I UNIVERSUL Ânul al 53-Iea Nr.

306 Joi 5 Noembrie 1936

Dezastru!inundaţiilorînValeaJiului Procesul pălmuirii lui Kalman Blumenfeld,

fostul Scrutator al „Adevărului“
din Tg.-Jiu şi sate întregi sub apă. — Zeci de poduri rupte 0>
Judecătoria ocolului n urban acest chip pentru politica de

M a r i in u n d a ţ ii in A r d e a l din Bucureşti — d. judecător a -

P e tr o şa n i, 1 N o em b rie
In urma unor ploi abun­
dente căzute eri şi astănoap-
te în toată regiunea, s’au
produs inundaţii mari care
au luat proporţii dezastroase.
Cele două Jiuri, care se în­
tâlnesc în com. Livezeni şi
formează de aci un singur
râu, au eşit din albie şi au i-
nundat complet comunele Is-
croni, Vulcan şi Lupeni-colo-
nie, precum şi o bună parte
din centrele miniere Petrila,
Lonea şi Cimpa, cauzând
mari pagube locuitorilor şi
societăţilor de cărbuni.
In Petroşani, Jiul n’a putut
Un cartier a l oraşului sub apă face mari ravagii din cauză
că rămăşiţele de pietre şi
T.-Jiu 1 Noembr. trugând zeci de poduri şi cărbuni depozitate la vestul
gospodării. oraşului, pe malul stâng al
" Din cauza ploilor, căzute Sate întregi de-a lungul apei, i-au împiedicat revăr­
în ziua şi noaptea de 31 Oc­ Jiului, care şi-a unit apele sarea, într’o proporţie mai
mare, în colonia muncitori­
tombrie, — adevărate ruperi cu ale Suşiţei şi Amaradiei,
de nori, — apele judeţului stau de 30 ore sub apă. De lor.
Gorj au ieşit din matca lor treizeci de ore furia nemi­ Populaţia, acolo unde a-
pele au intrat în case, s’a re­
inundând luncile şi satele loasă a valurilor isbeşte în tras îngrozită pe dealuri.
prin cari îşi au cursul, dis­ pereţii locuinţelor.
In corn. Iscroni, directorul
şcoalei primare, d. Ion Gugu,
C im itir n im ic it d e a p ă surprins în timpul nopţii de
inundaţie, s’a urcat cu fami­
M o rţi sm u lşi din m orm inte lia pe acoperişul casei şi nu­
mai a doua zi Ii s’a putut ve­
' La Româneşti, comună si­ caselor, stau neputincioşi ni în ajutor.
tuată în partea de miază-zi în faţa acestei mânii dum- Linia de cale ferată a fost
a oraşului, cimitirul a fost nezeeşti.
complet distrus. Morţii din Drumul Tg.-Jiu-Filiaşi s’a Ploile continua de două zile
morminte au fost smulşi de transformat într’un adevă­
furioasele torente şi duşi la rat fluviu ce împrăştie groa­ Jiul duce cadavre de oameni, de animale, case, mobile
olaltă cu copacii, gardurile, ză şi jale.
L u p en i, 2 N o em b rie tă de apă. Locuitorii, în ma­
podurile, vitele, plânşi încă Legăturile cu judeţul şi J iu l s ’a re v ă rsa t p e a m b e le joritate stau în podurile sau
odată de sărmanii oameni, Craiova, în această direcţie, m a lu r i în c e p â n d cu p ia ţa p r i­ pe acoperişurile caselor, stri­
cari, adăpostiţi în podurile sunt întrerupte. m ă rie i L u p en i, d istru g â n d în gând după ajutor. Toate în­
cu rsu l să u p ră v ă lii, m a g a zii,
lo c u in ţe e tc .
7 iele au atins 1 Y i metru la Tg.-Jiu P o d u l d e b eto n , ca r e d u ce
In oraş, în partea de Vest Din căsuţele lor nu se vede Ia c o lo n ia Ş te fa n , a f o s t ru p t
d e a p e. T o t a ci, a fo s t lu a tă
şi Apus, pe malul drept al decât acoperişurile.
d e a p e p ră v ă lia lu i Z a h a ria
Jiului, jalea e de nedescris. j Nimic n’a mai rămas din D u m itru , cu to a te d e p e n d in ­
Străzile : Unirea, 14 Octom­ agoniseala muncii lor, acum ţe le . C o lo n iile: J iu , L o b stein
brie, Morilor, cartierul Zar- în preajma iernii, decât pe­ ş i C en tr a lu l N ou, ju m ă ta te ,
chevici, se află sub apă, ca­ reţii reci şi goi. su n t su b a p ă . C a sele v ă d u v e i
re în multe locuri a atins D in a , d in H u n ed o a ra , cu p r ă ­
înălţimea de 1 jum. metru. O SCENA EMOŢIONANTA v ă lii în c h ir ia te , a u f o s t c o m ­
p le t d istr u se ; d e a se m e n e a a -
Locatarii cuprinşi de Intr’una din aceste coli­ te lie r e le d e lu cru a le fe te lo r
spălată de ape pe o Întindere
de aproape 2 km., între sta­
ţiile Vulcan şi Lupeni, între-
rupându-se astfel circulaţia
trenurilor.
Localitatea Lupeni e izola­
tă. Firele telefonice şi tele­
grafice au fost deranjate. De
asemenea, s’a Întrerupt legă­
tura telefonică şi cu postul
de jandarmi dela Livezeni.
Localul postului este inun­
dat.
Autobuzele de călători, care
fac curse regulate intre Lu­
peni — Vulcan — Petroşani
şi Aninoasa — Petroşani nu
mai pot circula, şoselele fiind
stricate.
Apele Jiului au făcut stri­
căciuni şi pe defileu, întru­
pând astfel circulaţia cu o-
raşul Târgu-Jiu. Autobuzul,
care urma să vină azi la Pe­
troşani, n’a sosit.
Până acum nu ştim dacă
sunt şi victime omeneşti, de­
oarece e foarte greu să ne in ­
formăm din cauza lipsei mij­
loacelor de comunicaţie.
D. dr. Romulus Miocu, pre­
fectul judeţului, care se gă­
seşte în localitate, împreună
cu autorităţile din plasă, a
luat măsuri pentru restabili­
rea circulaţiei şi a întreprins
o anchetă pentru stabilirea
pagubelor.
cercările de salvare au fost
zadarnice, din cauza curen­
tului prea mare.
Din cauza întreruperii li­
niei telefonice, din partea
Jiului de sus, nu avem ştiri
mai ales că toate podurile
sunt distruse.
Echipele de salvare au re­
chiziţionat tot materialul ne­
cesar pentru salvarea celor
în primejdie.
Linia C. F. R. Lupeni-Vul-
can, la km. 95,100 e distrusă
jutor R om niceam i __ a con ti­
continuă şi veninoasă provoca-
tiune ce slujea în coloanele 0 cifră fantastică: 4 miliarde
n u at Lumi desbaterile în proce­ foilor din Sărindar.
su l lui K alm an B lum enfeld, fo st Studenţii au fost asistaţi de D. dr. ILIÉ RADULESCU a trii deşi aveau ore fix a te de au ­
prim redactor a l ziarelor „Ade­ d -n ii avocaţi Antoniu, Constant,declarat urm ătoarele : dienţă — deoarece Blum enfeld
vărul” şi .D im in ea ţa ”. Cotigă. Gârcineanu, Macri, Presa jidovească, în general, in niod im pertinent şi peste o-
Ionel Moţa, Runceanu, Vergatti a execu tat în ultim ii 17 a n i o' rele de audienţă reţinea ceasuri
K alm an n ’a răspuns nici de
ş. a. perm anentă teroare îm potriva întregi pe m inistrul respectiv.
data aceasta in in stanţă.
A,u răspuns în să to ţi cei cinci
opiniei publice rom âneşti şi a
S ’au luat lungi depoziţii d-lor Dar această activitate de per­
prof. urniv. Simion M ehedinţi, statu lu i rom ân. m anent şantaj îm potriva auto­
studenţi — Victor Dragom ire- Ca să caracterizez efectele a-
profesor Grigore Forţu, Nieulae rităţilor de sta t rom ânesc a
scu, C. Stoia, Radu Vlad, I. A - oestei terori, am să dau o serie mers concom itent cu insultarea
tanasiu şi Gh. Şbefănescu — Baţaria, N. Bogdan, dr. Ilie R â-
de exem ple a s t f e l : şi calom nierea poporului rom ân
cari I n ştiu te împrejurări i-au dulescu şi I. Diaconescu.
Am totalizat încasările pe prin to t ce el avea m ai curat ca
aplicat o drastică corecţiune Martorii, au declarat, intre
care le -a fă cu t presa jidovească sim ţire naţională, insultă şi ca­
publică spre a-1 stigm atiza în altele, următoarele: fie dela sta t, com ună, judeţ lom nie debitată zilnic prin co­
precum şi regiile autonom e, de loanele presei iudeo-bolşevice
la 1920 încoace. din Sărindar.
D a t o r ia tin e r e tu lu i Ei bine in 15 a n i încasările
acestea ale presei jidoveşti care
reprezintă 90 la su tă din totalul
Orice acţiune de dezrobire a
poporului român sau de conso­
lidare a conştiinţei naţion ale
presei care apare în ţara ro­ ori de unde a venit, fie că erau
D. prof. Sim ion M ehedinţi a de delicateţă morală pentru un m ânească, se cifrează ia suma
impulsuri de sim ţire ale bătrâ­
declarat următoarele: străin, să nu pretindă a creea de p este 4 m iliarde adică a tâ t nilor luptători n aţion alişti fie
Eu n ’am fo st la Tg. Miureş, opinia publică a neam ului în cât statu l rom ân n ’a fo st în
dar ştâra că din punct de vedere m ijlocul căruia trăieşte. că erau expresie de voinţă ale
stare să aloce apărării lu i n a ­ tineretului eroic şi a stu d en ţi-
a l ordine i congresul studenţesc în ţeleg ca străinii să aibă ţionale. m ii noastre, au fost în perma­
ce s’a ţin u t acolo, a fo st exem ­ ziare cari să reprezinte in tere­ Din punct de vedere moral a - n en ţă drept acte de trădare
plar. sele lor. Dar acestea trebue să -şi ceastă teroare s’a ■m anifestat p lătite de peste g r a n iţe /
Din punct de vedere a l in te ­ arate atributul de străin şi în covârşitor asupra conducători­
reselor statului, Corpul stud en ­ n ici un caz nu vor putea pre­ lor statului român ori cari au
_Oam enii cari s’au improvizat în
tălmăcitori a i conştiinţei şi nă­
ţesc are nu num ai dreptul, dar tinde pentru ele dreptul d e ă fo st partidele cari s ’au perindat zuinţelor româneşti, deşi ’ abia
chiar datoria să cântărească face educaţia noastră politică. la cârm a ţării. veniseră din Galiţia ş nici nu
până în am ănu nte to t ee pri­ A ctivitatea ziarelor străine la ştiau să se exprime bine în lim ­
veşte dezvoltarea n aţion ală a noi în ţară a fost şi este o pro­ EXPONENTUL OBRĂZNI­ ba acestei ţări cu obrăsnicie
statului. vocare fa ţă de elem entul autoh­ care justifică orice fel de re­
Să nu se u ite că de la 1848 şi ton. Din această cauză, ziarişti
CIEI IUDAICE
voltă, au m ers până acolo in-
până astăzi, studenţim ea a a vu t de talia unui Bacalbaşa au tre­ K alm an B lum enfeld in spe­ cât să ne dea lecţii nouă ace­
roluri dintre care unele au fo st buit să părăsească ziarele străi­ cial a fost exponentul obrăzni­
determ inante
Statului.
pentru evoluţia n e la cari au activat uneori. ciei jidoveşti. L-am văzut in ­
D. prof. GRIGORE FORŢU to’o zi la Cameră în in cin ta în
lora ai căror părinţi odihnesc
pe câm piile de jertfă.
Revolta sufletului rom ânesc
De pildă, întem eerea ligii vorbind despre rosturile activi­ care n ’avea dreptul să intre împotriva acestei acţiuni de
pentru unirea tuturor rom âni­ tăţii studenţeşti, a arătat că luând cu o extrem ă cordialitate perm anentă insultă a sufletului
lor, creaţlune la început exclu ­ studenţimea creştină română pe d. Virgil Madgearu de pe românesc este prin urmare le ­
siv studenţească. este urmărită cu recunoştinţă şi banca m inisterială şi cu m âna gitim ă. Este surprinzător că a
Cred că evoluţia neam ului şi admiraţie pentru activitatea sa întinsă peste umerii d-lui Virgil trebuit să treacă 17 an i pentru
Madgearu se plim ba prin in ­
a statului rom ân a aju n s la un naţionalistă.
m om ent decisiv: sau forţa or­ Conflictul între studenţim e şi cin ta Camerii, pentruca astfel
ca acţiunea suiietului român
să înceapă a se m anifesta s i
ganică a elem entului autohton presa din Sărindar este ’ expli­ a tâ t deputaţii cât şi tribunele toţi aceşti pripăşiţi să în ţelea­
va izbuti să anuleze in flu en ţa cabil. Studenţimea română lup­ publice să poată vedea priete­ gă în această România care
elem entelor alogene — cu in ­ tă cu atâtea riscuri, pentru bi­ nia şi trecerea de care K alm an trebue să fie a românilor că
acel cari au dreptul să în d n u
terese discordante fa ţă de sta ­ nele ţării; în timp ce presa din Blum enfeld se bucura pe lângă
tu i nostru — sau însăşi form a­ Sărindar s’a pus cu totul împo­ d. Virgil Madgearu, ministru de meze opinia publică prin presă
ţia etn ică politică rom ânească triva intereselor neamului ro­ fin a n ţe al R om âniei întregite. nu pot să fie decât rom âni da
poate fi grav am eninţată. mânesc. Evit deobiceiu să frequentez origină etnică.
Aşa cred că se explică marele m inisterul şi autorităţile publice Influenţa presei din Sărindar
Aşa privită problema, solidari­ asupra guvernelor noastre nu
tatea întregului elem en t n a ţio ­ proces început de toate m işcă­ dar ori decâte ori m i-a fa st dat
rile de dreapta, în frunte cu să intru în tr’un m inister m’am
nal in latura politică şi econo­ studenţimea. împotriva acestei isbit mereu de acelaş Kalman
constă num ai din sugestii pla­
tonice. Căci prin relaţiile per­
m ică devine un im perativ ca ­ prese înstrăinate sonale. prin teroarea pe care o
Blum enfeld care into’un mod
tegoric im ediat. F aţă de starea In ce priveşte pe Blumenfeld cu totul ireverenţios cu pălăria exercitau asupra guvernului, ji­
h aotică în care se găseşte Eu­ Scrutător, el este unul dintre cei In cap, cu bastonul în m ână. cu dani^ din Sărindar reuşiseră să
ropa, după părerea m arelui om m ai tipici exponenţi ai presei ţigara de foi în gură, intra fără obţină măsuri pozitive de prigo­
de sta t Salazar, n aţiu nea care sărindărene. Toate mamifesta- să se anunţe în cabinetele m i­ nire a mişcării naţionaliste.
nu fa ce repede suma forţelor ţiunile studenţilor, cu toate ges­ nisterelor unde se întreţinea şi La congresul dela Tg..M ureş
sale pozitive poate f i astăzi re­ turile lor, până ia cele m ai bru­ răm ânea ceasuri întregi cu con­ n ’am fost. Dar redactorii m ei
pede sfărâm ată. trim işi acolo m ’au in form at
tale,, nu constituesc decât o fi­ ducătorii departam entelor res­
despre demna ţin u tă a studen-
Credinţa m ea este că genera­ rească reacţiune împotriva pro­ pective ca şi cum toate proble­
ţia care se ridică sub ochii vocărilor aruncate de presa din m ele vitale’ ale statului român ţim ii române, acolo Iar h otă -
ririle luate de congres mar­
noştri va decide definitiv soar­ Sărindar, care încearcă să ne trebuiau să aibă neapărat ratifi­
chează un colţ de istorie n a .

groază, s’au refugiat în po­ b e locuia şi ţiganul Teancă
dul caselor de unde o parte cu soţia sa, femeie suferin­
din ei, abia azi după amia­ dă, cari au fost cuprinşi de
ză au fost salvaţi.
In partea de Nord a ora­
şului a fost cuprinsă de va­ te, le-a venit în ajutor un
luri gospodăria grădinaru­ jandarm, care a reuşit să
lui Manu. Familia grădina­ salveze pe femeie. Voind să
rului a fost salvată dela o scape şi pe bărbat, acesta a
moarte sigură de doi ruşi, cu scăpat frânghia ce i se a-
ajutorul unei plute impro­ runcase, a fost luat de va­
vizată.
La marginile oraşului, în încercat din nou să-l prin­
colibe locuite în majoritate dă, dar valurile erau furioa­
de ţigani, meseriaşi, munci­ se şi-l acoperiseră cu cal cu
tori, jalea e şi mai mare. tot. Abia s’a salvat pe el.
F a g u b e le d in p la s a H a v a s i
In judeţ, în plasa Novaci,
apele Gilortului au prici­
nuit pagube enorme distru­
gând poduri şi gospodării,
înecând vite, păsări şi du­
când în puhoiul său nutre­
ţurile ce nu fuseseră ridica­
te de pe câmp.
Apele Tismanei, Juleţu-
lui, Suşiţei şi Bistriţei au
inundat vărzăriile din lunci,
pricinuind însemnate pagu­
be sărmanilor agricultori
cari de câteva luni aşteptau
să-şi încaseze rodul muncii
lor de-o vară.
Localul legiunii de jandarm i care a trebuit să fie evacuat
valuri.
La strigătele lor dispera­
luri şi înecat. Jandarr ul a
Pagubele pricinuite de a-
ceste inundaţii în oraşul şi
judeţul nostru sunt enorme.
Dacă în judeţ nu se pot
lua unele măsuri care ar
putea să împiedice aceste
revărsări de ape, apoi în o-
raşul Tg.-Jiu, conducătorii
ar putea cu unele jertfe bă­
neşti, să împiedice aseme­
nea dezastre.
Comuna ar trebui să ia
măsuri pentru îndiguirea
Jiului, ca să se evite inun­
daţii catastrofale ca cea de
acum.
T e sle r Io h a n a , a p o i p r ă v ă lia
lu i V esm a n , p ră v ă lia K o h n .
L a c r â şm a lu i V a g m a n , a p a
a in tr a t p e u şa cu rţii. T o a tă
str. R e g e le F er d in a n d e in u n ­
d a tă . Au fo s t d u se c a s e le d in
str. P r in c ip e le C arol, p ro p rie­
t a te a Iui S lovik V ictor, a lu i
F ried M aier, N etb a l F ra n c.
In B ă r b ă te n ii de Sus, Jiul
a luat mai multe grajduri şi
numeroase vite, precum şi
casa lui T. Rusu. întreaga
colonie a soc. este înconjura­
Circulaţia trenurilor întrerupta
In urma ploilor torenţiale,
căzute în cursul züei de 1 Noem ­
brie, lin ia ferată Tg. Jiu — Co-
păcioasa a fost inundată în m ai
m ulte puncte. Balastul a lo st
spălat de ape pe întindere de
aproape 1 km.
In cursul dim ineţii circulaţia
a fo st întreruptă. Trenul auto­
motor 1123 a fost oprit în Tg.
Jiu; tr. 1036 a fost anulat, iar tr.
1095 a fost oprit în Copăciaasa.
După m asă circulaţia a fost
reluată, deocam dată trenurile
circulând prin pilotare.
A p e l e c r e s c in Vaicea,
producând mari pagube
R.-Vâlcea, 1 Noembrie
Din cauza ploilor, apa O iteţu-
lui a rupt podul dela târgul Ho-
rezul, izolând comuna Vaidieni.
Din această cauză, solem nitatea
desveiirii m onum entului eroilor,
ce urm a să se facă astăzi, a
fo st am ânată pentru o altă
dată.
In noaptea de 31 Octombrie,
apa râului Olăneşti venind
mare, a lu at stivele cu lem ne
de foc ale exploatării de păduri
din corn. Cheia, a surpat vila
d-lui Bădescu, din Olăneşti şi a
rupt podul dela Păuşeşti - M a-
glaş.
Din Brezoi s’a com unicat au­
torităţilor, că azi noapte apele
Lotrului venind m ari şi am e­
Mari pagube in regiunea Vulcan-Petroşani
Centrala electrică inundată. ■— Doi oameni ucişi
D ev a , 2 N oem b rie Inecaţi şi duşi de apă.
In urma ploilor de Vineri In com. Lupeni, podul de cunoscute
beton armat a fost grav ava­
şi Sâmbătă noaptea spre Du­
minică, apele Jiului au inun­ riat.
dat valea sa, provocând nu­ Prăvăliile din str. Princi­ răspuns, deşi avea posibilitatea
meroase pagube şi în regiu­ pală şi casele au fost inun­ să răspundă.
nea noastră. date.
Pagubele sunt foarte mari, vocator perm anent, lipsit de
Astfel, In corn. Vulcan, au
fost inundate foarte multe în toată regiunea.
case şi s’au produs pagube In corn. Petrila, podul fa­
mari, fiind luate de ape fura­ bric ei de cherestea a fost executarea
jele şi numeroase animale. luat de apă.
Abatorul a fost şi el luat După o evaluare sumară,
de ape. pagubele, până în prezent, naţională
Centrala electrică a soc. se cifrează la şase milioane
Petroşani, care alimentează lei.
întreaga regiune, a fost inun­ CALEA FERATA PEROŞANI-
dată, şi pentru moment cu­
rentul a fost oprit. SIMERIA ÎNTRERUPTA
Astăzi au venit la faţa lo­
ft
ta elem entului etn ic legat de conducă pe noi, ca şi cum am fi carea lui.
circa 100 m., Ia km. 90,800, 80 Carpaţi. o naţiune lipsită până şi de In tr’o zi, la m inisterul de in ­
ţională. Congresul dela Tg.-Mu­
m. şi km. 90,200 60 m. Deaceea pe tinerii de azi îi aş­ elem entarul sim ţ al conservării dustrie şi în alta la m inisterul reş a fost o înălţătoare m ani­
festaţie românească. Nu m erită
teaptă „sau o mare onoare, sau naţiei. m uncii am asistat la două ex­ injurii’e şi salom niile cu care
LA VULCAN un mare blestem”. Această presă erate vădit îm­ plozii de revoltă. In primul caz au gratificat-o presa judeo-co.
De eu seară, apele Jiului D -sa arată apoi, că e u n lu ­ potriva noastră, când cons' deră a publicului venit în audienţa, m unistă din Sărindar.
cim elem en tar că viaţa unui ca o ruşine să fii naţionalist si al doilea a invalizilor veniţi să
au început să aducă tot felul popor n u poate fi condusă decât batjocoreşte orice m işcare de solicite unele drepturi şi cari nu Audierea martorilor va conti­
de case, cadavre, mobilier, de acei cari reprezintă în chip redeşteptare naţională, spriji­ puteau să ia contact cu m iniş­ nua în şedinţa viitoare.
tot ce au găsit şi întâl­ real interesele sale etnice, nind în schimb bolşevismul.
nit in calea lor prin corn. Este o datorie de con ştiin ţă şi
Lupeni, Paroşani şi Vulcan.
La semaforul Vulcanului
către Lupeni, linia e distrusă
pe o întindere de circa 100 m. Studenţimea a fost calomniată Comemorarea marelui cărturar
In regiunea carboniferă Pe-
D. N. BATZARIA precizează toare şi injurioase şi nu poate
că a părăsit presa din Sărindar, învedera, aşa cum se
cu convingerea ferm ă că ea se caracterul calomnios al acestor
cuvine, şi cronicar Gheorghe Şincai
troşani-Vulcan a căzut trei zile găseşte pe o linie de conduită acuzaţii, pe cât de grave, pe
contrară intereselor neamului a tâ t de neadevârate şi m eşteşu­ -------- 1
o ploaie continuă, care a provo­
cat revărsarea apelor Jiului. P e -
românesc.
La „Adevărul” şi „Dim ineaţa”,
g it inventate.
Sunt acuzaţii neîntem eiate,
Luni im plinindu-ss 120 de a>ni
dela moartea marelui cărturar
Şuluţ, ş. a., face parte şi prof a .
sorul, îndrumătorul şi sâm ăna-
asem enea albia pârâului Sala-
truc a fost com plet îm potm o­
Scrutator era reporter politic. cum sunt calomniile atât de res­ şi cronicar Gheorghe Şincai, so­ torul de idei, Gheorghe Şincai,
Fiind deci în permanent contact pingătoare debitate pe seama cietatea culturală - patriotică Se crede că s ’ar fi născut în
lită ; precum şi albia pârâului cu oam enii noştri politici, el dă­ lor, în legătură cu aşa zisa pro. „Târnava-Mare” a românilor
Merişoara. 1753 la Şamşud si a murit la
dea la ziar inform aţii şi impre­ fanare din gara Sinaia, ce nu ardeleni, din Capitală, a com e­ 1816.
Din această cauză, gara Lu­ sii. Nu le dădea insă în mod s ’a petrecut niciodată morat această zi, printo’o pioa­ D in biografia făcută de AL
peni a fost inundată. obiectiv, ci le denatura, din pri­
Am fo st la Tg.-M ureş cu o-
să rugăciune pentru odihna su­ Papiu Hartan, în discursul său
Linia ferată Lupeni - Petro­ cina sentim entelor şi resenti­ fletului lui, oficiată de preotul de recepţie de la Academie, in
şani a fost inundată între sta ­ m entelor, un fel de ură orga­ cazia congresului U niunii ora­ ardelean Popa, asistat de preo­ 1869 reiese că Şincai era de fa­
ţiile Lupeni şi Vulcan. nică împotriva a tot ce era m a­ şelor şi am vorbit atunci, cu o tu l Popescu, membri a i societă­ m ilie nobilă, ca a în văţat la Blaj
nifestare românească, sau afir­ seam ă de loca’nici, a tâ t români ţii. şi ia Cluj; apoi Ia Roma, unde
mare a unui sentim ent naţional, câ t şi minoritari, cari m i-au La această comemorare au a stat 6 ani, în decursul cărora
a nevoilor şi durerilor neamului povestit că studenţim ea rom â­ luat parte m ulţi ardeleni, prin­
a cules din biblioteci documenta
românes:. n ă creştină a dat dovadă — în tre cari am remarcat pe d-nii: relative la Istoria Românilor
Lipsit de m ăsură şi de o re­ zilele pe cari le-a petrecut a- colonel I-aneu, m aior Popa, It. Cât a trăit n’a putut sâ .şl
voltătoare grandilocvenţă, el colo, la congres, — de ordine şi col. Proşteanu, Ignat Mir cea, vadă opera tipărită, căci cenzura
izbutia să imprime punctul său o disciplină cari au stârnit ad­
de vedere, care consta în a pre­ m iraţia populaţiei.
zenta într’o lumină falsă si com ­
forat senator, inginer Dionisie
Bucur, Ion Câbăşanu, inginer
inspector general I. M Popo.
ungurească i-a pus următoarea
rezoluţie: „Opera e vrednică da
ninţând să distrugă partea de Şi abia atunci m i-am d a t .sea­ foc, iar- autorul de furci”.
jos a satului, in stalaţiile şi de­ prom iţătoare to t ce era, se n ti­
m ă de ticăloşia Sărindarului.
vici, dr. Bălan, inginer chim ist După ee arată marea iubire ca
pozitele soc. forestiere „Carpa­ m ent rom ânesc ş i m işcare n a ­ Boţu, ş. a. i a avut-o Gheorghe Şincai. pen­
ţională. Campania dusă de a ce a stă
tin a ”, s’a dat alarm a în m ijlo­ După oficierea serviciului di­ tru patria şi neamul său, d. A.
cul nopţii şi toată populaţia, lu­ în treb at asupra m a n ifesta ţii­ presă pentru com promiterea vin, d. Andrei V. Popovici, direc­ Popovici adaogă: este regretabil
crătorii şi funcţionarii societă­ lor studenţeşti dela Tg.-Mureş m işcării naţionale ju stifică pe torul societăţii şi ziarului „Tri­ că nim eni dintre cei chem aţi de
ţii au sărit dând ajutor la des­ — redate de presa din Sărindar deplin reacţiunea la care s’a buna”, a vorbit despre opera şi azi şi nici dintre contimporanii
fundarea zăgazurilor cari îm- ca incidente si dezordini— , d-sa văzut silită să recurgă studen­ personalitatea lui Gheorghe lui, nu au găsiit de cuviinţă să
pedicau scurgerea torenţilor ce arată că studenţim ea n ’are nici ţim ea, care grupează dealtfel Şincai: fixeze personaliatea acestui ves­
o posibilitate de a pune la oam enii cei mai Inofensivi şi
veneau cu furie. D in pleiada în .care au stră­ tit cărturar, neştiindu..se m ăcar
Şi Oltul creşte mereu, aducand punct aceste aserţiuni defăim a. tinerii cei m ai paşnici. lucit Samuil Micu, Petru Maior, locul unde a fost înmormântat,
pe valuri plute întregi de lem ­ apoi Bărnuţiu, Cipariu, Şoguna nici cine i-au fost părinţi.
ne, scânduri, buşteni copaci Raţiu, Pop de Băseşti, Lucaci,
sm ulşi din rădăcini şi cadavre
de păsări şi anim ale, surprin­
se de torenţi. Intrigă, trafic, escrocherie...
Dacă ploile nu vor înceta,
vom avea de înregistrat adevă­
D. N. BOGDAN vorbind des­
rate dezastre în partea de Nord
a judeţului.
pre K alm an Blum enfeld, îl a -
rată ca un neruşinat şi venal
In ce priveşte calomniile de­
bitate pe seam a studenţilor în
legătură cu congresul dela Tg.-
0 manifestare româno-americană
hom osexual, ajuns din fostă Mureş şi oprirea in gara Sinaia, Dum inică d. a. a fost la fu n ­ măncescu, consul al Rom âniei
calfă, posesor al unei averi de
peste 80 m ilioane lei ,avere rea­
lizată prin intrigă, trafic de in ­
însuşi m inisterul de interne a
ţinut să le desm intă printr’un
com unicat.
daţia Carol o m anifestare ro­
m âno-am ericană, organizată de
ateneul .R egele Carol al II-le a ”.
la San-Francisco, despre: „A-
m erica şi Rom ânii in S tatele
U nite”.
flu en ţă şi escrocherie, în dauna D in toate fotografiile luate la D. lo a n I. Eftim escu, preşe­
interesului naţional. congres şi după albumul foto­ După ce a evocat varietatea
dintele ateneului, după ce pre­ şi frum useţea peisagiului am e­
Aceste acuzaţii le-a m făcut grafic, se poate constata că, de­ zintă publicului pe d. Dem. D i-
publicului sub sem ­ parte de a constitui o ruşine, rican, conferenţiarul a făcut u n
m ăncescu, consulul Rom âniei la
nătură, prin ziarele Veghea. P o. aşa cum a afirm at Kalman San-Francisco, spune că a te­
rezumat al istoriei poporului a -
runca Vremii si Ogorul. El n ’a Blum enfeld în ziarele jidoveşti, neul „Regele Carol al II-lea ”
m erican .scoţând în relief lupta
congresul a reprezentat, dim ­ şi un com itet în frunte cu d-n a
aprigă eu o natură ostilă, p en ­
potrivă, u na din cele m ai stră­ tru clădirea m aréi republici de­
Vasile Stoica, soţia m inistrului m ocrate de azi.
A fost un intrigant şi un pro­ lucite m anifestaţii naţionaliste, român la Sofia, a határit ridi­
în tr’o regiune înstrăinată; un Despre em igranţii Români din
carea unui bust d-lui W. N. America, a citit o serie de data
curaj. exem plu de ordine, disciplină şi Cromwell, m are jurist am erican
Actul tinerilor n aţionalişti entuziasm românesc. statistice interesante, după
şi filo-rom ân, bust ce va fi care numărul acestora s’ar ridi­
cari se a flă în faţa dvs. este Mişcarea studenţească a fost
unei sentinţe izvo­ odios calom niată şi acest fapt
inaugurat in prim ăvara anului ca la peste 400.000, din care a -
viitor, când d. W illiam Nelson proape 160.000 copii născuţi din
râte din conştiinţa m orală şi justifică cu prisosinţă reacţiu­ Cromwell, in vitat de ateneu, va
nea naţională îm potriva lui părinţi Rom âni, în Statele U -
a ţării, m ereu provo­
cată de acest individ. Blum enfeld.
vizita Buoureştiul. nite.
A vorbit apoi d. D. Dem. D i-
D. Dim ănceseu a relevat con­
tribuţia acestor em igranţi la e -
conom ia naţională .arătând că
ei au trimes, după o statistică
stabilită de Societatea N aţiuni­
lor, iudelor lor din ţară, în in ­

No. 44
Centrul oraşului fiind pe tervalul dela 1929—1933, peste
înălţimi a suferit stricăciuni cului d. maior Ionescu, co­ B ucureştii care se duc. H anul Radu-
un m iliard de lei.
mai mici. In schimb, cartiere­ mandantul legiunii de jan­ Vodă. — O ficiul de o cro tire al Pri­ A m ai arătat că problema re­
le mărginaşe au fost inun­ darmi şi d. ing. Moisescu, şe­ m ăriei. — N o u tă ţ. h o rtic o ’e. — Cum patrierii em igranţilor rom âni
date complet. Jalea oameni­ ful serviciului judeţean de din S tatele U nite nu se m ai
lor este de nedescris. drumuri. c ă lă to re şte o regină. — A părarea Bel­ pune acum, ea constituind o
Comunicaţia telefonică cu giei. — C iu d ăţen ii b ritan ice. — „Ei problemă exclusiv inteimă a
O CASA SE PRĂBUŞEŞTE valea Jiului este întreruptă. Sţatelor-U nite, în rezolvarea
ŞI OMOARA DOI BATRANI Linia ferată Petroşani-Si- M isterio so “ a m u rit. — Fi m ul în re­ căreia nu avem dreptul să ne
TRANI meria a fost stricată pe o lief. A c tu a lită ţi foto g rafice. — Jo- am estecăm .
Pensionarul Mesaroş, în e- distanţă de trei kilometri, curi. Modă. — G rafologie, e tc . în ch eie, spunând că este con­
tate de 60 ani, cu soţia sa, din care cauză comunicaţia vins că dacă s’ar repeta în Eu­
n’au mai putut ieşi din casa s’a întrerupt. ropa un alt 1914, marele popor
lor, înconjurată de apă. Ne- De asemenea, râul Streiul
putându-li-se da nici un aju­ a luat podul de lemn de lân­ american, înţelegător şi gene­
tor, peste câ te v a ere casa s’a gă Simeria, întrerupând cir­ ros va fi alături de noi. ,
U |i jandarm ducând alim ente cam arazilor răm aşi in localul prăbuşit p e ste ei. culaţia pe şoseaua naţională -- XXX• XXX———
—- — legiunii , — Nefericiţii bătrâni au fost Deva-Orăş tie.