Istorie Medievală Universală – Seminar 2018

Specializarea: Istorie, Grupa a II-a, joi 12-15

Sala: 109, cladirea Institutului de Istorie str. Napoca nr.11; Joi 9-12
Lect.univ.dr. Carmen Florea

Seminarul de Istorie Medievală Universală este complementar cursului şi îşi propune

să dezbată principalele aspecte ale istoriei Europei Occidentale în perioada cuprinsă între
secolele V-XVI. Prima parte a seminarului intenţionează să surprindă modalităţile în care
s-a născut, din punct de vedere politic, social şi cultural lumea europeană. Cea de-a doua
parte a seminarului aduce în discuţie subiecte recent abordate în cercetarea istorică şi
anume fenomenul religiozităţii medievale, cel al apariţiei si răspândirii ordinelor
religioase, centrul şi periferia Renaşterii şi a Reformei europene, structuri familiale,
marginalitatea, precum şi problematica magiei şi vrăjitoriei la răscrucea dintre lumea
medievală şi naşterea modernităţii.
Principalul scop al seminarului este acela de a familiariza studenţii cu această
problematică aplicând metodele predării/învăţării active şi cele ale evaluării continue.
Astfel, obligaţiile studentului sunt următoarele:

1. Prezentarea unui articol/capitol din bibliografia obligatorie.

Prezentarea trebuie să atingă în mod necesar următoarele puncte:
scopul articolului/capitolului; identificarea surselor cu care lucrează
istoricul; argumentele pe care le foloseşte; concluziile. Prezentarea
articolului/capitolului este trasă la sorţi la data primului seminar şi NU
se poate modifica, ea urmând a fi făcută în cadrul temei căreia îi
corespunde bibliografia respectivă.

2. Explicitarea unor concepte-cheie (voci tematice) sau prezentarea

succintă a unor personaje istorice reprezentative pentru tematica de
seminar discutată. În pregătirea acestor intervenţii, studenţii se vor
folosi atât de bibliografia obligatorie, cât şi de alte surse de informare.
Vocile respective se alocă într-o manieră aleatorie pentru fiecare
student, în cadrul uneia dintre temele 2-13. Studenţii care se raportează
în prezentările lor şi la bibliografia orientativă primesc câte un punct în
plus la evaluarea finală a activităţii de seminar.

3. În penultima întâlnire din semestru, studenţii vor răspunde în scris la

un test grilă de aprox. 10-15 întrebări, formulate pe baza bibliografiei
obligatorii şi a discuţiilor purtate în cadrul seminarului.

4. Pe baza de voluntariat, studenţii sunt încurajaţi să opteze şi pentru

prezentarea uneia dintre lucrările recomandate ca lectură opţională,

1
 caz în care studenţii pot obţine un punct în plus la evaluarea finală a
activităţii de seminar.

5. Nota finală se stabileşte făcând media aritmetică a tuturor obligaţiilor

studenţilor (respectiv prezentarea articolului/capitolului din bibliografia
obligatorie; a lecţiilor Power Point (în cazul seminarului alocat temei
Renaşterii); explicitarea vocilor tematice; nota obţinută la testul grilă şi
participarea săptămânală la dezbaterile din cadrul seminarului). Toate
aceste obligaţii trebuie îndeplinite la datele stabilite, altfel NU se iau în
considerare. Prezenţa la seminar este obligatorie, studenţii care acumulează
mai mult de trei absenţe vor fi depunctaţi cu 3 puncte din nota finală.
Studenţii care nu îşi îndeplinesc nici o obligaţie primesc nota 2. Nota finală
obţinută la disciplina Istorie medievală universală reprezintă media
aritmetică a notelor obţinute la curs şi a celei obţinute la seminar.

1. Seminar introductiv: Istoria evului mediu - naşterea Europei.

2. De la Imperiul roman la Europa medievală: noii protagonişti (populaţiile

primului val migrator; populaţiile celui de-al doilea val migrator)

Probleme de discutat:

 Care sunt caracteristicile civilizaţiei barbare (germanice)?

 Cum putem caracteriza criza structurală a Imperiului Roman de Apus?

 Care este situaţia creştinismului în Antichitatea târzie?

 De ce este Evul Mediu considerat o sinteză a lumii barbare (germanice), respectiv

a lumii greco-romane?

Voci tematice: Odoacru, Alaric, Teodoric cel Mare.

Bibliografie obligatorie:

Pierre Riché, Philippe Le Maître, Invaziile barbare (Bucureşti: Ed. Corint, 2000),
Cap. II. „Marile invazii”, pp. 51-83.

Marc Bloch, Societatea feudală, vol. I (Cluj: Ed. Dacia, 1996), Capitolul I
„Musulmanii şi ungurii” pp. 26-37 şi Capitolul II „Normanzii” pp. 38-60.

2
 Jacques Le Goff, Civilizaţia Occidentului medieval (Bucureşti: Ed. Ştiinţifică, 1970)
capitolul V. „Lumini în noapte (sec. V-IX)” pp. 167-188.

Guy Halsall, „The Barbarian Invasions” in The New Cambridge Medieval History, c.
500-c. 700, volume I, edited by Paul Fouracre (Cambridge: Cambridge University
Press, 2008), pp. 35-56 (caietul de seminar)

Legea salică – fragmente, în Alexandru-Florin Platon, Laurenţiu Rădvan, De la

Cetatea lui Dumnezeu la Edictul din Nantes. Izvoare de istorie medievală (secolele V-
XVI), (Iaşi: Polirom, 2005), p. 19-36 (sursă primară).

Bibliografie orientativă:

Jacques Le Goff, Civilizaţia Occidentului medieval (Bucureşti: Ed. Ştiinţifică, 1970)

capitolul III „Formarea creştinătăţii” pp. 110-161.

Lucien Musset, Invaziile, vol. I-II (Bucureşti: Ed. Corint, 2002).

David Nicholas, The Evolution of the Medieval World (312 – 1500): Society,
Government and Thought in Europe (New-York: Longman Publishing, 1992).

Ian Wood, „Christianisation and the Dissemination of Christian Teaching”, in The

New Cambridge Medieval History, c. 500-c. 700, volume I, edited by Paul Fouracre,
(Cambridge:Cambridge University Press, 2008), pp. 710-735 (caietul de seminar)

Simon Coupland, Janet Nelson, „The Vikings on the Continent”, History Today,
(1988): 12-19 (caietul de seminar)

3. Structuri politice: regatele barbare; cauzele succesului celei de-a doua generaţii
de regate barbare (exemplul franc merovingian şi exemplul anglo-saxon);
caracteristicile regalităţii.

Probleme de discutat:

 Discutaţi cauzele care au determinat supravieţuirea politică a regatului franc

merovingian şi a regatelor anglo-saxone.

 Care a fost rolul jucat de creştinism în definirea regalităţii medievale timpurii?

Voci tematice: Clovis, Beda Venerabilul.

Bibliografie obligatorie:

3
 Karl Ferninand Werner, Istoria Franţei, Vol. 1 Originile (Bucureşti: Ed. Teora,
2000), Cap. XII „Clovis”, p. 284-315 şi Cap. XIV „De la Pepin la Carol cel Mare”, p.
374-407.

Pierre Riché, Europa barbară din 476 până în 774 (Bucureşti: Ed. Corint, 2003),
Partea a II-a, Cap II, „Galia merovingiană în secolul al VI-lea” p. 57-71 şi Cap. IV
din partea a III-a, „Insulele britanice în secolul al VII-lea”, p. 123-135.

Simon Coates, „Scissors or Sword? The Symbolism of a Medieval Haircut”, History

Today, 49 (1999): 7-13 (caietul de seminar)

Grigore din Tours despre creştinarea lui Clovis, în Alexandru-Florin Platon, Laurenţiu
Rădvan (eds.), De la Cetatea lui Dumnezeu la Edictul din Nantes. Izvoare de istorie
medievală (secolele V-XVI), (Iaşi: Polirom, 2005), p. 15-19 (sursă primară).

Convertirea anglilor la creştinism descrisă de Beda Venerabilul, în Alexandru-Florin

Platon, Laurenţiu Rădvan, De la Cetatea lui Dumnezeu la Edictul din Nantes. Izvoare
de istorie medievală (secolele V-XVI), (Iaşi: Polirom, 2005), p. 186-191 (sursă
primară).

Bibliografie orientativă:

Patrick Wormland, „Kings and Kingship”, in The New Cambridge Medieval History,
c. 500-c. 700, volume I, edited by Paul Fouracre (Cambridge: Cambridge University
Press, 2008), pp. 571-605 (caietul de seminar).

Janet L. Nelson, „Kingship and Royal Government”, in The New Cambridge

Medieval History, c. 700-c.900, volume II, edited by Rosamond McKitterick
(Cambridge: Cambridge University Press, 2008), pp. 383-431 (caietul de seminar).

4. Imperiul medieval între ideologie şi practică: experimentul carolingian şi cel

ottonian.

Probleme de discutat:

 Care au fost modalităţile prin care s-a constituit Imperiul carolingian? Dar cel
ottonian?

 Discutaţi argumentele conform cărora experimentul imperial carolingian şi cel

ottonian au perpetuat tradiţia imperială romană.

Voci tematice: Carol cel Mare, Otto I, Otto III.

4
Bibliografie obligatorie:

Josef Fleckenstein, Istoria Germaniei, vol. I, Partea I, Cap. V „Dezvoltarea şi organizarea

stăpânirii”, p. 82-103 şi Cap. VI „Imperiul lui Carol cel Mare şi unitatea europeană”, p.
103-116; Partea a II-a, Cap. I „Decăderea marelui stat carolingian şi consolidarea statul
est-franc-german”, p. 139-155 şi Cap. IV „Reînoirea imperiului. Regalitatea imperială a
lui Otto cel Mare”, p. 185-194.

Marc Bloch, Societatea feudală. Clasele şi cârmuirea oamenilor vol. II (Cluj-Napoca:

Ed. Dacia, 1998), Cartea a II-a, Cap. II „Puterile tradiţionale: regalitate şi imperiu”, p.
113-131.

Alegerea şi încoronarea regală a lui Otto I (936). Încoronarea imperială a lui Otto I (962),
în Alexandru-Florin Platon, Laurenţiu Rădvan, De la Cetatea lui Dumnezeu la Edictul
din Nantes. Izvoare de istorie medievală (secolele V-XVI) (Iaşi: Polirom, 2005), p. 139-
143 (sursă primară).

Bibliografie orientativă:

Henri Pirenne, Mahomed şi Carol cel Mare (Bucureşti: Ed. Meridiane, 1996). Oare să
nu-l sugerăm pentru lectură opţională?- putem, dar atunci intreaga bibliografie obligatorie
ramine in lb. engleza

David Nicholas, The Evolution of the Medieval World (312 – 1500): Society, Government
and Thought in Europe (New-York: Longman Publishing, 1992).

Timothy Reuters, „Introduction: Reading the Tenth Century”, in The New Cambridge
Medieval History,c.900- c. 1024, volume III, edited by Timothy Reuters (Cambridge:
Cambridge University Press), 2008, pp. 1-27 (caietul de seminar)

Eckhard Mueller-Mertens, „The Ottonians as Kings and Emperors”, in The New

Cambridge Medieval History,c.900- c. 1024, volume III, edited by Timothy Reuters
(Cambridge: Cambridge University Press, 2008), pp. 233-67 (caietul de seminar)

Destrămarea Imperiului Carolingian în Alexandru-Florin Platon, Laurenţiu Rădvan, De la

Cetatea lui Dumnezeu la Edictul din Nantes. Izvoare de istorie medievală (secolele V-
XVI) (Iaşi: Polirom, 2005), p. 59-61 (sursă primară).

5. Structuri sociale: societatea feudală/relaţiile de vasalitate.

Probleme de discutat:

 Explicaţi în ce au constat relaţiile de vasalitate.

5
  Analizaţi ritualul simbolic al vasalităţii.

Voci tematice: senior, vasal, fief.

Bibliografie obligatorie:

Marc Bloch, Societatea feudală, vol. I (Cluj: Ed. Dacia, 1996), Partea a II-a „Legăturile
de la om la om”, Cartea a II-a „Vasalitatea şi fieful” pp. 161- 250.

Jacques Le Goff, Pentru un alt ev mediu, vol. II (Bucureşti: Ed. Meridiane, 1996),
capitolul: „Ritualul simbolic al vasalităţii” pp. 175-253.

Alain Guerreau, „Feudalitatea”, în Jacques le Goff (coord.), Dicţionarul tematic al evului

mediu occidental, Iaşi, Ed, Polirom, 2002, p. 271-284.

Cartă de omagiu şi credinţă (1110), în Alexandru-Florin Platon, Laurenţiu Rădvan, De la

Cetatea lui Dumnezeu la Edictul din Nantes. Izvoare de istorie medievală (secolele V-
XVI) (Iaşi: Polirom, 2005), p. 131-132 (sursă primară).

Bibliografie orientativă:

Marc Bloch, Societatea feudală, vol. I (Cluj: Ed. Dacia, 1996), Cartea a III-a „Legăturile
de dependenţă la clasele inferioare” pp. 251-287. Idem, Societatea feudală, Vol. II (Cluj:
Editura Dacia, 1998), Cartea I „Clasele” pp. 19-96.

Georges Duby, Cele trei ordine sau imaginarul feudalismului (Bucureşti: Ed. Meridiane,
1998).

Elizabeth A. R. Brown, „The Tyranny of a Construct: Feudalism and Historians of

Medieval Europe”, în The American Historical Review, 1974, vol. 79, nr. 4 (caietul de
seminar)

6. Geneza renaşterii urbane. Structuri instituţionale şi sociale în oraşul medieval.

Probleme de discutat:
 Definiţi profilul oraşeanului în evul mediu central şi evul mediu târziu.

 Care sunt structurile profesionale ale oraşului medieval?

 Explicaţi legătura dintre oraş şi privilegiu.

Voci tematice: burger, sfatul oraşului/consiliul orăşenesc, Paris – oraşul medieval.

6
Bibliografie obligatorie:
Jacques Rossiaud, „Oraşeanul” în Jacques Le Goff (coord.), Omul medieval (Iaşi:
Polirom, 1999), pp. 129-165.

Steven A. Epstein, „Urban Society” in The New Cambridge Medieval History,c.1198-

1300, Volume V, edited by David Abulafia (Cambridge: Cambridge University Press,
2008), pp. 26-38 (caietul de seminar).

Henri Pirenne, Oraşele evului mediu (Cluj : Ed. Dacia, 2000).

Oraşul medieval în Anglia (sec. XI-XII), în Alexandru-Florin Platon, Laurenţiu Rădvan,

De la Cetatea lui Dumnezeu la Edictul din Nantes. Izvoare de istorie medievală (secolele
V-XVI), (Iaşi: Polirom, 2005), p. 374-381 (sursă primară).

Bibliografie orientativă :

Susan Reynolds, „Urban Communities” in Kingdoms and Communities in Western

Europe 900-1300 (Oxford: Clarendon Press, 1997), pp. 155-219 (caietul de seminar)

Robert Stacey, „Social Change in the Thirteenth Century”, in The New Cambridge
Medieval History,c.1198-1300, Volume V, edited by David Abulafia (Cambridge:
Cambridge University Press, 2008), pp. 13-26 (caietul de seminar)

Donald J. Harreld, „Trading Places: the Public and Private Spaces of Merchants in
Sixteenth Century Antwerp”, Journal of Urban History, 29 (2003): 657- 669 (caietul de
seminar).

Lectură opţională:

Jacques Le Goff, Negustorii şi bancherii în evul mediu (Bucureşti: Editura Meridiane,

1994).

7. Universitatea şi oraşul. Idealul corporatist al lumii medievale

Probleme de discutat:

 Analizaţi legătura dintre oraş şi universitate.

 Care este profilul intelectualului medieval şi ce schimbări survin o dată cu apariţia

umanismului?

7
Voci tematice: bacalaureus, magister artium, doctor.

Bibliografie obligatorie:
Mariateresa Fumagalli Beonio Brocchieri, „Intelectualul”, în vol. Omul medieval,
coordonat de Jacques Le Goff (Iaşi: Polirom, 1999), p. 165-192.

Jacques Le Goff, „Frumoasa” Europă a oraşelor şi a universităţilor (secolul al XIII-

lea)”, în Evul mediu şi naşterea Europei (Iaşi: Polirom, 2005), pp. 126-192.

Alexander Murray, „The University Ladder”, în Reason and Society in the Middle
Ages (Oxford: Clarendon Press, 1985), pp. 213-233.

Statutele Universităţii din Paris, în Alexandru-Florin Platon, Laurenţiu Rădvan, De la

Cetatea lui Dumnezeu la Edictul din Nantes. Izvoare de istorie medievală (secolele V-
XVI), (Iaşi: Polirom, 2005), p. 382-386 (sursă primară).

Bibliografie orientativă:

Jacques Le Goff, Intelectualii în Evul Mediu (Bucureşti: Ed. Meridiane, 1994).

Jacques Le Goff, Pentru un alt ev mediu (Bucureşti: Ed. Meridiane, 1986), vol. I,
„Cheltuieli universitare la Padova în secolul al XV-lea”; „Meserie şi profesiune potrivit
manualelor de confesori din Evul mediu”; Ce conştiinţă de sine a avut universitatea
medievală?”; „Universităţile şi puterile publice în Evul Mediu şi Renaştere” pp. 224-314.

Jacques Verger, „The Universities and the Scholasticism”, in The New Cambridge
Medieval History,c.1198-1300, Volume V, edited by David Abulafia (Cambridge:
Cambridge University Press, 2008), pp. 256-79 (caietul de seminar).

8. Instituţiile ecleziastice în evul mediu central şi evul mediu tîrziu. Universul

devoţional al laicilor

Probleme de discutat:

 Cum este definită instituţia papalităţii în evul mediu central?

 Care sunt mecanismele prin care instituţiile ecleziastice influenţează şi

supraveghează viaţa religioasă a laicilor?

Voci tematice: episcopat, papalitate, monarhie papală.

8
Bibliografie obligatorie:

Grado Giovanni Merlo, „Creştinismul medieval în Occident”, în Giovanni Filoramo

(coord.), Istoria religiilor, vol. II Iudaismul şi creştinismul, Iaşi, Ed. Polirom, 2008, p.
255-307. (pdf disponibil pe site-ul BCU la adresa http://www.bcucluj.ro/ro/resursele-
bibliotecii/bibliografie-selectiv%C4%83-cursuri)

Colin Morris, The Papal Monarchy. The Western Church from 1050 to 1250, Oxford
Clarendon Press, 1989, capitolul The Roman Church and the Empire in the Twelfth
Century, pp. 189-205. (pdf disponibil pe site-ul BCU la adresa
http://www.bcucluj.ro/ro/resursele-bibliotecii/bibliografie-selectiv%C4%83-cursuri)

André Vauchez, „The Church and the Laity”, in The New Cambridge Medieval
History,c.1198-1300, Volume V, edited by David Abulafia (Cambridge: Cambridge
University Press, 2008), pp. 184-204 (caietul de seminar).

Grigore a VII-lea, Dictatus Papae (1075), în Alexandru-Florin Platon, Laurenţiu Rădvan,

De la Cetatea lui Dumnezeu la Edictul din Nantes. Izvoare de istorie medievală (secolele
V-XVI), (Iaşi: Polirom, 2005), p. 145-146 (sursă primară)

Bibliografie orientativă:

Robert Bartlett, „The Roman Church and the Christian People”, in vol. The Making of
Europe. Conquest. Colonization and Cultural Change 950-1350 (Princeton, New -Jersey:
Princeton University Press, 1993), p. 243-69 (caietul de seminar).

I.S. Robinson, „The Institutions of the Church 1073-1216”, in The New Cambridge
Medieval History,c. 1024-1198, Part I, Edited by David Luscambe, Jonathan Riley-Smith
(Cambridge: Cambridge University Press, 2008), p. 368-461 (caietul de seminar).

I.S. Robinson, „Reform and the Church 1073-1122”, in The New Cambridge Medieval
History,c. 1024-1198, Part I, Edited by David Luscambe, Jonathan Riley-Smith
(Cambridge: Cambridge University Press, 2008), pp. 268-335 (caietul de seminar).

Francis Rapp, L’église et la vie religieuse en Occident à la fin du Moyen Âge (Paris:
Presses Universitaire de France, 1971), p. 39-102.

John Bossy, „Creştinismul tradiţional” în Creştinismul în Occident 1400-1700 (Bucureşti:

Humanitas, 1998), pp. 13-123.

Lectură opţională:

Emmanuel Le Roy Ladurie, Montaillou, sat occitan de la 1294 la 1324 (Bucureşti:

Editura Meridiane, 1992).

9
9. Ordinele religioase. Benedictinii. Reforma de la Cluny. Cistercienii. Ordinele
mendicante.

Probleme de discutat:

 Analizaţi principalele caracteristici ale vieţii monahale în evul mediu.

 Discutaţi impactul modelului monastic asupra experienţei religioase a laicilor.

Voci tematice: franciscanii, dominicanii.

Bibliografie obligatorie:

Giovanni Miccoli, „Călugării” în vol. Omul medieval, coordonat de Jacques Le Goff

(Iaşi: Polirom, 1999), p. 35-68.

André Vauchez, „Omul medieval în căutarea lui Dumnezeu. Formele şi conţinutul

experienţei religioase”, în Spiritualitatea Evului Mediu occidental. Secolele VIII-XII
(Bucureşti: Editura Meridiane, 1994), pp. 135-153.

Carta de întemeiere a Ordinului de la Cluny (11 septembrie 910), în Alexandru-Florin

Platon, Laurenţiu Rădvan, De la Cetatea lui Dumnezeu la Edictul din Nantes. Izvoare de
istorie medievală (secolele V-XVI), (Iaşi: Polirom, 2005) - sursă primară.

Bibliografie orientativă:
C.H. Lawrence, Medieval Monasticism, pp.19-39, 86-104, 174-206 şi 238-274 (caietul
de seminar).

Georges Duby, Arta şi societatea 980-1420 (Bucureşti: Ed. Meridiane, 1987), vol. I,
capitolul III „Călugării” şi capitolul IV „Pragul” pp. 113-68.

Jacques Le Goff, Sfîntul Francisc din Assisi (Iaşi: Ed. Polirom, 2000).

Lecturi opţionale:
Regula Sf. Benedict cca. 530-560, în Alexandru-Florin Platon, Laurenţiu Rădvan, De la
Cetatea lui Dumnezeu la Edictul din Nantes. Izvoare de istorie medievală (secolele V-
XVI), (Iaşi: Polirom, 2005), p. 183-185 (sursă primară).

10
Regula Sf. Francisc din Assisi (29 noiembrie 1223), în Alexandru-Florin Platon,
Laurenţiu Rădvan, De la Cetatea lui Dumnezeu la Edictul din Nantes. Izvoare de istorie
medievală (secolele V-XVI), (Iaşi: Polirom, 2005), p. 213-216 (sursă primară).

9. Structuri familiale în evul mediu. Modele feminine medievale

Probleme de discutat:
 Discutaţi modul în care se dezvoltă o retorică ambivalentă asupra femeii în evul
mediu.
 Caracterizaţi statutul femeii în perioada evului mediu central şi a evului mediu
târziu.
Voci tematice: Christine de Pisan, Ecaterina de Siena.

Bibliografie obligatorie:
Christiane Klapisch-Zuber, „Femeile şi familia”, în vol. Omul medieval coordonat de
Jacques Le Goff (Iaşi: Ed. Polirom, 1990), p. 261-284.

Jean Delumeau, Frica în Occident (secolele XIV-XVIII). O cetate asediată, vol. II,
(Bucureşti: Editura Meridiane, 1986), capitolul X „Agenţii lui Satan –Femeia”, p. 193-
263.

Le Menagier de Paris (Gospodarul din Paris, cca 1392-1394), în Alexandru-Florin

Platon, Laurenţiu Rădvan, De la Cetatea lui Dumnezeu la Edictul din Nantes. Izvoare de
istorie medievală (secolele V-XVI), (Iaşi: Polirom, 2005), pp. 434-441 (sursă primară).

Bibliografie orientativă:
Georges Duby, Evul mediu masculin (Bucureşti: Editura Meridiane, 1992).
Caroline Walker Bynum, Holy Feast and Holy Fast. The Religious Significance of Food
to Medieval Women (Berkeley-Los Angeles-London: University of California Press,
1987), capitolul „Religious Women in the Later Middle Ages”, pp. 13-31 (caietul de
seminar)

Christiane Klapisch Zuber, „Children’s First Names in Italy during the Late Middle
Ages”, The Medieval History Journal, 2 (1999): 36-54 (caietul de seminar)

Jeremy Kernnode, „Sentiment and Survival: Family and Friends in Late Medieval
English Towns”, Journal of Family History 24 (1999): 5-18 (caietul de seminar)

11
Becky R. Lee, „A Company of Women and Men: Men’s Recollections of Childbirth in
Medieval England”, Journal of Family History, 27 (2002): 92-100, (caietul de seminar)

11. Renaşterea europeană: Modele explicative ale fenomenului “Renaşterea”

politică, socială, economică şi artistică. Fenomenul renascentist în centrul şi estul
Europei

Probleme de discutat:
 Care sunt diferenţele şi similitudinile între umanismul italian şi cel nord-european?
 De ce este considerată Renaşterea artistică o perioadă a marilor inovaţii în pictură,
sculptură şi arhitectură?

Voci tematice: Lorenzo Valla, Francesco Petrarca, François Rabelais.

Bibliografie obligatorie:
E. H. Gombrich, The Renaissance – period or movement?, în Robert Black (ed.),
Renaissance Thought. A Reader, pp. 23-46 (London & New York: Routledge, 2001) -
(pdf disponibil pe site-ul BCU la adresa http://www.bcucluj.ro/ro/resursele-
bibliotecii/bibliografie-selectiv%C4%83-cursuri).

Peter Burke, „Introducere: Încadrarea Renaşterii” în Renaşterea europeanǎ: centre şi

periferii, pp. 15-32 (Iaşi: Polirom, 2005)

Joost Kaizer, Michelangelo, Drawing and the Subject of Art, în The Art Bulletin, 93,
2011, nr. 3, pp. 304-324.

Bibliografie orientativă:

Peter Burke, Renaşterea europeanǎ: centre şi periferii (Iaşi: Polirom, 2005).

Jean Delumeau, Civilizaţia Renaşterii, vol. I şi II (Bucureşti: Editura Meridiane, 1995).

Jacob Burckhardt, Cultura Renaşterii în Italia (Bucureşti: Editura Minerva, 2000).

Omul Renaşterii coord. de Eugenio Garin (Iaşi: Ed. Polirom, 1999).

Andrei Oţetea, Renaşterea şi Reforma (Bucureşti: Imprimeria Naţională, 1941).

12
Robert Black, „Humanism”, in The New Cambridge Medieval History,c.1415- 1500,
Volume VII, edited by Christopher Allmand (Cambridge: Cambridge University Press,
2008), pp. 243-78 (caietul de seminar).

Prezentări Power Point:

Pictura renascentistă.

Sculptura renascentistă.

Arhitectura renascentistă.

12. Reforma religioasă: Premise şi cauze. Curente şi personalităţi ale Reformei.

Raporturile cu biserica catolică (Contrareforma şi/sau Reforma catolică). Mişcǎri
reformatoare în Europa centro-orientală

Probleme de discutat:

 Prin ce se caracterizează reforma luterana, calvină şi cea antitrinitariană?

 Prezentaţi argumente în favoarea unei Reforme catolice.

 Discutaţi geografia şi cronologia Reformei protestante, respectiv a celei catolice.

Voci tematice: Erasmus, Luther, Zwingli.

Bibliografie obligatorie:

Diarmaid MacCulloch, „O casă dezbinată (1517-1660), în Idem, Istoria creştinismului.

Primii 3000 de ani, Iaşi, Polirom, 2011, p. 546-580 (pdf disponibil pe site-ul BCU la
adresa http://www.bcucluj.ro/ro/resursele-bibliotecii/bibliografie-selectiv%C4%83-
cursuri).

Anthony Black, „Popes and Councils”, in The New Cambridge Medieval History,c.1415-
1500, Volume VII, edited by Christopher Allmand (Cambridge: Cambridge University
Press, 2008), pp. 65-89 (caietul de seminar).

Andrew Pettegree, „Reformation Europe re-formed” in History Today, Vol. 49, Iss. 12
(1999): 10-7 (caietul de seminar).

Pacea religioasă de la Augsburg (1555), în Alexandru-Florin Platon, Laurenţiu Rădvan,

De la Cetatea lui Dumnezeu la Edictul din Nantes. Izvoare de istorie medievală (secolele
V-XVI), (Iaşi: Polirom, 2005), p. 471-473 (sursă primară).

13
Bibliografie orientativă:

Paolo Ricca, „Reforma protestantă (1517-1580)”, în Giovanni Filoramo (coord.), Istoria

religiilor, vol. II Iudaismul şi creştinismul, Iaşi, Ed. Polirom, 2008, p. 345-393. (pdf
disponibil pe site-ul BCU la adresa http://www.bcucluj.ro/ro/resursele-
bibliotecii/bibliografie-selectiv%C4%83-cursuri)

Francis Rapp, „Religious Belief and Practice”, in The New Cambridge Medieval
History,c.1415- 1500, Volume VII, edited by Christopher Allmand (Cambridge:
Cambridge University Press, 2008), pp. 205-220 (caietul de seminar).

Jean Delumeau, Naissance et affirmation de la Reforme (Paris: PUF, 1965).

Idem, Le catholicisme entre Luther et Voltaire (Paris: PUF, 1968).

G.R. Elton, Reformation Europe, 1517-1559 (New York: Harper and Row Publishers,
1966).

Cesare Alzati, Terra romena tra Oriente e occidente, chiese ed etnie nel tardo 1500,
(Milano: Jaka Book,1982), capitolul “Protestantismul în Transilvania” pp. 39-56.

Maria Crǎciun, Protestantism şi ortodoxie în Moldova secolului al XVI-lea (Cluj:

Fundaţia Culturalǎ Cele Trei Crişuri/Presa Universitară Clujeană, 1996), „Penetraţia
Reformei în Moldova secolului XVI”, „Reacţia Ortodoxă”, „Succesul Reformei” pp. 26-
146.

13. Marginalitatea medievală. Definirea conceptului de marginalitate medievală

între ideologie (teorie) şi practică. Magia şi vrăjitoria în evul mediu şi perioada
premodernă.

Probleme de discutat:
 Cum este definită marginalitatea medievală?

 Explicaţi legătura dintre marginalitate şi vrăjitorie în epoca premodernă.

Voci tematice: begard, prostituată, cămătar.

Bibliografie obligatorie:
Bronislaw Geremek, „Marginalul”, în vol. Omul medieval, Jacques le Goff (ed.), Iaşi, Ed.
Polirom, p. 317-344.

Jean Delumeau, Frica în Occident..., vol. II, capitolul XI „O enigmă istorică: marea
reprimare a vrăjitoriei”, pp. 263-338.

14
Johannes Nider, Formicarius (Furnicarul cca 1436-1438), în Alexandru-Florin Platon,
Laurenţiu Rădvan, De la Cetatea lui Dumnezeu la Edictul din Nantes. Izvoare de istorie
medievală (secolele V-XVI), (Iaşi: Polirom, 2005), p. 449-451 (sursă primară).

Bibliografie orientativă:
Jean Claude Schmitt, „L’histoire des marginaux”, în La nouvelle histoire, editat de
Jacques Le Goff (Paris: 1978).

Robert Muchembled (coord.), Magia şi vrăjitoria în Europa din evul mediu până astăzi
(Bucureşti: Humanitas, 1997).

Éva Pócs, Between the Living and the Dead. A Perspective on Witches and Seers in the
Early Modern Age (Budapest: Central European University Press, 1999), pp. 21-31şi 59-
121 (caietul de seminar).

Bern Roeck, „The Enchantment of the Alien: Metaphysics and Marginality in Late
Medieval and Early Modern Europe”, The Medieval History Journal, 7 (2004): 38-56
(caietul de seminar).

Lecturi opţionale:
Jacques Le Goff, Banii şi viaţa. Economie şi religie în Evul Mediu (Bucureşti: Editura
Erasmus, 1993).

Carlo Ginzburg, Brânza şi viermii. Universul unui morar din secolul al XVI-lea
(Bucureşti: Ed. Nemira, 1997).

15