ISTORIA

TRANSILVANIEI
VOt. I
(pANA t t r54r)

CoonnoNAToRI

IoeN-Aunsr Pop
Tuoues NAcrnn

Auronr
Mmar BAneulsscu Gmcon P. Pop
ANroN E. Ddnlmn IoeN,Aunnr Pop
loeN Grooamu Mrset Roree
THorrres NAcmn VammN Vesmrv

Edigia a III-a

AceorvrR Ror'rANA EorruRa EprscoprEr

CentruldeStudiiTiansilvane DfVgt gf HUNfOOAREI
ClujNapoca Deva

2016
 Cuprins

Lista h[rgilor dir.

'\nexe
6

Cuvint preliminar
7

Gnlcon P. Pop
Transilvania, Banat,
Crigana gi Maramureg. Caracteristici geografice
11
rrtd-
MrHar Roraa
Preistoria
29

Ver-sNrrN Vesrlrpv
Prima epoch a fi.erului
5l
IoRN Gr-oo,q.nru
Istoria qi civilizagia dacilor
67

Mruer BAnnulrscu
dhxi'' -
De la romani pdnd la sfArgitul mileniului I
i.-l .:, t37
.Iffi- C-entrul de Studil
lhedmrel" 2016 THoM,4,s NAcr-en
f Transilvania intre 900 gi 1300
t99
:hr, Anton E. D6rner, ...; IoeN - Aunrl Pop
sDil{ 978606469457-3; Transilvania in secolul al XIV.lea
gi in prima jum[tate a secolului al XV-lea (cca 1300-1456)
233

ANroN E. DOnNpn
Transilvania intre stabilitate qi crizd
(r4s7.t54t)
283

Bibliografie
33r

Indice
!{-i
35r

t Anexe
383

dee
'spre nponinrc, oronime Si
'nz dErutmii dif eritl pentru
tmnnit gm a SiebenHttrgen
Vdedl. D erurmir e a oficiald
wderne a fost tnsd cea de
ti astizi qtariante deriq.tate
metiile arademice de peste
rqr ezentatiu d tn lucr ar ea Grucon P. Pop
este cevd mai complicatd.
lind v orb a despr e o lucr ar e
t fost scrise tnsd in forma Transilvania, Banat,
multe toponime Si oronime
T1,maua-Kokel.Kilkilll6), Crigana gi Maramureg.
wfu, denwnirea oficiald
rsacrate, se dnu (?nparan.
Caracteristici geografice
L germ.drTe.
ier4i cdru este q,torba
decdt
rntmite lacwte Si stdngdcii.
ri, mni in viitor, o datd
ales
nanga cd, in acest prag de TEzurozuul ANALIZAT, c,tne cuprinde partea
irutituginnal, o mdre parte centrald, vestic[ qi nord.vesticd a RomAniei, se
,n disparut ori md,car s-au intinde pe o suprafage de 100.293 kmz, repre-
n pmte sd reddm d"ced"std zentdnd42,l% din totalul suprafegei girii noas.
tru r efle ct ar e a tr e cutului. tre, iar populagia ce tr5ie$te in acest spaliu
afost. Dar poate fi schim- (7 .221.733 de locuitori) constituie o treime din
ea ccanaud se apropie mai cea a RomAniei anului 2002 (21.680.974 delo.
'. W anli of erim lectorilor cuitori). Provinciile geografico.istorice speci-
fice spagiului urmdrit sunt Transilvania pro-
priu-zisI, Banat, Crigana gi Maramureg.
iv. dr. IoaN-Aunrl Poe, Transilvania cuprinde partea centrald a
i de Studii Transilvane, RomAniei (judegele Cluj, Sdlaj, Bistriga.N5-
rersitillii,,Babeq-Bolyai" sdud, Alba, Mureg, Harghita, Hunedoara, Si-
biu, Bragov gi Covasna), respectiv Depresiu.
nea Transilvaniei gi versantele carpatice ce
se apleacd spre aceasta, in timp ce Banatul (ju.
degele Carag-Severin, Timiq gi Arad), Crigana
(judegul Bihor) qi Maramurequl (judegele Ma.
ramureq gi Satu Mare) reprezintd provinciile
Gmcon P. Pop geografico-istorice de pe fagada vesticd gi nord-
Prof . uniu. dr., Uniuersitatea vesticd a RomAniei. Desigur, in privinga supra.
,,Babes-Boly ai", CIuj -N apoca fegei gi a numdrului de locuitori, intAietatea
L2 lsrozue TReNsrr-veNrBr

revine, de departe, Transilvaniei (73,9Vo din suprafagd gi 19,7o/o din populagia

Romdniei), urmate de Banat (I0,5o/o qi 6,8%), Maramureg (4,5o/o gi4o/o) giCri-
gana (3,2o/o qi 2,8%).

L . Caracteristici geografi co.fizice

iN cennul sIATIULUT avut in vedere, caracteristicile geografic o-frzice (de alcd-

tuire geologic5, orografie, clim5 gi hidrografie, inveliq biotic gi de soluri, la care
se aldturd gi resursele solului gi subsolului) prezintd o complexitate deosebitd,
determinatd de specificitatea de genezS, primard, de pozigia geograficd qi de
modalitatea in care au ac(ionat factorii de modelare din momentul in care
teritoriul a fost scos de sub influenla domeniului de sedimentare. Ca urmare a
celor mengionate, spa$ul provinciilor geografico-istorice analizate cuprinde
toate cele trei trepte majore de relief specifice teritoriului RomAniei: munli,
dealuri qi cAmpii.

1.1. Spagiul carpatic

SpeTrur- cAReATIC AL teritoriului analizat corespunde fagadei vestice a Carpagilor

Orientali, celei nordice a Carpagilor Meridionali qi in totalitate Carpagilor Oc-
cidentali, astfel incAt, fdre a apela la calcule prea riguroase, se poate spune c5,
in bund misurS, arcul carpatic romAnesc este cuprins in provinciile analizate.
Genetic, Carpaqii romAnegti sunt un rezultat al unei evolugii indelungate,
incepute incd in proterozoic gi continuate in paleozoic, cAnd s-au format gistu-
rile cristaline gi intruziunile granitice, care dau cele mai mari indlgimi ale acestei
importante unitdgi de relief de pe cuprinsul gdrii. Mezozoicul a corespuns pre-
zen[ei pe actualul areal carpatic a uneiintinse zone de geosinclinal, in care s-au
depus, de pe uscaturile din vecindtate, mari cantit[gi de material detritic
(bolov[niguri gi pietriguri, nisipuri, mAluri gi ndmoluri, pe seami c[rora s.au
format conglomeratele, gresiile, marnele gi argilele, unele gisturi mamoase qi
argiloase). De asemenea, viala animald gi vegetald a condus la geneza rocilor
organogene, reprezentate prin areale destul de extinse de calcare mezozoice, pe
seama cdrora s-a format interesantul relief carstic ce are extensiune maxim5 in
Carpagii Occidentali.
SfArgitul mezozoicului a insemnat inceputul orogenezei alpine, care a con-
tinuat, cu intensitdgi difedte, in tot timpul neozoicului gi chiar in prima jumltate
a cuaternarului, avAnd drepL consecingd ridicarea qi cutarea intregului pachet
de formagiuni sedimentare depuse in geosinclinalul carpatic mezozoic, precum

gd gi 19,7o/o din populagia
rureq (4,5% qi4%) gi Cri-
'gografico.fizice (de alc5-
biotic qi de soluri, la care
, complexitate deosebitd,
: pozigia geograficd gi de
'e din momentul in care
edimentare. Ca urmare a
orice analizate cuprinde
rriului RomAniei: mun[i,
rladei vestice a Carpagilor
totalitate Carpagilor Oc-
rroase, se poate spune cd,
s in provinciile analizate.
nei evolugii indelungate,
c, cAnd s-au format qistu.
ri mariindlgimi ale acestei
zozoicul a corespuns pre-
geosinclinal, in care s-au
tlgi de material detritic
rri, pe seamd cdrora s-au
unele gisturi mamoase gi
condus la geneza rocilor
:de calcare mezozoice, pe
ue extensiune maximi in
:nezei alpine, care a con-
gi chiar tr prima jumdtate
lutarea intregului pachet
arpatic mezozoic, precum
---..
Canac'rgzusucr cEocRAFrcE l3
qi a formagiunilor anterioare acestora. O etapd semnificativd in configurarea
Carpagilor s-a inregistrat incepand cu badenianul, cu continuare in sarma(ian
qi pliocen, cdnd pe latura vesdce a zonei cristalino-mezozoice a Carpagilor
Orientali gi in sud-estul Mungilor Apuseni a inceput sd se manifeste fenomenul
de vulcanism ce a dar nagtere langului vulcanic de pe teritoriul Romaniei.
Ultima fazd de evolugie a langului carpatic s-a inregistrat spre sfargitul plio-
cenului gi in prima jumdtate a cuaternarului, cand a avut loc o ridicare de tip
epirogenetic a unitdgii, cu circa 1.000 m, irideosebi a Carpagilor Meridionali.
Drept urmare a acestei situagii qi a r[cirii climei din timpul pleisrocenului, zonele
mai inalte din Mungii Rodnei qi in totalitate din Carpagii Meridionali au ajuns
in condigia de formare a ghegarilor de tip alpin, care au contribuit substangial
la modelarea spagiului montan situar, in general, la altitudini de peste 2.000 m.
O datd cu holocenul, clima a intrat intr-o evidentd perioadd de incilzire, con-
secinga acesteia constand in topirea ghefarilor, care au ldsat in urmd un in-
teresant relief glaciar, reprezentat prin creste qi strungi glaciare, circuri gi vdi
glaciare, iar in partea inferioard a acestora, acolo unde temperatura incepea sd
fie pozitiv[, s-au constituit pragurile glaciare. Ca forme hidrografice, in circurile
glaciare s-a adunat apa qi s-au format lacurile glaciare, iar peste praguri, obiqnuit
la intAlnirea vdii glaciare cu valea de tip fluviaril, s-au format cascadele glaciare
(BAlea-Cascad5, spre exemplu).
Pozigia geograficS, forma qi mai cu seam[ importantele arii de discontinuitate
relativd permit evidengierea a trei mari unitdgi carpatice pe teritoriul RomAniei:
Carpagii Orientali, care incep la graniga cu lJcraina, in nord, gi ajung pAnd la
Valea Prahovei, in sud; Carpagii Meridionali, siruali inrre Valea Prahovei gi
culoarul Timig-Cerna, in vest, gi Carpagii Occidentali, care formeazd cea de a
treia laturd a triunghiului Carpagilor romAneqti.
Carpagii orientali se inscriu in unitarea analizatd prin fagada lor vesticd, ce
cuprinde mai intai o fagie de formagiuni cristalino-m ezozoice gi de flig cretacic
qi paleogen (gisturi cristaline cu intruziuni granitice, calcare mezozoice, conglo-
merate, gisturi marnoase qi argiloase, gresii etc.), aceasta fiind reprezentat[, de
la nord spre sud, de Mungii Maramuregului,.Rodnei, Giurgeului, Hdgmagu Mare,
Ciucului, Bodocului, Ciucaq, Perqani in vestul acesteia, spre Dealurile de
Vest qi Depresiunea Transilvaniei, este"t..situat langul mungilor vulcanici, consti.
tuit din masivele oaqului, Gutaiului, Jibleqului, celiman, Gurghiului qi Harghita.
o caracteristic[ semnificativd a Carpagilor Orientali o constituie fragmen-
tarea destul de accentuatd a reliefului, pusS in evidengd de prezenga celor douh
aliniamente de inflexiune gi de numeroasele arii depresionare. Primul dintre
aliniamentele de l5sare incepe in Culoarul Bargaielor gi se continud prin depre.
siunea Vatra Dornei gi Culoarul Moldovei, iar cel de al doilea face leglrurd intre
Depresiunea Bragovului qi Valea Trotugului, peste pasul Oituz.
L4 IsroRre TRaNsrr-vaNrr.r

Aliniamentele mengionate, care imprimd gi o anumitd caracteristicd de dis-

continuitate geografic5, permit separarea Carpagilor Orientali in trei grupe,
nordicd,, centrald, si sudicd, fiecare dintre acestea eu particularitdgi bine puse in
evidengd prin toate elementele geograficci.fizice, intre acestea indeosebi carac-
teristicile orografice, hidrografice gi de vegetagie. De altfel, privind altitudinea
Carpagilor Orientali, se remarcd'reducerea acesteia de la nord spre sud, inre.
gistrandu-se peste 2.000 m, desigur pe areale foarte restranse, numai in Mungii
Rodnei (2.303 m in varful Pietrosul Rodnei) gi mungii cxliman (2.100 m in
Pietrosul CSlimanilor), dupd care valorile se reduc destul de mult pe mdsurd
ce se merge spre grupa sudice (cu excepgia ceahldului, 1.90? m in varful ocola-
gul Mare, qi a Ciucaqului, I.954 m in vdrful Ciucaq).
Privitor la depresiwtile din Carpagii Orientali (desigur, cele care aparlin spa-
giului urmrrit), ele incep, in nord, cu depresiunile oagului gi Maramureqului
gi se continud cu cele de pe cursurile superioare ale Muregului (Giurgeu) gi
oltului (ciuc gi Bragov), ultima fiind cea mai intinsd unirare geograficd de
aceast[ naturr de pe teritoriul Romaniei. in unele dintre acestea (Giurgeu, Ciuc
qi Bragov), in primele secole ale mileniului al doilea, in scopul apdrdrii granigelor
estice ale Regatului Maghiar, au fost colonizagi secuii gi sagii, exact in faga
pasurilor carpatice corespunzdtoare: Bicaz, Ghimeg-Palanca, Oituz gi Bran.
Ariile geografice de discontinuitate transversald, cu pasuri de inllgime la
izvoarele vdilor de direcgie opusd, respectiv care se indreaptd spre est (Moldova)
gi spre vest (Transilvania), la care se aldturd numeroase alte pasuri de culme,
au facilitat, in toate timpurile, o vie circulagie a populagiei intre cele doui mari
provincii geografico-istorice siruate de o parte qi de alta a Carpagilor Orientali
qi chiar intre Depresiunea Transilvaniei gi unele depresiuni intramontane.

Co4agiiMeridionali, prin masivitate gi altitudine, cu aproape 20 de vArfuri ce

deplqesc 2.500 m, maxima {iind atinsd de vArful Moldoveanu (2.544 m), con-
stituie unitatea montand cea mai reprezentativ[ de pe teritoriul Romdniei. Sunt
situagi intre Valea Prahovei (esr) gi culoarul Timig-Cerna (vesr), in timp ce spre
sud fac limite cu depresiunile subcarpatice, iar in nord coboard panS la unit[gile
depresionare F[g[raq, Sibiu qi Sdligte qi culoarele Apoldului gi ordgtiei. Versan-
tul nordic se caracterizeazi prin prezenla unui abrupt putemic spre Depresiunea
Fdgdragului, in timp ce spre celelalte depresiuni qi culoare trecerea se realizeaz1
treptat, in aceasti parte fiind foarte bine exprimat[ platforma inferioard de
nivelare.
scoaterea acesrui teritoriu din condigia de geosinclinal, prin ridicarea gi
incregirea formagiunilor caracteristice mengionate anterior, inceput5 in creta-
cicul superior qi continuatd in etapele ulterioare ale orogenezei alpine, a supus
unitatea acliunii factorilor de modelare subaerian[. Ca urmare a acestui fapt,
in mod treptat, in ,\Ipii Transilvaniel, aga cum au fost numigi aceqti mungi de

niti caracteristicd de dis-
r Orientali in trei grupe,
rrticularitdgi bine puse in
:acestea indeosebi carac-
aldel, privind altitudinea
le la nord spre sud, inre-
strdnse, numai in Mungii
rgii Cdliman (2.100 m in
lestul de mult pe m5sur5
,1.907 m in vArful Ocola-
ur, cele care apargin spa-
)agului gi Maramuregului
: Muregului (Giurgeu) gi
.sd unitate geograficd de
re acestea (Giurgeu, Ciuc
scopul apdrSrii granigelor
uii gi sagii, exact in fata
)alanca, Oituz gi Bran.
cu pasuri de in[lgime la
reapte spre est (Moldova)
ase alte pasuri de culme,
agiei intre cele doul mari
lta a Carpagilor Orientali
resiuni intramontane.
r aproape 20 de vArfuri ce
Joveanu (2.544 m), con-
teritoriul RomAniei. Sunt
ma (vest), in timp ce spre
coboard pAnd la unitdgile
dului gi Ordgtiei. Versan-
rutemic spre Depresiunea
)are trecerea se realizeazd
r pladorma inferioard de
nclinal. prin ridicarea qi
terior, inceputd in creta-
,rogenezei alpine, a supus
la urmare a acestui fapt,
t numigi aceQti munfl de
CenacrsRrsrrct cEocRAFrcF_ t5
cdtre Emmanuel de Martonne lncd in primul deceniu al secolului
al XX-lea
(1907)' au inceput sd fie formate suprafegele de nivelare:
Borrscu (superioard),
Rau-$es (medie) gi Gornoviga (inferioar5), urtimele doui cu intinse
,g€suri,, ce
aufavorizatprezenga pe_ areale mari a pdqunilor gi fanegelor, cu porengial
ridicat
pentru cre$rerea animalelor, indeosebi a ovinelor, de cdtre populagia
din M[r-
ginimea Sibiului.
specificitatea in evolugia generald a acestei unitdgi montane, cu
mengionarea
acliunii de ridicare de tip epirogenetic spre sfhrqitul pliocenului qi incepulul
cua-
ternarului, a l5sat carpagii Meridionali intr-o condigie de fragmentare
mult di-
minuatd fagd de celelalte doud mari spagii carpatice de pe teritoriul
Romaniei.
ca urmare, numdrul depresiunilor este aici mul mai redus, evidengiindu-se
doar
cele ale Lovigtei, Hagegului gi Petroqani, primele doub ?nscrii.rd,r-r"
in marea
categorie a,,gdrilar" carpatice gi subcarpatice. Dar, spre deosebire
de carpagii
orientali, unitatea analizatl,este ferdstruitd de dour vri carpatice malore, uie
oltului gi Jiului, care au condus la formarea unor impunrtoare defilee. cel al
oltului prezinti chiar o situagie de dublare, astfel incaiintre Mungii Fdgdragului
gi Mungii Lotrului existd defileul Turnu Rogu (4oo m), urmat
d" D"pr.rl..nea
Lov\tei (la confluenga Lotrului cu oltul), iar mai in aval, intre mungi i cozia
gi Mungii CdpdgAnei, este situar defileul Cozia (309 m).
Din depresiunea Petrogani gi din spaliul montan inconjurdtor, apele sunt
colectate de cdtre Jiul de Est gi Jiul de Vest, care dupd .rrir"" inrr-o singurd
albie, cea a Jiului, au s[pat, intre Livezeni gi Bumbegti, una dintre cele
mai sf,ec-
taculoase ferestruiri carpatice, Defileul
Jiului, cunoscut qi sub numele de Lainici
sau Surduc.
culoarul Bran-Ruc[r, apoi vdile oltului gi Jiului, prin caracreristicile de in-
trerupere a continuitigii unei creste unitare a carpagilor Meridionali, permit
separarea acestora inpatru grupe bine puse in evidengd, dinspre Valea prahovei
(est) spre culoarul Timig-cerna (vest): Bucegi, Frgdraq, parang
gi Retezat-Go-
deanu, in fiecare dintre ele ap[rand varfuri cu altit,rdinr d" poi. 2.500
m, de
la care panr spre 2.000 m sau chiar mai jos este prezentd intreaga gamd
a for.
melor de relief glaciar.
co$agii occidentali consrituie cea de a treia laturr montand majorb de pe te-
ritoriul Romaniei, acegria completdnd triunghiul ce inchide, in centruf gdrii,
intinsa Depresiune a Transilvaniei. Ei incep de ra Valea Somegului (nord)
qi
ajunq la Dundre (sud), unde fluviul gi-a sdpar, pe o rungime
de aproximativ
135 km, un impundtor defileu. in est, o parte din a.esl spugi,,
carpatic este
strans sudat de Depresiunea Transilvaniei (Mungii Apusenii gi
Depresiunea
Hagegului (mungii Poiana-Ruscd), dupi care, mai spre s.rd, ,rine
in conract cu
capdtul vestic al carp_agilor Meridionali prin intermediul culoarului
Timiq.cer-
na' In vest, carpagii occidentali, prin specificitatea de genezd, s,.rnt fourtl
bine
 ISTORIA
TRANSILVANIEI
VOL. U
(op rn ryry pANA u,t7tt)

CoonDoNAToRr

IoaN-Aunn Pop
Tuoues NAcmn
Macyem AwpnAs

Auro Rr

SuseNe ANonq. Kovecs Ar..'onAs

Iom;g Cosree MacyemAl'oMs
ArrroN E. DdnNnn IoeN,Aunnr Pop
CArm FBrnzpu Donu Rnoosev
Ovtoru GHrrre Rusz-Focnnasr Emx6
Szpcsor Eorr

Edigia a IILa

Acenrurn RorurANA Eorrune Eprscoprrr

Centrul de Studii Transilvane DsvEr gr HuNrooAREl
ClujNapoca Deva

7016
 Cuprins
Lista ilustraqiilor . 6
Cuvdnt preliminar . 7

1. Transilvania in context politic interna(ional. Secolele XVI.XVII 11 .

CAr-rN FEr-pzpu 1.1. Cadrulpoliticintemagional (1541.1699) .13
CAI-lN FELpzpu 1.2. Statutul juridic alprincipatuluiTransilvaniei
in relagiile cu Poarta Otomani . 51
Io,qN-Aunpl Pop 1.3. MihaiViteazul giTransilvania . 81

2. Evolugii politice. Structuri ale puterii . lO5

Szrcrpr Eorr 2.1. Constituirea gi evolugia principatului Transilvaniei
(1541'1690) ' lOt
SuseNa ANoEa 2.2. EvolugiipoliticetnsecolulalXVll-lea. . 121
ANroN E. DOnNrn 2.3. Structuraputerii. 141
.ved.
3. Economie gi societate . 187
RUsz.Foc,cnesr Er.rrxO 3.1. Habitat, alimenra$e, meserii. 189
IouuT Cosrse 3.2.Structurisociale. 207

4.Ftellgia' 235
SzEcBor Eotr 4.1. ReformalnTransilvania.
Constituirea identitlgilor confesionale . 237
Szrcspt Eorr 4.2.ConfesionaIaarea. 249
OvIotu GHtrra 4.3. Biserica Orrodoxd dinTransilvania
(Secolul al XVIlea - a doua jumltate a secolului
alXV[.lea) . 263
-OXANIEI
5. Cultura gi afia . 277
Rman5" Centml de Studii Szrceol Eor r 5. 1. Cultura maghiard gi sdseascl
i Hunedoarei, 2016 in secolul al XVI.lea . 279
IoeN -Aunpl Po p 5,2. Cultura romAnilor in a doua jumdtate
a secolului al XVI-lea . 287
mics Andrds, Me.cyaRr ANonAs 5.3. CulturamaghiarddinTransilvania
,I5gler, Magfad Andris. in secolul al XVII-lea 299 .
o2-z+l Szposot Eorr 5.4. Cultura sdseasclin secolul alXVIIlea . 305
Donu Reoosav 5.5. Cultura romAneascd din Transilvania
ln secolul al XVII-lea . 311
KovAcs ANonAs 5.6. ArtaTransilvanieiinepocaprinciparului. 329

6. Instituirea qi consolidarea regimului habsburgic ln Transilvania . 343

M n cy,A.Rr Au on A s 6.1. Ocuparea militard a Transilvaniei
la sfArgitul secolului al XVII.lea . 345
ANroN E. DOnNun 6.2. Evolugia institugionald a Transilvaniei
de la 1691 pAnd la 357lTll .
OvIotu GHrrre 6.3. Biserica OrtodoxddinTransilvania
la sfArgitul secolului al XVII-lea . 369
Mecyenl ANpnAs 6.4. Rdzboiulcuru$lorgiPaceade laSatuMare . 393

Bibliografie . 403
lndice. 427
Ilustragii . dupi p. 336
tqiavld tu seiolele WIII Si
)ccidsrnl.
m hwnagioml apartenenla
), Bauai Si Oltnia (aceasta
In cfula rnaii opoTiEii de Ia
b urgare (rdscoala mtihab s -
,noua stifrnire se oaimpune
he vb autoritatea Casei de

tle ao eo s d ap m d, p entru rrutlfi

TneNSTLVAT{rA
ailCserci, Si repetatd apoi, a
nsilaenia a intrat tn acel mo. IN CONTEA POLITIC
nwi strlnse cu Occidentul Si
natd un e chilib r u s o cial - p oli -
diminudnd c onser cr ato ar ele
INTERNATTONAL
i

miti
frnvtimdri a mecanismului
dinspreViena, tn timp Sncornrr xvl.xvll
. frr fortnarea mitului bunului

itaeowrwfi(1541- 1699)
ptie pe scena internalional.d",
I rcuwnic Si victoria pasnicd
CAUN Fnrnznu
t tqilrualui de sor ginte medie -
d beneplacitum principum 1.L. Cadrul polttrc intemagiuwl (1541-1699)
w, dm ru de condanmat, ln
ryel'F cditenetti Si mor alei
,

CArm Fnrnzru t

:$ile acrastn datn sd reflecte 1.2. Snual finidic al phrcipan ilui

an raqit var afiecia cititorii T r ansilqtaniei in r elagiile cu P oarta Ot omand
u'ft. o irmcare de reflecar e
tryFnemoiaprofundati a
IoeN.Aunrr Pop
mEiilerea*ndaficanuiryi 1.3. Mihai V iteazul Si T r ansilvania
ilmirgrct gi egoist -face
a, fltetntutia coleoivd pe car e
rc fhuimtnfapt viagn.

iv, dr.IoeN-Aunu Por,

i de Srudii Transilvane,
rersitlgii,,Babeg-Bolyaf '
i,

CArnv Fnrpzru

1.1. Cadrul politic

intemagional (1541.1699\

CoNcrNrnANDU-NE ATENTTA ASUrRA evolugiei

istorice a Transilvaniei in epoca principatului
(1541- 1688), este necesar mai intAi a (ine sea,
ma de unele aspecte proprii acestui spagiu romA-
nesc. Caracteristicile specifice teritoriului s-au
datorat, in primul rAnd, pozigiei sale geografice
pe continentul european, aflati la intretdierea
celor doud mari culturi, greco-slavd (rdsiri.
teand) gi romano-germanicd. (apuseand), pe de
o parte. Pe de alta, cel de al doilea aspect im-
portant care va determina nagterea gi persis.
tenga problemelor specifice acestei gdri constd
in faptul cd, in Transilvania, au convie(uit mai
multe entitili etnice: romAnii, maghiarii, se.
cuii gi sagii. Remarcabil este faptul cS., sub inci-
denga conservatorismului civilizagiei Europei
R5s[ritene care, la inceputul evolugiei sale, a
servit ca model lumii romano-germanice, aceste
popoare igi vor mengine caracteristicile in do-
Carm Fnrszsu meniile social, politic gi cultural.
Prof . uniu. dr., Universitatea In tansilvania, spiritul conservator al civili
,,Babes.B ofu ai", CIuj.N apoca zagiei Europei Rdsdritene a fost reprezentat de
 I4 IsroRr,A. TRaNsrr-vaNrrr

romani, prin institugiile de ordin politic, economic, social gi religios, provenire

din vechea mogtenire romano-slavd. civilizagia apuseanl a fost reprezentatd
prin noii venigi, prin elementul maghiar qi prin colonigtii secui gi sagi.
Fixate in
acelagi spagiu geopolitic, cele doud culturi s-au influengat reciproc, realizand
o
simbiozd caracterizatx prin note distincte. Particularisrrurl pohtlc gi social
rezul-
tat din noile realitrgi a evoluat ?ntr-un context general deosebirilor de
"iug",
origini gi de interese ale populagiilor conlocuitoare. Un exempl,, in acest sens
il reprezintd institugia voievodatului, proprie poporului roman, care a coexistat
cu autonomiile districtuale romanegti (,,g[rile" romanegti rdspandite la marginile
Transilvaniei), cu comitatele instituite de puterea oficialr r",r.,, organizagiile
scdunale sdsegti qi secuieqti, care au resimgit influenga autonomiilor romdnegti.
A treia caregorie de probleme specifice se situeazd sub incidenga tendingeior
expansioniste ale celor ffei mari puteri ale timpului: Regatul Maghiar in Evul
Mediu, Imperiul otoman gi Imperiul Habsburgic in Evul Mediu ql Epocu Mo-
dern5. Din punct de vedere constitugional.juridic qi, mai apoi, pthtic, social,
economic gi religios, situa[ia Transilvaniei qi a locuitorilor ei a pendulat in
funcgie de interesele uneia sau alteia din marile puteri angrenate aici.
Abordarea problemelor legate de statutul Transilvaniei in epoca princi.
patului trebuie s5 se bazeze pe ingelegerea acestor particularitdgi, neghlaie une-
ori de istoriografie, plecand de la sugestiile oferite de ,rn cadru politic intern qi
extern aflat intr-o continud prefacere.

Instaurarea raporturilor de dependen(i

fagi de Imperiul Otoman (1526.L566)
RapoRruzulr POLITICO-MILITenE din centrul gi rds[ritul Europei in deceniile trei
gi gase ale secolului al XVI.lea se caracterizeazd printr-o mare complexitate,
rezultatd din noul echilibru de forge apdrut in urma marilor campanii otomane
din timpul lui Stileyman Magnificul. Acest imperiu intins pe trei continente a
cunoscut acum cea mai strdlucitd epocd din istoria sa, jucand un veritabil rol
conducdtor in cadrul relagiilor intema[ionale. ,,sultanul cel cu minte ascugiti,,,
cum l-a de{init Miron costin pe cel mai capabil dinre sultanii otomani, a pro.
movat in cei aproape 46 de ani de domnie o politica cu adevdrat europeand.
Nucleul in jurul cdruia a pivotat politica otomana a fost, fhrd indoialr, inleresul
permanent manifesht faga de Ungaria qi Transilvania. Acest lucru este
demons-
trat de faptul ci opt dintre cele treisprezece expedigii conduse personal de
suleyman Magnificul au avut ca scop ocuparea gi coniolidarea stdpanirii oto-
mane in teritoriile amintite. Incepand cu ocuparea cerdgii Belgral la 1521 gi
termindnd cu asediul Szigetv6ruluila L566, turcii otomani au exercitat o perma.

social qi religios, provenite
JSeanA a fost reprezentatd
riqtii secui gi sagi. Fixate
engat reciproc, realizAnd o
ismul politic gi social rezul-
eral atagat deosebirilor de
Un exemplu in acest sens
lui romAn, care a coexistat
eqti rdspAndite la marginile
ficiali sau cu organizagiile
a autonomiilor romAnegti.
L sub incidenga tendingelor
: Regatul Maghiar in Evul
Evul Mediu gi Epoca Mo.
i, mai apoi, politic, social,
uitorilor ei a pendulat in
:ri angrenate aici.
silvaniei in epoca princi-
'ticularit[gi, neglijate une-
' un cadru politic intern
engd
',66)
I Europei in deceniile trei
ntr-o mare complexitate,
rarilor campanii otomane
ntins pe trei continente a
a, jucAnd un veritabil rol
rul cel cu minte ascugite",
e sultanii otomani, a pro-
i cu adevdrat european[.
st, fdrd indoiali, interesul
Acest lucru este demons-
igii conduse personal de
nsolidarea stdpAnirii oto-
rer5tii Belgrad la 1521 qi
nni au exercitat o perrna-
liffili&s,g,",
TnaNsrr-vaNn iN coNrExr polrrrc TNTERNATToNAL. SpcolelE xvr.xvrr 15
nentd presiune politice gi militard asupra centrului gi sud.estului european,
intrand in conflict direct cu cealaltd putere continentald, Imperiul Habsburgic.
in Noua politicb otomand, al cdrei obiectiv l-a constituit expansiunea cdtre centrul
Europei, a fost determinati de desivArgirea procesului de centralizare statale gi
de statornicire a supremaliei otomane asupra intregii lumi islamice. Nu intdm-
pletor, in 1532, regele Frangei, Francisc I, socotea Imperiul otoman drept unica
putere garantr a existen[ei statelor europene impotriva politicii de dominagie
a Habsburgilor.
Dupd prdbugirea militard a ungariei (1526),incercand sd mengind echilibrul
de forge din aceasti parte a Europei, Imperiul otoman a redimensionat rapor-
turile cu Jdrile Romane, relagiile cu ele dobandind alte valenge decdt cele avute
pani atunci. lara Romaneascd gi Moldova au incetar s[ mai fie geluri de sine
stitdtoare ale ofensivei otomane, iar atitudinea porgii fagx de ele nu a mai fost
ataqatd poliricii expansioniste. Conduita sultanilor de dupd Siileyman fagd de
ldrile Romane a fost de acum inglobard politicii mondiale otomane. in u."rt
context, mai ales dupd ce Ungaria centrale impreund cu capitala (Buda) sunt
transformate in eyalet (provincie otomand) in 1541, un rol special avea si-l joace
Transilvania datorit5 pozigiei ei strategice gi mai ales capacitdgii militare. Trans.
formarea Transilvanieiin principat autonom sub suzeranitate otomana, ca urmare
gi
a prefacerilor amintite, a creat o noud conjuncturd politici in Europa est.cen-
trald, care gi-a pus amprenta qi asupra evolugiei statutului politico-juridic inter-
nagional al fdrilor Romane. Revenind la momenrul inigial, qi anume la batalia
de la Moh6cs din 1526, observdm cr aceastd temd gi, mai ales, consecingele ei
au preocupat qi incd preocup[ genera[ii intregi de istorici, de la Anton Verantius
gi pand la cei din zilele noastre. Abordat[ la inceput prin prisma senrimenrelor
nagionale, ,,pieirea de la Mohdcs" a fost studiat[ in ultima vreme din perspectiva
obiectivit[gii qtiingifice, plecAndu.se de la o cumpdnire nepdrtinitoare a faptelor.
DebarasatS de resentimente gi cliqee, problema devine astfel deosebit de impor-
tant5, dat fllnd faptul ci evolugia evenimenrelor de dupd Mohdcs s.a soldat cu
disparigia Regatului Maghiar gi cu intrarea in orbita porgii gi a Transilvaniei ca
entitare polidca distinctd.
Dupd cum se cunoagte, voievodul rransilvaniei Ioan'zapolyua refuzat sI
participe la lupta de la Moh6cs, agreptand cu trupele sale, dincolo de Tisa,
desfdgurarea evenimentelor. Fdrd indoial[, privit prin prisma dreptului qi men.
talitagii feudale, gestul voievodului roanzfipolya a fost o tredare fagh de regele
sdu. Cu toate acestea, priviti din perspectiva istoriei Transilvaniei, atitudinea
Iuizdpolyanu este intampldtoare. Transilvania nu s-a integrat niciodatd Rega.
tului Maghiar, tinzand mereu cirre o individualitate proprie. Era normal ca, in
momentul tragediei din 1526, ea sd ezite sd impdrtdgeascd destinul funest al
regatului crutand, dimpotriv[, sd-qi menajeze forgele pentru apdrarea qi afir-
r6 Isrorua TnaNsrvaNrsr

marea propriilor interese. Evolugia ulterioarl a evenimentelor constituie, de

altminteri, o probe indubitabih in acest sens.
La 10 noiembrie 1526,loanZfipolya a fost ales rege al Ungariei in dieta de
la Sz6kesfeh6rvdr. in replicd, la 15 decembrie acelagi an, regina v5duvd, Maria
de Habsburg, a convocat o altd diet[ a nobilimii progeffnane, la Bratislava, unde
a fost desemnat rege al Ungariei Ferdinand de Hab"gburg, fratele reginei Maria
gi alimpdratului Carol Quintul. Alegerea lui Ioan Zfipolyaa fost posibil5 datorit[
sentimentelor antijagellone gi antihabsburgice gi, mai ales, datoritd actului din
1505 care interzicea ascensiunea unui nemaghiar pe tronul Ungariei. Aqa se
explic[ adeziunea nobilimii maghiare fag[ de voievodul Transilvaniei, care, in
primdvara anului 1527, reugise sd igi impund controlul asupra intregului regat,
mai pugin asupra Croagiei gi a cetdgilor Pressburg (Bratislava) gi Sopron, ocupate
de mercenari germani, precum gi a Sirmium-ului controlat de otomani. in iulie,
Habsburgii vor interveni cu forge armate, declangAnd rizboiul pentru succ€-
siunea la tronul Ungariei, transformat rapid intr-o forml concretd de mani-
festare a disputei dintre cele doud imperii aspirante la hegemonia universald.
Declangarea conflictului, cu intreaga lui acumulare de situagii complexe, va
deveni principala coordonat5 pe care vor evolua raporturile intemagionale lntre
anii 1526.1566, determindnd nemijlocit noul cadru politico-institugional al
Transilvaniei, devenit5 ,,cheia de boltd" a echilibrului est-central european.
Opgiunea Transilvaniei spre otomani este limpede reliefati de trecerea lui Ioan
Z6polya de partea Porgii, dupl ce, in prealabil, incercase sd obgin[ ajutorul
Poloniei gi al altor state antihabsburgice.
Orientarea spre Imperiul Otoman este doveditd de primirea pentru prima
oard in audieng[ a trimisului special al lui Ioan Z6polya, Hieronim Laski, prilej
cu care sultanul a dat personal asigur[ri in privinga susginerii regelui sdu impo-
triva Habsburgilor. tn consecingi, dupd incheierea tratatului de aliangS. cuZ6-
polya, la 28 februarie 1528, Poarta a inceput pregdtirile pentru marea campanie
antihabsburgicd, ce avea s[ culmineze cu primul asediu al Vienei, in 1529.
Ajutorul agteptat de la otomani s-a dovedit a fi vital pentru loanZilpolya,
in condigiile tnfrAngerii suferite in faga armatelor lui Ferdinand. Pentru otomani
era pretextul redeschiderii conflictului, dovadd cd toate ofertele de pace ale
Habsburgilor au fost respinse categoric. Marea expedigie otomand declanqat5
la 10 rnai 1529, sub conducerea personald a sultanului, a urmdrit atat aducerea
Transilvaniei gi Ungariei sub controlul politic al Porgii, prin impunerea pe tron
aluiZdpolya, cdt gi anihilarea puterii rivale a Habsburgilor. Beneficiind de
ajutorul concertat al domnilor J6rii RomAnegti gi, mai ales, Moldovei, Ioan
Zdpolya a reugit sd treacd peste dificult[gile din primdvara gi vara lui 1529,
prezentandu-se in faga sultanului st[pdn pe situa(ie. in ziua de 19 august 1529,
,,craiul" Z6polyaa prestat, in cAmpia de la Moh6cs, omagiul de creding[ fag[ de
sultan. in virtutea acestui act, imediat dupd intrarea lui Siileyman in Buda, la

nimentelor constituie, de
:ge ai Ungariei in dieta de
.an, regina vdduv5, Maria
rrrnane, la Bratislava, unde
rurg, fratele reginei Maria
olya a fost posibild datoritd
i ales, datoritd actului din
e tronul Ungariei. Aga se
ilul Transilvaniei, care, in
ul asupra intregului regat,
tislava) gi Sopron, ocupate
rrolat de otomani. in iulie,
rd rdzboiul pentru succe-
formi concrete de mani-
la hegemonia universald.
: de situagii complexe, va
rrurile internagionale intre
u politico-institugional al
rlui est-central european.
liefat[ de trecerea lui Ioan
ercase sd obgind ajutorul
de primirea pentru prima
[ya, Hieronim Laski, prilej
usginerii regelui sdu impo-
:atatului de aliangd cuZ6.
le pentru marea campanie
diu al Vienei,in 1529.
rital pentru loan ZApoIya,
erdinand. Pentru otomani
[oate ofertele de pace ale
,&gie otomand declangatd
ri, a urmdrit atat aducerea
g, prin impunerea pe ffon
,sburgilor. Beneficiind de
mai ales, Moldovei, Ioan
imivara gi vara lui 1529,
ln ziua de 19 augus t 1529 ,
magrul de credingi fagl de
L lui Snlef'man in Buda, la
TnnNsrlvaNra iN coNrExr polrrrc INTERNATIoNaT-. SEcor-plE xvr.xvtr t7
18 septembrie 1529,loanZlpolya a fost inscdunat de sukan ,,ca rege deplin
asupra intregii fdri a Ungariei"l. Chiar dacd asediul nereuqit al Vienei il va
determina pe proaspdtul rege investit de sultan sd incerce o sldbire a puterii oto-
mane, era limpede c[ o asemenea incercare, fie cE venea din partea luiZdpolya
sau a Habsburgilor, putea atrage reaclii imprevizibile din partea Porgii. Atitu-
dinea otomanilor se putea transforma intr-un program de mdsuri trangante,
lucru care se pare cd a fost ingeles de suveranii Frangei gi Imperiului Habsburgic
care, la 3 august 1529, auincheiat Pacea de la Cambrai. Se poare afirma, fdrd
teama de a gregi, cd pacea din 3 august 1529 afost o consecingi a marii campanii
sultanale asupra Budei gi Vienei. De altfel, insugi Francisc I, care se declarase
aliat al sultanilor otomani penffu a contrabalansa presiunile habsburgice, s.?
ardtat vizibil inclinat citre o coaligie antiotoman5. Devenea astfel limpede
pentru factorii politici europeni angrena(i in conflict necesitatea unei redimen.
sion[ri a raporturilor existente intre ele, ca unicd modalitate de supraviequire
gi de inl5turare a pericolului otoman care, dupd L529, cdpdtase valori obsedante.
Ioan Zdpolya, regele Ungariei, cel care iqi prezentase personal omagiul de
credingd fagd de sultan potrivit ceremonialului otoman, a considerat ce pentru
men(inerea in domnie este necesard revenirea la ingelegerea cu Habsburgii. in
aceste condigii, el a pus capdt obositoarelor lupte cu Ferdinand Habsburgul,
ajungAnd la o ingelegere secret5 cu acesta, cunoscut[ sub numele de Pacea de
la Oradea (1538). in virtutea acestei ingelegeri, se menginea status-quo-ul teri-
torial, semnatarii pistrdndu.gi pdrgile din Ungaria stdpanite in acel moment:
Ferdinand nord.vestul, iar Zlpolya partea centrale gi rdsiriteand, cu Transil.
vania, cu Buda capital6, impreund cu titlul de rege. in cazul decesului luiZ6.
polya, partea din Ungaria stdpAnitd de el urma si fie moqtenit[ de Ferdinand
gi de urmagii acestuia.
Nici unul dintre semnatarii Pdcii de la Oradea nu se gAndea sd respecte
aceste prevederi, actul fiind considerat mai mult armistigiu. Primul care a deza-
vuat hoterarile de la Oradea a fost Ioan Zdpolya, cdruia ndscAndu.i.se un fiu
tn 1540 (cu cAteva zile inainte de moarte), a fdcut tot posibilul sd-i transmitd
acestuia coroana gi regatul. In acest sens, a exercitat presiuni asupra principalilor
sdi colaboratori, comandantul Valentin Torok, juristul $tefan Werb6czy, rude-
nia sa Petru Petrovics qi episcopul Gheorghe Martinuzzi, pentru a depune toate
strddaniile in vederea alegerii gi susginerii {iului sdu ca urmag la tron. La rAndul
sdu, Ferdinand, in incercarea de a.gi insugi mogtenirea in conformitate cu textul
tratatului de la Oradea, a adus la cunogtinga otomanilor clauzele ingelegerii, cu
scopul de a-l compromite pe Zdpolya la Poartd.
Dieta convocatd la Buda il va alege totugi pe Ioan Sigismund, fiul lui Zdpolya,
ca rege al Ungariei, incredingAnd guvernarea unei regenge alcdtuitd din regina-
1. T. Gemil, Romdnii Si otomaniitn secoleleXIV.XVI, Bucureqti, L991,p.39.
 ISTORIA
TRANSILVANIEI
III VOL.
(pn re r7rrpANnre r9r8)

CoonDoNAToRr

IoeN-Aunrr Pop
Tnoues NAcrsn
Mecvem ANpnAs

Auronr
Nrcolln BocgaN LurAcs Orc,l
IoeN BorovaN IoeN LulrprnosAN
IoNul CosrsA MecvamANonAs
Csucsule IsrvAN Lmu Maron
Awrorq E. Ddmwn Tnoues NAcrnn
Ruoorr Gn:lr IoeN-Aunsr Pop
Lelrsreu GvfiraANr Menrus Pom-nr.m
\/esnn Vnse

Edigia a II-a

Aceorute RorvrANA Eorrun'a Eprscoprpr

Centrul de Srudil Transilvane Dsvsr qr HuNrooAREr
ClujNapoca Deva

2016
 Cuprins
CuvAnt preliminar . 7

l. Transilvania in cadrul monarhiei habsburgice (1711.1847) . L3

ANroN E. DonNun 1.1. Statutul juridic al Transilvaniei . 15
1.2. Evolugii gi structuri administrative . 19
1.3. Institugii centrale gilocale . 31
Leorsleu GvpvANr 1.4. Habitat gi evolugie demograficd . 47
IoeN Lurr,rlrnoeaN,
Ruoolp Gruqr, Tnovas NAcnn 1.5. Economie gi structuri sociale . 71.
1.6. Biserici gi stat 95 .
Nrcoler BocSaN Bisertcd Si stat Ia romdni . 95
LurAcs Olce, Macv,rnr ANonAs Bisericd Si statla maghiari 104 .
Ruoolr Gnqr, Tnov,q,s NAcr-eR Bisericd Si stat la sasi Si Suabi . 109
1.7. Cultura . 113
Ioau-Aunu Pop Cubtna romdneascd (pAndl.a $coala Ardeleand) . 113
Nrcomr BocAaN b.rminile Sipasoptismul o 119
T,,eorsLAu GyEriaAtr Culana maghiard (17 1 1 - 182 1) 1 58 .
Csucsuya IsrvAN Culanamaghiard (1822-1847) . 170
Ruoolr CnAr, THov,rs NAclpn Cuhura sdseascd 179 .
Ruoolr GnAp Culatra germanilnr dinBanat 184 .
{EI Maruus Ponurtae 1.8. Arta . 191

qaC-m'ldeStudii 2. Realitdgi politice in Transilvania (1711.1847') . 203

Laolslau GyEr',rANr 2.1. Politica Habsburgilor: absolutism,
!016
reformism gi liberalism . 205
IoNUT Cosru,r 2.2. Rdscoala lui Horea (L784) . ZZ9
LaorsL,q.u GvEvANr 2.3. Supplex Libellus V alachorum . 242
rfte, Leorsr-eu GyEuANr 2.4.Epoca renagterii nagionale . 259
hgedAndr{c--2016. -
Ruoor-p Gn4p, Tnovas NAclrn Viagttpoliticdla sasi o 30j

3. Revolufia de la 1848.1849 in Transilvania . 311

Lrvru Maron

4. Transilvania lntre Revolugie qi Unirea din 1918 . 371

IoeN BolovaN,
ArwoN E. DOnNpn 4.1. Evolugia srrucrudlor administrative
gi a institugiilor locale . 373
Nrcolep BocqaN,
IoaN Bor-ovaN, Ruoolr GnAr,
THovas NAclrn 4.2. Regimul neoabsolutist . 385
IoaN Bor-ovaN 4.3. Epoca liberali . 403
Lrvlu Maron 4.4. Dualismul austro.ungar . {l.l
4.5. Nagionalitdgile gi dualismul . 435
IoeN Bor-ovaN CazuL romdnilor . 435
CsucsuJa IsrvAN Cazul maghiarilor . 443
Ruoorp Gnrir, THouas NAclpn Cazul sasilor . 449
Ruoolp GnAp Cazul germanilor din Bmut . 453
Laosnu GvEuANr Cazul evreilor ' 460
TnaxsrLVA{rA
N cepnur MoNARHIBT
HABSBURGICE (r7 rL,L847)

ANroN E. D6nivnn
l.l, Statutul juridic al T r ansilw aniei
L.2. Evolugii Si structuri adrninistratiue
1.3. Institugii centr ale Si locale

Leorsreu GyevrANr
1.4. Habitat Si euolugie demograficd

IoeN LurupnnoneN, Rutorn GnAn,

THoms NAcnn
1.5, Economie Si structuri sociale

Nrcorar BocqeN, LuxAcs Orca,

Mecveru ANpnAs, Ruoorn GnAr',
THoues NAcrnn
1.6. Bisericd" Si stat
IoeN.Aunnr Pon, Nrcoren BocgeN,
Lau-lsr4r, Qg$!1,rAnr, C su csuJe IsrvAN,
Ruosl*,"@,, Tnoues NAcrnn
L.7. OtM{a

Menrus Ponul,m "

1.&. Arta-
rmLAE BocgeN,
Csucsuye IswAN,
res NAcrnn

AwroN E. Domvrn

1.1. Statutul juridic

al Transilvaniei

INcspANo DIN ANUL 1691 gi pind la Revolugia

de la 1848.1849, in principatul integrat Impe-
riului Austriac legile qi codurile in vigoare au
fost conservate prin Diploma leopoldind (4 de-
cembrie l69t), devenitd o adevdrard consti-
tugie a Transilvaniei. Aceasta recunogtea, prin
articolul3, putere de lege Tripartitum-ului,
constitugiilo r Aprobate gi Compilate, starutelor
municipale sdsegti, decretelor existente. Dintre
toate, curtea habsburgici a respins doar arti-
colul 9 din decretul regelui Andrei al Il-lea,
inclus ln creagia werb6czyand, care se referea
la dreptul de opozigie al nobilimii transilvd-
nene fagi de impdrat (hn resistendi).
S-a pdstrat, prin urmare, o legislagie medie-
vali care igi trdgea seva din legi elaborate de
forurile supreme ale regalitdgii maghiare din-
tr-o perioadi istoricd in care Transilvania a
fhcut parte din voievodarul autonom. in peri-
ANroN E. Donxnn
Cercetdtor Stiinlific principal dr.,
oada principatului, acest izvor a fost comple.
hstiwwl de Isnrie ,,George Baril" tat cu alte legi elaborate de principi in colabo-
al Acoleniei Ronfine, Cluj-Napoca rare cu Dieta g[rii. Altemanla la putere a unor
 I6 Isrorua TRaNsnvaNut

conducrtori puternici cu algii nevolnici, existenga unei tagme nobiliare

de multe
ori incapabilS au marcat in mod deosebit normele elaborate. Au apdrut
legi
acordate unor persoane sau grupuri de populagie (sagi, armeni,
evrei), ,tr"trrri
sau categorii sociale (nobili, cler), unor bresle, unor orage etc.,
stabilind pe
seama beneficiarilor diferite drepturi sau scutiri care se aplica,,
numai in {avoa-
rea acestora (ius singllare). in timp ce in plan european se incerca
din ce in ce
mai mult simplificarea gi uniformizarea sistemului Lgislativ, Transilvania
crea
o pozigie juridicd speciald unor ordine, etnii, ingi, localitdgi etc., in
contra.
pondere cu alte grupe, categorii de persoane sau aqezdri de
acelagi fel, lezand
astfel drepturile acestora din urmd.
Pretutindeni pe continent se creau institugii moderne cu caracter central,
sisteme birocratice cu un aparat funcgiondresc subordonat direct suveranului;
regii se inconjurau cu o curte in care igi gdseau locul special\ti in diverse
do-
menii de activitate, capabili sd dezvolte economia rt"t.rl.ri gi siintireascd pute-
rea absolutd a monarhului. Dacb in Europa centrald qi de Vest se elaborau
legi
care propulsau gdrile respective pe linia progresului, Transilvania colecgiona
uniformiza o legislagie anacronic[ de tip feudal.
ii
Diploma leopoldind conginea referiri la structuri institugionale moderne,
tipice unei alte epoci gi unui alt spagiu geografic (Guberniu gi guvernato r,Teza.
urariat, Consiliu Intim), un alt mod de organizare juridicd, fiscald, militar[ etc.
Datoritd conflictelor armate ln care statul austriac a fost permanent implicat
(r[zboiul cu turcii, apoi cel de succesiune la tronul Spaniei) gi avand
perioadelor precedente de ocupagie, in primele dora d"ceniiie st5panire ""p"ii.rrg"
(169l.
17 1 1) suveranii vienezi au gdsit de cuviingd si dea dovadd de mai mult
tact in
implementarea noilor structuri ilstitugionale, chiar dacd funcgionarea acestora
tn prima fazE ldsamult de dorit. in final, scopul a fost atins: stdrile au acceprat
existen[a noilor organisme statale. Leopold I viza in mod clar edificarea unei
structuri politico-administrative paralele cu cea existentd, fhrd a afecta legile
gi tradigiile in vigoare din Transilvania. Organizarea administrativd
dupe mode-
lul provinciilor ereditare (Austria, Boemia), cu Guberniu (administragie gene-
rald, justigie) gi Tezaurariat (administrarea domeniilor gi veniturilo, ,"t"1"),
coexista cu o administralie gi justigie inferioare, locale, controlare de stari. Aga
se face c[ nu au fost eliminate norme extrem de importante ale gdrii, precum
dreptul nobilimii de a-gi alege principele, iar suzeranitateu po.gli asupra spa-
giulli transilvan a fost abrogatd abia ir-anul1744.
In paralel, activitarea legislativd a Dietei in veacurile XVIII-XX a continuat;
pAnd la Revolugia de la 1848.1849 s-au elaborat articole de legi (articuli
dietales)
care au imbogdgit izvoarele de drept, dar care prin conginut nu au adus refor.
mele agteptate. odat[ cu scdderea ponderii politice a principelui, s-a diminuat
extrem de mult gi importanga activit5gii legiuitoare dln secolele anterioare. Dac6
pAni la moarrea lui Mihail Apafir (1690) s-au putut elaboraincr arricole de

i tagme nobiliare de multe
elaborate. Au apdrut legi
Ei, armeni, evrei), straturi
rr ora$e etc., stabilind pe
se aplicau numai in {avoa-
:en s6 ingelsa din ce in ce
Bidativ, Transilvania crea
bcalitag etc., in conrra-
zfui de acelagi fel, lezAnd
lerm cu caracter central,
'lsrat direct suveranului;
I ryeclal4t tn diverse do-
nilU g se intereascl pute-
$&Vestse elaborau legi
fransilvania colecgiona qi
i instituglonale moderne,
emiu gi guvemator, Teza-
ilca fiscaln, militar5 etc.
r frct permanent implicat
rrl*)
$ avfnd experienga
emii&stfuAnire (1691-
tndide mei mult 12ct in
Ufrmairnarea acestora
ains stirile au acceptat
mod dff edificarea unei
Effe, ftr5 a afecta legile
hlnisuativa dupd mode-
miu (administragie gene-
h gi veniturilor regale),
; cmtrolate de stdri. Aga
frtante ale gIrii, precum
ritatea Po4ii asupra spa-
e XVII-XIX a conrinuar;
le de legi (articuli dienles)
nginut nu au adus refor-
principelui, s-a diminuat
secolele anterioare. Dacd
elabora incl arricole de
Tna,\snvar,Ih iN cADRUL MoNARHIEI HABSBURGTcE (r7 lr.r847\ t7
lGEiffinarc de principe, dupd data mengionare - cu rare exceptii (congre-
ggiilc dh 1714 gi 1733) -acestea pot fi considerate numai norme de drept
crwde anumite organisme sratale (Guberniu, Diet[, Consiliu de Stat), intru-
r4rt nu beneficiaz[ de validarea suveranului confirmat al gdrii.
Dieta intr[ sub tuteld habsburgic5, e convocatx sporadic qi numai cdnd
interesul statului austriac o cere; pe tot parcursul veacului al XVIII-1ea, nu se
fotocmesc procese-verbale de gedingd, ial hotlrArile elaborate de forul legislativ
srqrrem sunt incluse, de obicei, intre hotirarile guberniale. Articolele de lege
redactate nu au mai fost adunate, ca in perioada anterioare, intrucat nu pre-
zentau niciun interes pentru noua stdpenire, motiv pentru care o parte din ele
s-au Ei pierdut, iar altele, care s-au pdstrat, se afld r5spandite in diverse arhive,
hblioteci gi colecgii. in anul 1791, un numdr de 64 de asemenea articole de lege
au fost adunate pentru a fi sancgionate de suveran, fapt ce nu s-a petrecut inse.
Articole de lege sunt considerate azi doar cele reunite sub titulatura de
-futicole de lege mai noi" (Articuli nouellares), tipdrite toate in limba latind -
cu excep[ia.celor din 1847.1848 -, dupd cum urmeazl:
. in 1744:9 articole de lege;
. in 1747: 14 articole de lege;
. in 1748: 1 articol de lege;
. in 1751: 9 articole de lege;
. in 1752:4 articole de lege;
. intre anii1753 gi 1757: 5 articole de lege;
. inl79l:64 articole de lege. (in Dieta din 1791 s.au aprobat un numdr de
167 de articole, dintre care impdratul a confirmat doar 64, restul - articuli
prouisionales - fiind trimise spre analizd de suveranul Francisc I unei comi.
sii specializate. Dieta reunitd in 1792 a acceptar includerea acestora sub
denumirea mengionatd in procesele-verbale de gedingd, iar ulterior au fost
promulgate.)
. in 1792:4 articole de lege;
. in 1838: 1 articol de lege;
. in 1847: 29 de articole de lege (tipdrite gi, separar, in traducere germand
autorizatd);
in 1848: 11 articole de lege.
'
DupS cum s-a amintit, au fost cazuti cAnd suveranul insugi a solicitat intrunirea
Dietei transilvane, cand interesele sale o dictau. Un astfel de moment s.a petre.
cut in an.i 1722, cAnd casa de Habsburg se confrunta cu o problemd deose-
bite: lipsa de urmaqi pe linie masculind. in cazul unei mor(i subire aimpdratului,
s-ar fi declangat in spatiul central-european un rdzboigeneral de succesiune,
similar cu cel din spania de la inceputul secolului, prerendengi, descendenqi
 18 Isrozue TnaNsrr-vaNrpr

masculini colaterali ai familiei existdnd in mai multe state

ale continentului.
Pentru a preintampina situagia ce putea deveni dezastruoasr pentru
imperiu,
diplomagii vienezi au fhcut eforturi considerabile sd impund
.r., ilou regulament
de succesiune la tron, in care gi linia feminini sd poatd
concura (pragmatica
Scmctio, 1713). in iarna anului rTZ2 a fost convocatd
Dieta transilvdneand la
sibiu, pentru acceptarea propunerii. Reprezentangii celor trei
nagiuni, func.
gionarii supremi ale comitatelor, scaunelor, districtelor,
regaligtii au semnat gi
parafat actul (anterior votului Ungariei), un exempla.
fii.d rr"i*i, ofi.i"liaagi-
lor superioare. Acesrea au retrimis, la 30 decembii" tTz3,forului
transilvan
documentul in forma sa solemnd, care a gi fost prezentatd apoi
in congregagia
din 10 ianuarie l7T4.inmod surprinzdtor, oiniarire di'p".t"" suveranului
a
acestei hotSrdri ce vizain mod direct conducerea imperiului
s-a fdcut abia in
anul 1744.
Activitatea dietala a principatului a fost inlocuitd de austrieci pe parcursul
secolelor xvIII-xx prin acte normative de o facturd noue pentru
acest teri.
toriu, denumite diplome gi patente. Emise de foruri superioare de conducere
ale statului austriac, fhrd concursul Dietei, fie in lipsd
iin int".rrulele nefunc-
giondrii ei), fie cu scopul ocolirii acesteia, ele vizau diferite probleme
de impor-
tangd majore pentru viaga social-politica gi institugionald a Transilvaniei. prin
astfel de norme (la care mai trebuie addugare gi oidonangele, decretele,
edic.
tele), suveranii vizau integrarea teritoriului intracarpatic ln marele Imperiu
Habsburgic. ca o recunoa$tere a pagilor importangi fdcugi de Transilvania
pe
calea inglobdrii ei in imperiu, prin diploma, cu pecete de u.rr, din
z noiembrie
1765, denumirea gi, implicit, statutul juridic al grrii se modificdr
Marele prin-
cipat al Transilvaniei.
Prin reformele sale radicale intreprinse, Iosif al Il-lea a bulversat intregul
sistem constitugional transilvan, inclusiv textul Diplomei leopoldine,
a modi-
ficat radical cadrul institugional exisrent, anulandprivilegii ,"..r1"r", laice gi
ecleziastice, a reorganizat teritoriul din punct d. u"J"r" ad"ministrativ. pentru
scurtd vreme, Transilvania devenea de nerecunoscut. DupS disparigia
din viagi
a suveranului, sistemul a revenit la starea de dinainte.
Dieta ce gi-a deschis lucrdrile la 21 decembrie 1290 (dupd o pauzd
de aproa-
pe trei decenii) gi cele care au urmat pand in 1794 atadus
anumite modificdri
in privinga reorganiz6rii inteme; s-a incercat in primul rand sr se consacre prin-
cipiul separdrii puterilor in stat. chiar dacd n-a fost decat o tenrativd
nereuqitd,
s-a stabilit cr puterea imperiald impdrgea activitatea legislativd
cu Dieta, impu-
nandu-se suveranului condigia de a nu guverna prin ordonange gi patente;
puterea executivi apar(inea exclusiv impdratului, care trebuia
si o exercite in
respectul legilor grrii. Prin eforturi, uneori nu tocmai uqoare, nobilimea
transilvan[
a reugit sd-gi mengin[ privilegiile neakerate pani la Revolugia din 1g4g-1g49.
e state ale continentului.
astruoasi pentru imperiu,
nlnrni un nou regulament
md concur a (Pr agrnatica
f, Dieta transilvdneand la
ielff trei nagiuni, func-
hr, regali$tii au semnat gi
a ffirrl trimis oficialitdgi- ANroxE Donusn
: 172?, furului transilvan
nnrfi 4dillcongregagia
ldinpmea srveranului a I.?. Evolugii gi structuri
Tcriuld s-a ficut abia in ;

administrative
.de austrirxi pe parcursul
ilnoui pentru acest teri-
$ryerimre de conducere
i (in intervalele nefunc-
irite prohleme de impor-
rah a Transilvaniei. Prin
rsnteh, decretele, edic-
patic ln marele lmperiu Limite teritoriale
hqi de Transilvania pe
:deanr, din 2 noiembrie tN spcol-ul ei. XV[I.lea qi in prima jumdtate a
e modific* Marele Prin- secolului al XIXJea, teritoriul vizat de cerce-
tarea noastrl istorici includea patru entittgi
lca a bulvenat intregul
adrninistrativ-teritoriale, cu statute constitu-
gional-juri&ce distincte: Principatul (din 1765,
mibpoldine, amodi-
iYilcgii seculare, laice gi Marele Principat) sau Transilvania istoricd,
re rlr*nisnativ. Pentru
Partiumut, Banatul qi - incepAnd cu deceniul
7 al veacului Luminilor - graniga militard.
DeAdtoparigadinviagd
Hotarele de est gi sud ale Transilvaniei
(drrydopauzi de aproa- istorice, reprezentate de culmile Carpagilor
rilus anumite modifi ceri
Orientali qi Meridionali, pot fi considerate re-
pere care nu au suferit modificdri majore pe
rzrrlrt sa se consacre prin-
intregul parcurs al existen(ei principatului.
5t o tentativd nereugitd,
jslativa cu Dieta, impu- Convenite cu domnii moldoveni qi munteni
cu secole in urm[, aceste limite teritoriale au
r ordonange gi patente;
fost acceptate qi in perioada ulterioard, intre
:trebuia sd o exercite in
conducdtorii transilvlneni gi domnii fanariogi
re,nobilimea transilvand
de dincolo de mungi neexistAnd conflicte sem-
roluga din 1848-1849.
nificative pe aceastd tem[. Dacd au existat