti~itilor cehi. K: Vanek a publicat in anul 1910,
'

in revista. ,,ltovnost" [,,Egalitatea"], o serie de articole sub

· titluJ ,,Vrem sa fim sub tutela sau sa fim liberi?", inGhinate ideii
- separatismului ~i patrunse -de ~ovinism national. Aceste articole
· (scoase ~i in bro~ura) fura reproduse, impreuna cu alte· documente,
· in culegere~ ,-,Dokumente des ·separatismus" [,,Documentele sepa-
ratismului"] scoase de Uniunea aus_triaca a muncitorilor- metalur-
gi~ti, care ) ncercase sa impiedice, prii1 scoaterea acestei culegeri,
• I .

la·r girea sparturii, la care Vanek, Buri.an,· Tusar ~i alti con~ucatori

, separati~ti- cehi duceau mii;;carea muncitoreasca din Cehia.
Paragraful din bro~ura lui K . Vanek, amintit aici de Stalin,
suna astfel:
~,Cum 'poate sp~ra· muncitorul - ceh sa-~i ocroteasca· baie-
ta~u.l ~u fetita Jui _de pieiire, inca inainte de ,rena~terea so-
cietatii, ~au sa le · asigure in viitor o v,iata mai buna decat
aceea care le-a fost sortita, daca fortele de consumatie ale
poporului ceh nu socotesc nec~iar, sa. recurga la serviciile
prop~ilor _"meseria~i, _negustort · ~i ind ustria~i?
- ,,~i cum poate a~tepta masa muncitorimii cehe ca va
I
I
c-apa.ta, in ~tatul viitor, _ceeace i se cuvine pe drept, ca va
cfeveni egala. in drepturi in domeniul politic,. social ~i na-
'1 tional, daca .1Preda stl'.a.inilor baza ei economica, daca da
in folosinta tovara~ilor de alta nationalitate posibilitatile
sale de proOUJctie, forta sa continuta in bani?" - Pag. 57,
. " nota.
21
N. a fost pseudoni1mul iui ~oie. Jordania, · 1eaderul m"en~e-
! icilor georgieni, fo~tul al guv~r~u,lui men~evic din Georgia.
- Pag, 5,9.
. .
22
, ,,Civeni Tbovreba" (,,Via.ta noastra"l cotidianul men~evicilor
georgieni-; a aparut la Kutai-s, intre 1 ~i 2/2 Iulie 1912. - Pag. 6,0,
nota, I

23
- Este vorb-a de primul razboi palcanic, . inceput in octom-
brie 1912 ·intre Bulgaria, Serbia; Grecia _~i Munten-egru, p~ de• o
parte, ~i Turcia, pe de alta -parte, Acest razboi a fast rezultatul
I
 A n' N () T A n I ·85

. 'rii dintre interesele marilor puteri ale .Antantei (Franta,

cioclll
glia, Rusia) ~1· 1nterese
· · hl-or put er1· . a1e- T np
1e mar · 1e1· Al'1ante
:rmania, Austro-Ungaria, Italia) in - peninsula Balcanidi. Atat
~cest razboi cat ~i "al doilea razboi _b alcanic (1913), ~care izbuc~1
intre aliatii de ieri, care nu s'au putut intelege in ceeace prive~te
impartirea prazil ~i care s'a terminat prin sdrobirea B~lgariei, ri'a
facut decat sa inaspreasca ~i · ma.i mu1t · ·contrazicerile imperia-
liste in Balcani ~i a fo·s t prolog'ul razboiiului imperialist. mondial. -
Pag. 72.
_24 Vezi hotaririle conferlntei ' a IV (,,co.n ferinta a treia general~ _
din Rusia") a P. M. S. _p, R., care a. avut loc intre 5 ~i 12. Noem-
brie 1907, ~i cqnferinta a V-a a P. 1\/I. S. D. R, (,,conferinta -gene-
raHi din Rusia din 1908"), care a . avut loc intre 21--27 Decembrie
mos (3-9 Ianuarie 1909) (vezi ,;P: ·C. (b) al, u. s. ip. -rezolutiile ~i • !

hotaririle congrese1or, conferinteior ~i ale ~~~dintelor . plenare · ale

. C.", partea I-a, ed. a 6-a rusa 1940, ·pag. 11?,- 1:31). - Pag, 77, .
C. .

25 lagello E. I. - · hlE:mb!u in partidul'·~ociah-democrat polon

(P. P. S.), a fbst ales de catre Duma_IV;- de stat ddn Var~ovia de

_catre blocul -Blilldului ~i P. P. S.--cu natlonaH~tii burghezi impo-
triva social-demo,cra\i1Q,r po1onezi. Fra,ctiunea -~ocial-democrata din
n uma a hotarit sa-1 primeasca pe Iagello in fractiunea ~ocial-_µe-
rnocratilor cu majoritatea ·voturilor m~_n~evkJlo_r· lichidatori (~apte.
men~evici) _impotriva a _~ase deputatf bol~evlci. -- ·;pag. 78.
- -
26 ;,Prosve,cenie" [,,Luminarea"-], - · revista Ionara · bol~evica le-
gala"; a aparut la Petersburg i~ pecembrie '191ii_ Revista . era con..
dusa de V. I. Lenin, care corespqnda regulat .cu 1nembri_i colectivu-
lui redac~ional din ·- Rusfa (M. ~- Saveliev, M. s. _Olminski, A. r.
Elizarova)'. In titnpul ~ederii sale I~ Petersburg;-1: V. Stalin parti-
cipa · foarte activ la revist~. Revista era in stransa legatura cu
,,Pravda" ~;Adevih'ul"]. In ajunul primului razboi mondial, in Iu-
- nie 1914~ gyvernul a suspendat revista. Jn toamua anului 1917 . s'a
·scos un -numar dublu al revistei, - Pag. 78.
I ,