TEMA 7:STRUCTURI SOCIALE IN EVUL MEDIU.

NOBILIMEA IN
TRANSILVANIA
Marius Diaconescu, Structura nobilimii din Transilvania in epoca angevina

Capitolul 1. Originea nobilimii ardelene

Majoritatea familiilor nobile din Transilvania au o origine necunoscuta. Prin origine

intelegem statutul social si juridic al acestui stramos si modalitatea in care familia a ajuns la rangul
nobiliar; situatiile in care documentele au retinut momentul innobilarii sunt rarisime pentru
nobilimea din Transilvania.
Reconstituirile genealogice ne permit explorarea istoriei unor familii cu inca doua-trei
generatii anterior momentului primei atestari documentare, dar rareori ne duc pana in secolele XII-
XIII. De aceea, genealogiile nu ofera informatii directe despre originea familiei, dar pot fi un
instrument foarte util pentru a cunoaste ramurile si inrudirile, atat de sange, cat si cele prin
casatorie.
De obicei, membrii familiei din a doua sau a treia generatie imparteau mosiile din
patrimoniul stramosesc. Chiar daca erau impartite mosiile, din cauza dimensiunilor reduse ale
proprietatilor, nu se mai incheiau acte scrise. De abia in a doua jumatate a epoceii angevine au
inceput sa ramana mai multe documente despre impartirile averilor micii nobilimi. Asadar, putem
utiliza partial genealogiile pentru a identifica momentul aproximativ al primirii domeniului feudal,
prin stabilirea neamului si al stramosului comun. Genealogiile ne mai ajuta la reconstituirea
originilor familiei prin analiza sfertului fetei: cunoasteam, daca nu actorii casatoriei, cel putin
familiile din care provin mirii si miresele familiei studiate.
Analiza procesului de formare a domeniilor este posibila doar la unele familii. In aceste
cazuri putem stabili originea, deoarece cunoastem punctul de plecare al familiei in acumularea
averilor.
Neamurile unguresti in Transilvania:
Imre Sandor impartea neamurile din Transilvania dupa momentul stabilirii lor in
Transilvania: pana la invazia tatara, apoi pana la infrangerea rascoalei antiregale din 1319 si ultima
etapa pana in 1351. Pe aceasta baza, Janos Karacsonyi a indeficat 17 neamuri care au avut mosii in
Transilvania.
Neamurile vechi maghiare pot fi clasificate dupa diverse criterii:
1. momentul venirii in Transilvania
2. daca s-au stabilit pe mosiile ardelene si au intemeiat aici familii nobiliare sau doar au
stapanit mosii
3. originea sociala (nobiliara, servienti regali sau iobagi de castru)
4. pozitia descendentilor acestor neamuri in ierarhia nobilimii ardelene in epoca
angevina dupa dimensiunea mosiilor si functiile detinute etc

Una dintre numeroasele ramuri ale neamului Aba, cea a lui Csobanka, s-a stabilit in
Transilvania, un a stapanit mosia Panticeu si prediile apartinatoare din comitatul Dabaca. Aceasta
ramura a neamului Aba s-a stabilit in nordul Transilvaniei la mijlocul secolului al XIII-lea; ea a
format familia Cente. Un al doilea val al imigrarii in Transilvania a neamului Aba s-a consumat la
mijlocul epocii angevine prin stabilirea unor membri ai ramurii Visontai, inruditi cu ramura Cente;
au format familiile Pancel si Pancelos
Un neam foarte vechi in Transilvania a fost Agmand