Învăţarea umană și învățarea

academică.
Caracteristicile învățării
academice eficiente
Cursul I
 Structura cursului
• Managementul activităţii de învăţare
– Învăţare şi autocunoaştere: stilurile de învăţare
– Managementul timpului şi al resurselor cognitive
– Monitorizarea şi auto-reglarea învăţării

• Managementul informaţiei
– Tehnici de luare a notiţelor
– Tehnici de lectură
– Tehnici de scriere academică şi creativă
– Tehnici de documentare
– Cercetarea – sursă de cunoaştere
• Unde ați întâlnit pana acum termenul
învățare?

• Unde credeți că îl veți întâlni în cei trei ani

de studiu?
 Învăţarea - obiect de studiu
• Psihologii: observă comportamentul de învăţare,
formulează legităţi, identifică relaţii de determinare
privind modul în care se petrece învăţarea şi are loc
dezvoltarea proceselor cognitive şi noncognitive
• Neurologii: studiază modul în care funcţionează sistemul
nervos (SNC), dominanţa cerebrală, influenţa
specializării cerebrale asupra diferitelor procese şi
activităţi fundamentale umane
• Sociologii: examinează mediul în care se petrece
învăţarea
• Pedagogii: transpun mecanismele învăţării eficiente în
principii ale unei instruiri eficiente
Învăţarea – delimitări terminologice
• Gândire:
– Trăsătura distinctivă cea mai importantă a psihicului uman, definitorie
pentru om ca subiect al cunoaşterii logice, raţionale
– Produce modificări de substanţă a informaţiei cu care operează
– Antrenează toate celelalte disponibilităţi şi mecanisme psihice în
realizarea procesului cunoaşterii
– Orientează, conduce, valorifică maximal toate celelalte procese şi funcţii
psihice
– Se caracterizează prin centralitate: capacitatea ei de a reintroduce
propriile produse în circuitul informaţional
• Cogniţie: ansamblul de acte şi procese de cunoaştere, ansamblul
mecanismelor prin care un organism dobândeşte, stochează,
prelucrează, utilizează informaţia (construcţia cunoaşterii)
• Învăţare
– Schimbare (relativ stabilă) în comportamentul sau potenţialul
comportamental al unui organism ca urmare a interacţiunii cu mediul,
datorată experienţei, care se traduce printr-o sporire a repertoriului său
şi care nu este o consecinţă a unei stări temporare a organismului .
• Învăţare şcolară
– Procesul de achiziţie mnezică, asimilarea activă de informaţii, formarea
de operaţii intelectuale, deprinderi motorii, atitudini, valori, structuri
mentale, sisteme de cunoștințe.
 Competențe pentru secolul XXI (sursa: OECD)
1. Colaborarea
2. Construcția/ structurarea cunoașterii
3. Rezolvarea de probleme și spiritul inovativ
4. Utilizarea TIC în învățare
5. Auto-reglare (metacogniție)
6. Comunicarea eficientă
Învăţarea şcolară
prezintă următoarele caracteristici şi
particularităţi specifice ce o diferenţiază
de învăţarea general-umană:

• reprezintă o necesitate socială;

• se realizează într-un cadru instituţionalizat,
normativizat;
• presupune o desfăşurare procesuală, fiind
ghidată de legi interne, orientată şi
optimizată prin modele şi programe.
 Învăţarea eficientă
(Bernat, 2003, 2015)
• Învăţarea eficientă are trei caracteristici
importante:
– este activă
– este orientată către scop
– duce la rezultate măsurabile.

Instrumentele învăţării eficiente sunt gândirea critică şi strategiile

metacognitive.
 Învăţarea activă
• Învăţarea activă presupune implicare şi
participare conştientă în procesul de construire a
sistemului de cunoștințe.
• A da semnificaţie personală materialelor care
sunt învăţate înseamnă a le transpune în
sisteme proprii de cunoştinţe, a stabili
permanent legături între experienţele anterioare
şi cele noi, între cunoştinţe şi aplicabilitatea lor,
între şi în interiorul domeniilor de cunoaştere.
 Gândirea critică
• Gândirea critică este instrumentul învăţării
eficiente care ajută o persoană să se
orienteze în lumea alternativelor posibile şi
să-şi conştientizeze mecanismele propriei
gândiri.
• Cel mai important aport al gândirii critice
este că provoacă la acţiune mentală sau
obiectuală
 Metacogniția
• Strategiile metacognitive denumesc acțiunile
legate de monitorizarea şi controlul învăţării,
precum şi cele orientate spre dezvoltarea
potenţialului propriu de învăţare.
• Automonitorizarea progresului şi controlul
efortului investit în învăţare atrag după sine
nevoia de a deprinde tehnicile de învăţare.
• A decide resursele, cantitatea acestora şi
momentul investirii lor înseamnă a învăţa
inteligent.
Novici și experți în învățare - comportamente tipice
(Skillen, bazat pe contribuțiile lui Scardamalia și
Bereiter (1)
NOVICI EXPERȚI
Experții își planifică, monitorizează și reflectează asupra propriei
învățări și a rezultatelor obținute

Aceste abilități metacognitive presupun stabilirea de scopuri, identificarea de

modalități de acțiune, monitorizarea progresului, adaptarea scopurilor și acțiunilor,
dacă este necesar, reflecția după finalizarea sarcinii de învățare.

Experții folosesc reprezentări multiple ale conținuturilor studiate/ de

studiat.
Reprezentarea în forme multiple a cunoștințelor le permite să înțeleagă mai profund
conținuturile învățate. Multimedia permite așezarea conținuturilor în forme diverse.
Novici și experți în învățare - comportamente tipice
(Skillen, bazat pe contribuțiile lui Scardamalia și
Bereiter (2)
NOVICI EXPERȚI
Experții identifică soluții multiple posibile în învățare / pentru rezolvarea unei
situații problematizante

Novicii se grăbesc de obicei să aplice prima soluție la care se gândesc. Experții identifică mai
multe abordări posibile înainte să o aleagă pe cea mai potrivită.

Experții depun efort mai degraba pentru transformarea cunoașterii/ cunoștințelor, în

timp ce novicii se focalizează pe redarea cunoștințelor.
Experții identifică modalități care să îi ajute să-și structureze, reorganizeze,
transforme cunoașterea

Experții folosesc surse multiple de învățare.

Învățarea din surse multiple le permite identificarea de reprezentări variate ale

cunoștințelor, identificarea de ancore de memorare suplimentare, transformarea
cunoașterii, identificarea aplicabilității cunoștințelor.
Novici și experți în învățare - comportamente tipice
(Skillen, bazat pe contribuțiile lui Scardamalia și
NOVICI Bereiter (3) EXPERȚI
Experții privesc greșelile ca ocazii de învățare

Experții folosesc strategii de identificare a greșelilor de raționament. Merg

înapoi pe firul raționamentelor și identifică erorile. “Gândirea asupra propriei
gândiri” le este mai puțin accesibilă novicilor.

Experții sunt capabili să transfere în alte domenii cele învățare

Experții știu cum să trasforme cunoștințele noi în cunoaștere utilizabilă și relevantă

Experții înțeleg importanța contextului social pentru calitatea învățării

Experții sunt capabili să se folosească de beneficiile colaborării cognitive între

membrii grupului de învățare. Expunându-și ideile, își dau seama de posibilele
greșeli de argumentare, își conștientizează modul propriu de gândire, își rafinează,
clarifică și consolidează raționamentele/ gândirea.
Novici și experți în învățare - comportamente tipice
(Skillen, bazat pe contribuțiile lui Scardamalia și
Bereiter (4)
NOVICI EXPERȚI
Experții sunt entuziasmați în fața noilor situații de învățare și sunt
motivați de ideea în sine a “stăpânirii” cunoașterii.

Experții sunt orientați în învățare de propriile scopuri

Experții au un bun management al efortului și al rezistenței în învățare, în

sensul atingerii scopurilor propuse.

Experții își monitorizează și reglează reacțiile emoționale care le-ar

putea reduce eficiența învățării.
 Dimensiuni ale învățării
• Cognitivă și metacognitivă
• Emoțională
• Atitudinal-valorică
• Socială
• Acțională
 Condiții interne și externe ale învățării
• condiţii interne
– factori biologici – vârstă, sex, dezvoltare fizică, stare
de sănătate etc.
– factori psihologici – nivel al dezvoltării intelectuale,
stadiul dezvoltării structurii cognitive şi operatorii -
inteligenţă, gândire, memorie, imaginaţie etc;
motivaţia învăţării, trăsături de personalitate, nivel de
cultură generală etc.
• condiţii externe - ţin de organizarea şcolară:
– sistem de cerinţe şcolare (obiective), conţinuturi,
calitatea instruirii (metode, procedee, strategii
didactice); caracteristici ale clasei de elevi (ambianţa
psiho-socială); personalitatea profesorilor, relaţiile
profesor-elev, mediul fizic şi timpul şcolar
– Alte influenţe - mediul familial
- mediul local (urban-rural)
 Cum este organizată cunoașterea
în științele socio-umane?
• Surse de cunoaștere

• Categorii de cunoștințe

• Nevoi de formare pentru cariera didactică

 Standarde intelectuale
• Claritate
– Aţi putea dezvolta acest aspect?
– Aţi putea să îmi daţi un exemplu?
• Deschidere
– Aţi putea explica ce înţelegeţi prin...?
• Acurateţe
– Cum am putea verifica?
– Cum am putea afla adevărul?
– Cum am putea verifica sau testa/ măsura acest•
aspect?
• Precizie
– Aţi putea fi mai concret?
– Aţi putea oferi mai multe detalii?
– Aţi putea fi mai exact? • Semnificaţie
• Relevanţă
– În ce fel se leagă acest aspect de problema
studiată?
– În ce fel acest aspect răspunde la întrebare?
– În ce mod mă ajută în rezolvarea problemei?
• Corectitudine
• Profunzime
– În ce fel se conectează ceea ce am aflat cu
realitatea / cu cunoașterea anterioară
– Care sunt aspectele complexe ale problemei?
– Care sunt aspectele dificile pe care trebuie să le
luăm în discuţie?
– Putem să abordăm şi alte perspective de
analiză a problemei?
– E nevoie să luăm în considerare şi alte
puncte de vedere?
– Putem să privim problema și în alt mod?
Caracter logic
– Toate aceste aspecte au sens luate
împreună?
– Acest material scris are unitate internă?
– Ceea ce susţineţi / susţine se bazează pe
aspecte incontestabile, fapte, date evidente?
– Aspectul luat în discuţie este cel mai
important de analizat?
– Reprezintă această problemă una centrală, la
care merită să ne oprim?
– Care din aceste fapte este cea mai
importantă?
– Am vreun interes ascuns/ personal în
această chestiune?
– Iau în considerare modul în care gândesc
ceilalţi?
– Am încercat să identific prejudecăţile,
distorsiunile care au intervenit în procesul de
gândire propriu sau pe cel al altora?
 Ispite ale stupidităţii (Perkins, cf.
David, 2014) – stupiditatea ca stare
• Impulsivitatea
• Neglijenţa
• Amânarea abordării sarcinilor (procrastinarea)
• Ambivalenţa
• Automatismul
• Excesul
• Experienţa (veteran)
• Tentaţiile
 Centrarea pe student și
educarea generațiilor actuale
• Generația nativilor digitali (Palfrei &
Gasser, 2008)
• Generația Net (Tapscott, 1998)
• Homo Zappiens (Veen & Vrakking, 2006)
• Millenials (Oblinger, 2003)
• Generația Y (Jorgenson, 2003, McCrindle,
2005)
 Centrarea pe student -
implicații metodologice
Generația nativilor digitali:
•Acces rapid la informații
•Procese și activități desfășurate în paralel,
multitasking
•Imagine vs. Text ?
•Înțelegere vs. Memorare?
•Acces întâmplător (engl. random) la informații
•Gratificare instantanee și recompense dese
•Motivați de interesul (pentru) co-vârstnici(lor)
•Colaborare, comunicare și participare
 Modelul Dunn & Dunn
• Rita Dunn și Kenneth Dunn –
Universitatea St John New York – 1987

• Susținut prin date de cercetare

 Aplicație
• Modelul Dunn & Dunn al dimensiunilor
învățării
• Dimensiunea ambientală: iluminat, sunet, temperatură,
design interior
• Dimeniunea emoţională: motivaţie, perseverenţă,
resposabilitate, structura situaţiei de învățare
• Dimensiunea sociologică: singur, în echipă, în pereche,
în grup, cu adulţii, o varietate de relaţii
• Dimensiunea fiziologică: modalitatea perceptivă,
alimentaţie, bioritm, mişcare
• Dimensiunea psihologică: global/ analitic, preferinţa
emisferică, impulsivitatea/ reflexitatea
• Elemente de mediu/ context
– Preferați să învățați într-un mediu zgomotos, aglomerat, bine iluminat,
cald sau într-un mediu liniștit și răcoros?
– Preferați să învățați într-un mediu organizat formal (mese și scaune,
birouri) sau informal (canapea, perne etc. )
• Elemente emoționale
– Aveți nevoie de susținere emoțională (încurajări, laude etc.)?
– Tindeți să fiți perseverant în abordarea sarcinilor de învățare?
– Vă asumați responsabilitatea pentru propria învățare?
– Preferați să fiți ghidați strict?
• Elemente sociale
– Învățați mai eficient singuri, în pereche sau în grup?
– De câtă ghidare din partea adulților aveți nevoie?
• Elemente fiziologice
– Vă caracterizați mai degrabă ca învățăcei auditivi, vizuali, kinestezici?
– Preferați să vă mișcați/ deplasați în timp ce învățați?
– Preferați să consumați gustări în timp ce studiați?
– În ce interval al zilei preferați să studiați?
• Elemente psihologice
– Vă caracterizați ca o persoană cu o abordare mai degrabă globală sau
analitică a provocărilor de studiu?
– Sunteți mai degrabă impusiv (tindeți să formulați rapid un prim răspuns
sau sa aveți o reacție imediată) sau reflexiv (vă luați timp să analizați
problemele din puncte de vedere diferite și să formulați un răspuns)?