NICOLAE TURCAN (n.

1971) este lector universi-

tar la Facultatea de Teologie Ortodoxd a Universitdfii Nicolae Turcan
,,Babeg-Bolyai" din Cluj-Napoca,.unde predd cursuri de
apologetici qi filosofie. Este doctor in filosofie (Univer-
sitatea ,,Babeg-Bolyai', Cluj) si doctor in teologie (Uni-
versitatea ,,1- Decembrie 191.8", Alba-Iulia). Director al
Centrului de Dialog intre Teologie gi Filosofie al Uni-
versitdf ii,,B abeg-Bolyai" (hftp I I cdtp. orth.ro), este gi edi-
:

torul revistei Diakrisis Yearbook of Theology and Philosophy

(http ://diakrisis. orth. ro). Chnd
Cirfi publicate: Cioran sau excesul cafilosofie, Cluj-Na-
poca: Limes, 2008 (ed. a II-a: 2013); Dumnezeul ghnduri-
Ior mdrunte, Cluj-Napoca: Limes, 2009; Despre maestru gi
alte tnthlniri. Eseuri, cronici, recenzii, Cluj-Napoca: Limes,
ADEVARUL
2010; Credinla ca filosofie.
\rlarginalii la gindirea Tradiliei, poartd numele
Cluj-Napoca: Eikon, 2011; Incepwtul suspiciunii. Kant, Hegel
8 Feuerbach despre religie qi filosoJie, Cluj-Napoca: Eikon,
Abisul gi cealaltd dragosfe, Cluj-Napoca: Limes,2012;
201.'1.;
DRA G O STEI
Marx gi religia. O introducere, Cluj-Napoca: Eikon, 2013;
Postmodernism gi teologie apofaticd, Floregti, Cluj: Limes,
201.4; Apologia dupd sfkrgitul metafizicii. Teologie qifenomeno-
Iogie Ia lean-Luc Marion, Bucuregti: Eikoru 20'J.6. Paradoxuri
gi ingenuncheri. Meditalii despre filosofie gi credinld, Bucuregti:
Studii de teologie gi filosofie
Eikoru 2017 (www.nicolaeturcan.ro).

EoN
BUCURE$TI,2018
Colecfia Unioersitas
Seria Theologia et Philosophia, nr. 7 CUPRINS
Seria Theologia et Philosophia este editatd
de Centrul de Dialog intre Teologie gi
Filosofie al Universitilii Babeq-Bolyai,
Cluj-Napoca.
Coordonator serie
Nrcoran Tuncn N (Universitatea Babeg-Bolyai) inainte
Cuztilnt ..............9

Consiliu gtiinfific r. cREDTNTA ............... ..................13

Pr. Prcu Ocor.reNu (Universitatea din Craiova)
Critica neoateismului
Pr. Gruconr DrNu Mog (Universitatea BabeE-Bolyai)
Ar.rN Tar (Universitatea Babeg-Bolyai) la David Bentley Hart........... .........15
Apologelii gi filosofia. ....................43
ISBN 978-60 6-7 11-936-7
II. NADEIDEA 6'1.
@ Editura EIKON gi autorul, pentru prezenta editie
Teologie si filosofie
Bucureqti, Str. Smochinului nr. 8, sector 1 la Jean-Yves Lacoste ......................63
cod poqtal 01.4605, RomAnia
DifuzarcI distribulie carte: tel./fax: 021. 348 1,4 7 4 Anticipare gi mdrturisire.
mobil: 0733 131.1.45, 0728 084 802 Despre eshatologie la jean-Yves Lacoste....... 95
e-mail: difuzare@edituraeikon.ro
Redacfia: tel: 021 348 L4 74 III. DRAGOSTEA .......113
mobil: 0728 084 802, 0733 131, 1,45
' Familia in postmodemitate
e-mail: contact@edituraeikon.ro
web: www.edituraeikon.ro
' qi chemarea iubirii dumne2eiegti.................. 115
Editura Eikon este acreditatd de Consiliul National al
Fenomenologia iubirii
Cercetirii $tiinfifice din invdfdmAntut Superior (CNCSIS).
la pdrintele Dumitru Stiniloae... ................... 137
Descrierea CIP este disponibild la Biblioteca Nafionald a
RomAniei. Bibliografie ................ 189

Imagine coperti: Srrvru OnevrrzeN

Editor: VarrNrrN Alnen
 CRITICA NEOATEISMULUI
LA DAVID BENTLEY HART

Introducere
avrn BrNrrry Henr EsrE uN teolog ortodox
american, filosof, scriitor gi critic cultural,
cunoscut publicului de la noi prin doud cdrli tra-
duse de cur6nd: Frumuseleainfinituluil qi Ateismul:
o amdgire.2 Specializat in studii clasice, teologie
patristicd gi medievald., Haft este recunoscut ca
unul dintre cei mai proeminen{i apdrdtori contem-
porani ai cregtinismului in fala atacurilor neoate-
ismului, fie el cu pretenfii filosofice, fie gtiinfifice.
IntAmpinirile lui Hart impotriva ateismului
nu !in, dupi cum mdrfurisegte, de vreo antipa-
1 Devrp BBNrr.nv Hr*r, Frumuselea infinitului: estetica
adeadrului creqtin, studiu introductiv de Vr.ao (Nrcranrr)
Di,ni,eaN gi Mrnarl Nrevrlu, trad. Vlao (Nrcranre) Di,ninary
Polirom, Iaqi,2073.
2 Devro BrNrr.ry Hanr, Ateismul: o amdgire. Reaolutia
cregtind gi adaersarii ei (Historia Christiana), edifie ingrijiti de
Dnacog Mins.o.Nu, trad. Eva DauraN, Doxologia, Iagi,2017.

15
 C6nd adeodrul poartd numele dragostei
tie fald de necredinfd; de fapt, existi //numeroase
forme de ateism" pe care le considerd ,,mult mai
admirabile decAt multe forme de cregtinism sau
de religie, in general" .3 Hart accepti chiar cd ate-
ismul ar putea fi o atitudine plauzibild din punct
de vedere emolional gi moral. Astfel, s-ar justi-
fica, in numele lui, respingerea unor dogmatisme
odioase, imposibilitatea de a crede in bine intr-o
lume in care suferinla ii coplegegte fird exceplie
gi pe cei nevinovafi gi, la limitd, neacceptarea
unui Dumnezeu brutal qi terorist, responsabil de
eqecul acestei lumi. insi ateismul vinovat de o
argumentalie falacioasd, ignorant din punct de
vedere teologic gi istoric gi turbulent ca orice alt
fundamentalism rdmAne inacceptabil.a Tocmai im-
potriva acestui ateism tendenlios Ei ignar igi for-
muleazi Hart critica, avAndu-i in vizor, printre
al1ii, pe Richard Dawkins, Daniel Dennett, Sam
Harris, autori destul de cunosculi Eiin spaliul ro-
mAnesg datoritd recentelor traduceri.
Doui prejudecifi
Hart considerd cX existi doui prejudecdli ma-
jore ale neoateismului, care nu e, de fapt, decAt
,,cea mai zeloasX gi filamicd retoricd contempo-
ran6 antireligioasi"s: prima susfine lipsa de funda-
3
Hanl Ateismul: o amdgire,p.24.
a din fapte intratabile.6
Hanr, Ateismul: o amdgire, p.24.
5 Hanr, Ateismul: o amdgire,p.30.
T6
Critica neoateismului la Daz:id Bentley Hart
ment a credinlei qi cea d.e-a doua afirmd ci religia
este principala cauzd, a violenfei, intoleranfei gi
opresiunii gi, in consecinfi, ar trebui abandonatd.
Cea dintAi, prejudecata nefundamentdrii reli-
giei, este - crede Hart - atAt de puternic5, incAt
neoateii nu mai simt nevoia sd aduci argumente
sistematice, ba chiar trcearcd pur gi simplu sd-i
convingd pe credinciogi cd nu au temeiuri sufici-
ente pentru credinfd (precum Daniel Dennett si
Richard Dawkins). Hart contraargumenteazl. in
mai multe feluri" susfinAnd existenla unor temeiuri
rezonabile pentru a crede. Mai intAi, recunoagte
cd nu pot fi aduse dovezi perfect obiective pen-
tru credinld, dar dacd tot ce nu e obiectiv demon-
strabil ar hhazardat, atunci ar trebui sb excludem
foarte multe din acliunile noastre zilrice,bazate
pe afectivitate, alegere, anticipare gi asa mai de-
parte. De altfel, o intemeiere obiectivd de tip dia-
lectic ar fi irelevantS, in mdsura in care Hristos a
venit in istorie irtr-un timp qi spaliu determinate.
Este un argument postmoderrL care insi nu pare
mai pufin pIauzlbll:
Dacd intr-adevir Dumnezeu a devenit un orr.,
atunci Adevdrul a acceptat sd devind un adevdr,
gi nu se poate trece cu ugurin{d de la contingenfa
sa istoricd la categoriile ralionalitdlii universale;
iar asta inseamnd cd, indiferent ce i:rleleg cregtinii
cAnd vorbesc despre adevir, nu se pot limita la
simpla extragere dialecticd de principii abstracte
6
Hanr, Frumusetea infinitului, p. 48.
17
 CAnd adeadrul poartd numele dragostei
Apoi, rispunzAnd unei acuzafii a lui Sam Harris - instanfd a unei violenfe originare".e Este adevdrat,
care se indigna ci i:rvierea lui Hristos, fiind un eve-
niment mdrturisit de al1ii, nu deline o intemeiere
suficientd pentru ahcrezutd,, iar credinciogii cred
de fapt intr -o mdrturisire -, Hart afirmd din nou c5"
gi in acest caz, trebuie sd linem cont de faptul ci
a fost vorba despre un eveniment istoric. Cei care
l-au trdit au ales mai degrabd sd moari ca martiri
decAt, minfud, sd afirme contrariul, de aceeamdr-
furia lor nu este neplauzibilS" mai ales ci au fost
implicafi oameni de o anumitd credibilitatemorald.
In plus, chiar dacd negtiinlific qi incapabil de a-i
convinge pe sceptici, temeiul experienlei religioase
a credinciogilor trebuie gi el luat in considerare.
Nu in ultimul rAnd, in privinla acestei prejudecili
a non-intemeierii, cu toate cd am putea accepta cd
,,existH convingere religioasi irafionald", ar trebui
totodati sd recunoagtem ci intAlnim -gi un mate-
rialism ateu iralionaI".7 Prin urmare, dacl se ac-
cepti cu rigur ozitate absenf a intemeierii, aceasta
nu se referd doar la domeniul religiei, ci se extinde
in egald mdsuri gi la ateism: nici ateismul nu este
mai intemeiat decAt credinfa.
Ce-a de-a doua prejudecati, devenitd o acuzafie
mereu reluatd fdrd spirit critic, afirmH ci religia este
violentd saq in cazulcregtinismului, cd Evanghelia
este intolerantd.s inredecittatd ir narafiunea voinlei
de putere a lui Nie2sche, invinuirea suspecteazd.
si sustine ci orice discurs metahzicse reduce,,la o
7
Henr, Ateismul: o amdgire, p.33.
8
Henl Ateismul: o amdgire, p. L51.
18
Critica neoateismului la Dar:id Bentley Hart
recunoaqte Hart, cd aparifia cregtinismului in lu-
mea antic5 s-a caracterizatpfinincapacitatea de a
se amesteca, sincretic, cu alte religii, dovedind un
exclusivism pe care adeplii sdi trebuiau sd-l res-
pecte,la fel cum iudaismul era neasimilabil gi ce-
rea credinldirtr-un singur Dumnezeu, altul decAt
zeii popoarelor; dar a considera cd politeismul to-
lerant a fost inlocuit de monoteismul ingust este,
potrivit lui Hart, o idee .pur si simplu fals6", h-
indcd ar hhazardat sd vorbim despre,,pluralism"
gi,,diversitate" i:rtr-o epoclin care aceste concepte
nu existau. Politeismul Imperiului Roman a ma-
nifestat toleran!5 fald de culte care se incadrau
in caracterul religios proprir.r, dar s-a dovedit in-
tolerant cu alte religii. Exemplele nu lipsesc: au
existat perseculii oficiale impotriva bacanalei din
Etruria (186 i. Hr.), pentru cd ,,doar zeii Romei erau
adevdralii zei" ; r:.- au lipsit deportdrile gi execuliile
impotriva unor adepfi ai unor culte str5ine - cultul
lui Isis, in Roma secolului I i. Hr. - gi chiar impo-
triva ateilor, fiindcd ateismul ,,a fost intotdeauna
ceva dezgustitor, iar in anumite timpuri gi locuri
constifuia chiar o ofensd capitald";10 de asemenea,
au existat perseculii gi execufii impotriva evreilor
gi cregtinilor. In consecin!5, se poate vorbi despre
o uniaersalitate a perseculiilor religioase:
e HRnl Frumuselea infinitului, p. 44.
10
Hanr, Ateismul: o amdgire, p. 153.
19
 CAnd adeadrul poartd numele dragostei
... e mai bine sd fie evitate generalizirile cu-
prinzdtoare despre relativa ,,tolerarrl6" a mo-
noteismului gi politeismului. In rdstimpuri gi
pe alocuri, evreii gi pigAnii i-au persecutat pe
cregtini, pigAnii i-au persecutat pe creqtini gi pe
evrei, iar cregtlnii i-au persecutat pe evrei gi pe
pdgAni; de fapt, pdgAnii au persecutat alfi pe-
gAni, evreii alli evrei gi cregtinii alfi creEtini (gi,
desigur, in perioada moderni unii atei s-au do-
vedit de departe cei mai ambilioqi criminali qi
prolifici persecutori dintre to!i...).11
ln condifii, si fie oare adevdratd acuzalla
aceste
cd,,religia ucide"? Hart rispunde cd nu gi cd o ase-
menea afirmalie este la fel de qtiintJfici Precum
cea care ar susfine cS,,politica ucide". Insi giirtr-un
caz, qiin celdlalt, contrariile sunt adevirate: reli-
gia aduce pace - de altfel, pacea lui Hristos ,,care
covArgegte orice minte" (Flp 4,7) este rispunsul
Evangheliei la violenla funciard a lumiilz -,lafel
cum politica poate aduce pace, fiindcd violenla
line cel mai adesea de interpretarea oamenilor gi
de scopurile 1or, care, dupi cum o dovedegte isto-
ria, nu sunt firtotdeauna nobile. Contraargumentul
lui Hart vizeazd, aEadar uniaersalitatea aiolenlei
umane gi meritd redat integral:
Unii ucid pentru ci le-o cere in mod explicit
credinla 1or, al1ii deqi credinfa lor in mod clar
le-o interzice, iar allii pentru ci nu au nicio
credin!5 gi, prinurmare, cred cd orice le este per-
11
Hanr, Ateismul: o amdgire, p. 155.
12
Hr,n1 Frumuselea infinitului, p.44.
20
Critics neoateismului la Daaid Bentley Hart
mis. Politeiqtii, monoteigtii gi ateii ucid - aceasti
ultimd categorie este cea mai prolifici la capito-
lul omucideri, daci este si avem in vedere se-
colul al XXlea. Oamenii ucid pentru zeii sau
pentru Dumnezeul lor ori pentru cd nu existd
un Dumnezeu qi destinul umanitdlii este de-
terminat de strdduinfele voinfei omenegti. Ucid
in ciutarea adevirurilor absolute gi din fide-
litate fa{i de apartenenla la trib. Ucid pentru
credinld, sAnge, pimAnt imperiu, propdgirea
nafiunii, pentru,,utopia socialistd", capitalism
gi ,,democratizare". Oamenii vor ciuta intot-
deauna zei in numele cdrora sd poati sdvArgi
mari fapte de vitejie sau atrocitdfi de nedescris,
chiar gi atunci cAnd acei zei nu sunt altceva de-
cAt,,onoarea tribului",,,imperativele genetice",
,,idealurile sociale",,,destinul umanitdfii'l sau
,,democrafia liberald". Tot la fel, oamenii ucid
pentru bani, proprietate, iubire, mAndrie, urd,
invidie sau ambifie. Ucid din convingere sau
din lipsd de convingere. [...] Oferd credinla re-
ligioasi un temei puternicpentru a ucide? Firi
' indoiali ci adesea o face. Insd frecvent oferd gi
. raliunea pentru arefuza sd ucizi sau pentru a fi
'' milostiv sau pentru a cduta pacea. Doar o igno-
rare profundd a istoriei ne-ar putea determina
sd nu recunoagtem asta. Adevdrul e cd religia qi
ateismul sunt variabile culturale, in timp ce uci-
derea este o constantd umane.13
Concluzia care s-ar putea formula este cd pre-
judecata intoleranlei gi violenfei Evangheliei nu
ia in considerare caracterul general valabil al
13
Hanr, Ateismul: o amdgire, pp.3314.
21
 C6nd adevdrul poartd numele dragostei
intoleranlei Ei violenlei umane. Din nefericire pen-
tru nenumdratele victime, existd suficiente eveni-
mente istorice care dovedesc aceast[ universalitate,
de aceea acuzafiile formulate de neoateism impo-
triva religiei nu sunt decAt prejudec5li drapate in
adevdruri de cdtre diverse ideologii sau interese,
fie ale unor puteri politice, fie ale unor persoane
umane lipsite de scrupule. Dar la fel de adevd-
rat este ci religia poate fi pagnicd, iar credinciogii
pot avea temeiuri suficiente pentru credinla lor.
A susfine cI gAndirea 9i limbajul sunt forme de
putere, cdmetahzica disimuleazl o voin!5 de pu-
tere - aga cum o face Nie2sche gi apoi postmoder-
nismul lui Deleuze, Foucault g.a. - inseamnd de
fapt a evidenfia un singur sens al pragmaticii lim-
bii, un sens istoric, supus unor raporfuri de forld
ori unor relafii politice. Dimensiunea pdcii nu se
opune dimensiunii violenlei, ci se nagte dintr-o
altd pragmatici a limbii, ce se desfdgoari in cAm-
pul iubirii, darului, jertfei gi inlelepciunii. Este ne-
drept si suspectim gAndirea doar de voin!5 de
putere: existiin ea o voinfi de non-putere, o cdu-
tare a afirmafiei pure de sine, o dorinli dupi sacri-
ficiu in numele a ceva mai inalt. OricAt ar incerca
postmodernii sd eludeze aceastd dimensiune, ea
rdmAne pentru totdeauna inscrisd in cea mai abi-
sald dimensiune a omului.la
increderea neoateismului contemporan cd o
societate seculard ar fi prin natura ei toleranti
gi mai putin dispusd la violenfd decAt societ5lile
la Henl Frumuselea infinitului, p.116.
22
Critica neoateismului la Dauid Bentley Hart
influenfate de credinld este, simplu spus, neade-
viratl. Prin numdrul de victime pe care le-a produs,
societatea modernd nu a dovedit vreo toleranli
mai mare, ci dimpotrivi. Cine ar putea garanta
c5, in absen{a unei referiirle transcendente, vor fi
alese valorile altruiste in detrimentul egoismului
violent? Daci valori precum compasiune4 mila qi
caritatea nu se gisesc in nafurd, ci sunt rezultate
istorice ale unor credinle gi culturi, atunci, con-
siderd Hart, renunlarea la creEtinism nu conduce
in mod necesar la menfinerea lor, poate nici m5-
car la suslinerea viefii.15
Critica noilor atei:
Dawkins, Dennet, Harris
N eo ateismul dez amdgitor
Neoateismul se bucurd de succes intr-o lume
postcregtind, tulburatd la rdstimpuri de violenfele
islamului radical. De la indlfimea unor competenle
gtiinfifice, el formulea zd argamente impotriva reli-
gpet, ffudmdcar sd se mai stidduiasci si o inleleagd
gi fdrd a se simli inconfortabil din pricina incultu-
rii religioase dublatd, adeseori. de cea filosoficX.16
1s
Hanr, Ateismul: o amdgire, pp. 35-39.
16
Pentru un rispuns apologeticin fala gtiinlelor contem-
porane, a se vedea ApnrnN LsN{rNr , et aI., Apologetica ortodoxd
(Colecfia Cursuri, Manuale qi Compendii de Teologie Orto-
doxd), vol. 2, Dialogul cu gtiinlele contemporane, Basilica,
Bucuregtl 20L4, pp. 709144.
23
 Cfrnd adeodrul poartd numele dragostei Critics neoateismului la Daaid Bentley Hart

David Bentley Hart se arat6. dezamdgit de acest de vedere etic gi multmai interesafl de simplificdri
nivel cultural scdzut al dugmanilor Bisericii care, facile ale istoriei decAt de investigafii serioase qi
de-a lungul timpului s-a bucurat mdcar de adver- riguroase despre ce a fost qi este creqtinismul.2o
sari redutabili, civlhzafi, originali gi culli. Celsus,
De aceea, ir
cdutarea doar a senzafionalismului
,,critic pdgAn semnificativ al credin!ei"17, qi Porfir
vandabil de un nivel intelectual sc6,zut, ,,ceata
erau mai mult decAt familiarizali cu credinla pe
NoilorAtei este o dezamigire"zl, dovedindu-se in-
care o criticau; David Hume era un maestru al
capabild sd producd o necredinfd profundd. intr-un
scepticismului, iar Voltaire, Diderot gi alli filo-
stil polemic gi argumentat, Hart se mird de inca-
sofi iluminigti erau scriitori eleganli. Nici mdcar
pacitatea lor de a in{elege cd materialismul doc-
Nie2sche, de la indlfimea culturii lui vaste, nu
gi-a permis, in pofida faptului cd a fost cel mai
trinar, pe care il invocd gi il idolatrizeazd,, este
de fapt o teorie metafizicd aproape imposibil de
mare critic al cregtinismului, sd emiti opinii ipo-
susfinut din punct de vedere logic; cd secularis-
crite gi false despre istoria acestuia gi si o consi-
mul este o tradifie istorici ,,imbibat6,de sAnge ome-
dere, asemenea noilor atei, doar ,,un gir nesfArgit
nesc", despre a cdrei superioritate eticd este bizar
de violenfe, tiranii gi nevroze sexuale".18 De alt-
a se vorbi, fiindci n-a dovedit-o in niciun fel; gi
fef crede Hart, Nie2sche a infeles dimensiunea
cd principiile morale pe care le invocd provin de
revolu(iei creEtine ce a rdsturnat valorile Antichi-
fapt din revolufia cregtind, de aceea viitorul nu le
tifii gi, adversar de calitate, a permis teologiei ca,
poate garanta pur,si simplu.z2 Sunt argumente im-
,,in oglinda disprefuluilui" , ,,sdintrezlreascd ceva
portante, reluate gi dezvoltate in critica la adresa
din propriile profunzirni" .1e
reprezentanfilor noului ateism.
In comparafie cu acegtia, acuzdHart,
pisdlogii din ziua de azi par mult mai lenegi, cu mai
pufin discemdm6nt mai pufin subtili, mai puf,n
.' Critica lui Richard Darnkins
rafinafi, mai emofionali, maiingAmfafi din punct in cunoscuta sa carte, Dumnezeu: o amdgire,
Richard Dawkins afirmd incd din prefala - cu iz
17
Hanl Frumuselea infinitului, p.146.
ideologic- cd doregte sd trezeasci mAndria de a fi
18
HanlAteismul: o amdgire, p.26.
le Hart ajunge chiar sd rdstoame dialectic sensul criticii lui ateu, comparAnd situalia ateilor contemporani cu
Nie2sche in contrariul ei, addugAnd in acelagi loc: ,,Pe scur! cea ahomosexualilor dinurmd cu cincizeci de ani.
la Nietzsche vocea necredinlei se amplificd in sfArgit pAnd 20
Flanl Ateismul: o amdgire,pp.26-27.
ajunge la registrele vocii credinlei gi astfef in chip curios, 21
Hanl Ateismul: o amdgire, p.262.
sdrbdtoregte credinla". H rr.r, F r umus e! ea infinitului, p. 746. 22
Flanr, Ateismul: o amdgire, pp.262-263.

24 25