Prenume, Nume: Vlad-Radu Indrecan

Titlu disertației: Două destine, Carmen Sylva și Sissi a Austro-Ungariei. Imaginea în Occident

Aspecte sociale privind receptarea la scară largă a două personalități

Carmen Sylva și Sissi

Am ales să pornesc pe drumul realizării acestei lucrări din mai multe motive. În primul
rând, îmi doresc să continui studiul întreprins la nivel licență, intitulat „Elisabeta de Wied.
Imaginea reginei-poete în presa din Transilvania”. În cadrul acestei lucrări, am efectuat o cercetare
amplă asupra vieții și activității Elisabetei, relația sa cu poporul român, activitatea în serviciul
Coroanei și moștenirea pe care a lasat-o generațiilor viitoare. De asemenea, unul dintre capitolele
lucrării este dedicat imaginii pe care prima regină a României a avut-o în Transilvania, prin
intermediul organelor de presă ale vremii. În urma acestei cercetări, am putut afirma că Elisabeta
s-a bucurat de o mare popularitate în Transilvania, dovada fiind numeroasele articole publicate
despre viața și activitatea ei, atât în postură de suverană, cât și de scriitoare. Mesajul transmis de
către organele de presă ale vremii (Gazeta Transilvania, Cele Trei Crişuri, Amiculu Familiei,
Biserica şi Şcoala, Familia, Blajul, Unirea, Tribuna, Vatra şi multe altele) a fost extrem de pozitiv
la adresa reginei. În fiecare articol în care a fost menţionată, imaginea ei a fost prezentată cu mare
fast. Voi da aici câteva exemple, pentru a-mi susţine argumentul: apelativele „Suverana
Românilor”1, „mamă a acestei ţări romantice”2, „Dânsa Carpaţilor”3, „Poeta, Mama şi Regina”4
sau „Măria Sa Doamna Românilor”5, folosite în diferite articole, sugerează răspicat sentimentele
de respect şi admiraţie faţă de regina Elisabeta.

În al doilea rând, nu putem omite popularitatea imensă de care s-a bucurat regina în sânul
Vechiului Regat al României, datorită actelor sale de binefacere şi de promovare a culturii
româneşti în Occident. Astfel, Elisabeta a primit acelaşi tratament de admiraţie, sugestiv în
articolele mai multor ziare şi reviste, cum ar fi Cultura Poporului, Furnica, Lumină Pentru Toţi,
Observatorul, Revista Fundaţiilor Regale, Revista Bibliotecii Naţionale a României, România
Literară sau Universul Literar.

Observăm, aşadar, că prima regină a României a beneficiat de o simpatie enormă în spaţiul

românesc, devenind o adevărată mamă protectoare a poporului. Întrebarea pe care mi-am pus-o în

1 „Feliurimi”, în „ Inaugurarea scólei Carmen Sylva la Sinaia”, în Amicului Familiei, nr. 16, 15/27 august 1882, p.
175.
2 Ibidem, p. 175.
3 Ibidem, p. 175.
4 „Poveştile Peleşului în limba franceză”, în Biserica şi Şcoala, nr. 48, 25 noiembrie/7 decembrie 1884, p. 388.
5 Informaţie preluată din Gazeta Transilvania, Braşov, nr. 1, 1 ianuarie 1875, p. 8.
aceste condiţii este dacă Elisabeta a avut parte de aceeaşi receptare şi în Occident. Oare cum era
văzută regina noastră şi ce se scria despre ea în organele de presă ale vremii, de exemplu din
Austria, Germania, Franţa, Anglia sau chiar de peste ocean?
Un alt argument care vine în sprijinul dorinţei mele de a realiza acest studiu provine din
parcurgerea mai multor biografii dedicate Elisabetei. Ca să fiu mai exact, am ajuns la concluzia că
marea majoritate a biografiilor dedicate lui Carmen Sylva tind să idealizeze persoana în cauză, să
îi adauge un mister fermecător care de multe ori poate deforma realitatea, cititorul nefiind capabil
în a-şi crea o imagine obiectivă asupra evenimentelor relatate. Tocmai de aceea consider că o
cercetare amplă asupra imaginii pe care Elisabeta şi-a creat-o la nivel european şi nu numai, ne
poate asigura atât o mai bună înţelegere a temei în discuţie, cât şi o completare cu noi informaţii
la ceea ce ştim deja.
Parcurgând aceleaşi biografii dedicate Elisabetei, am descoperit faptul că ea nu a fost
singura suverană a vremii care s-a dedicat scrisului şi protejării artelor. O remarcăm astfel pe
Elisabeta de Wittelsbach, zisă Sissi, împărăteasa Austriei şi soţia împăratului austro-ungar Franz
Joseph. Şi ea scria, dar spre deosebire de prima regină a României, Sissi a ales să scrie în taină.
Biografii lui Carmen Sylva vorbesc despre mai multe întalniri dintre cele două suverane, fapt ce
deschide mai multe multe subiecte de discuție: asemănările și deosebirile dintre cele două
principese germane (educație, activitate, idealuri etc.), motivele care le-au împins pe cele două să
se dedice scrisului și imaginea de care s-au bucurat în Occident, prin intermediul organelor de
presă ale vremii.
Cine s-a bucurat de o mai mare celebritate? Cine a fost criticată mai des? Care dintre cele
două a jucat un rol mai hotărâtor în apărarea intereselor popoarelor lor? Acestea sunt, din punctul
meu de vedere, o serie de întrebări care merită un răspuns bine documentat, concretizat într-o
lucrare ştiinţifică, care să le fixeze în epocă pe cele două suverane.
Istoria socială are abilitatea de a capta și de a alimenta imaginația celor pasionați. Este o
parte a istoriei care renaște lumi trecute și care surprinde o diversitate de aspecte ale vieții
oamenilor6. Studierea unor personalități, a vieții și activității acestora și a modului în care imaginea
lor a fost receptată la scară largă, reprezintă aspecte ce fac parte din dimensiunea istoriei sociale.
Mereu a existat o legătură între colectivități, cultură și elite. O personalitate are capacitatea de a
influența masele înspre un ideal sau înspre un bine general al comunității din care face parte.
Consider că în acest caz se regăsește atât Sissi cât și Carmen Sylva.
Pentru a ajunge la identificarea unei imagini europene și nu numai, creată în jurul acestor
două suverane, este necesară o analiză a evoluției și a motivelor din spatele celebrității lor. Propun
un studiu în paralel a vieții și activității lui Carmen Sylva și a împărătesei Sissi, pentru a stabili
mediul în care au crescut, drumul parcurs de fiecare, educația de care au beneficiat, propulsarea
pe scena politică, socială și culturală și acțiunile lor întreprinse în rândul supușilor. O cunoaștere
cât mai aprofundată referitoare la cele două suverane îmi va permite elaborarea unor profiluri
psihologice aferente. Toate aceste aspecte sugerează clar legătura dintre istoria unor personalități
și istoria socială, deoarece surprinde diferite aspecte ale vieții oamenilor și arată modul în care un

6
Florian Tănăsescu, „Istorie Scocială”, Editura Fundației România de mâine, București, 2000, p. 5.
individ, prin evoluția sa în sfera socială, ajunge să își valorifice potențialul.
Sursele cercetării constau atât în materiale istorice primare cât și secundare. În ceea ce
privește sursele primare edite, mă voi folosi de diferite memorii și jurnale (de exemplu cele ale lui
Carol I, Carmen Sylva, Regina Maria, Elena Văcărescu etc.), iar în ceea ce privește sursele primare
inedite, pentru a dispune de o gamă cât mai variată, am ales să analizez cât mai multe periodice
ale vremii (din a doua jumătate a secolului al XIX-lea) în care apar articole sau mențiuni referitoare
la cele două suverane. În prezent, am adunat informații din peste 100 de periodice din diferite
spații, cum ar fi cel englez, francez, belgian, german, american și chiar australian. În măsura în
care timpul îmi permite, îmi voi extinde cercetarea și în spațiul italian și spaniol, tocmai pentru a
surprinde o imagine cât mai în detaliu a lui Carmen Sylva și a împărătesei Sissi în Occident.

Legat de sursele secundare, mă voi folosi de lucrări generale, cum ar fi diferite biografii
dedicate celor două suverane, cu scopul de a mă familiariza cât mai bine cu subiectul în cauză şi
pentru a oferi o explicaţie coerentă asupra evoluţiei celor două destine. Astfel, în cazul reginei
Elisabeta, voi lua în în vedere lucrările „Carmen Sylva uimitoarea regină Elisabeta a României”
de Gabriel Badea-Păun, „The Life of Carmen Sylva, Queen of Roumania”, de Natalie Stackelberg,
„Carmen Sylva, viaţa reginei Elisabeta”, de George Bengescu, „Elisabeth, Reine de Roumanie” de
Elisabeth Sergy, „Carmen Sylva”, de Podlipny-Hehn Annemarie sau „Elisabeth of Roumania”, de
Blanche Roosevelt. În cazul împărătesei Sissi, mă voi folosi, de asemenea, de mai multe lucrări,
printre care şi „Sisi. Împărăteasa nefericită”, de Daisy Goodwin, „Sissi. Împărăteasa Austriei” şi
„Povestea Vienei”, de Jean Des Cars sau „Sissi. Biografia Împărătesei Elisabeta de Austro-
Ungaria”, de Angeles Caso. Consider că toate aceste surse, mai ales presa, conțin o multitudine de
informații ce fac trimitere la istoria socială: viață, activitate, rol, receptare, implicații etc.

Realizarea acestui studiu presupune o metodologie riguroasă. În primul rând, bazându-mă

pe studiile de specialitate dedicate celor două suverane, îmi propun să le definesc cât mai bine
locul în contextul european, analizând activitatea acestora şi impactul pe care împărăteasa Sissi şi
regina Elisabeta l-au avut atât în rândul Imperiului Austro-Ungar respectiv Vechiului Regat al
României, cât şi peste hotare.
În al doilea rând, prin realizarea unor profile psihologice, voi încerca să stabilesc şi să
definesc relaţia dintre Carmen Sylva şi Sissi atât direct, rezultată din interacţiunea lor, cât şi
indirect, sugerată de activitatea lor, de contextul politic şi social-cultural şi, mai ales, de tendinţa
amândurora de a recurge la scris.
În al treilea rând, lucrând pe surse cum ar fi ziare şi reviste ale epocii, voi aduce o
completare şi o mai bună înţelegere în ceea priveşte imaginea celor două suverane în Occident. În
realizarea acestei părţi a lucrării voi apela la o delimitare temporală şi spaţială în ceea ce priveşte
metodologia de cercetare. Astfel, mă voi axa cu preponderenţă pe organele de presă din a doua
jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea din spaţiul european (Anglia,
Franţa, Austria, Germania etc.) și nu numai.
În ceea ce privește dificultățile pe care le-am întâmpinat și pe care le voi întâmpina în
continuare, sunt legate de cantitatea foarte mare de informație care trebuie procesată, atât la nivelul
analizei biografiilor cât și al presei. Traducerea articolelor, mai ales cele din limba germană, este,
de multe ori anevoioasă. Mai mult, mă confrunt și cu date nesatisfăcătoare în unele articole. O altă
dificultate constă în faptul că, până în acest moment, înafară de vizitele de la Băile Herculane,
Castelul Peleș si de la palatul Godollo, nu dețin destule informații privind existența sau nu a unei
anumite relații de prietenie între Carmen Sylva și Sissi.
Consider că lucrarea mea vine cu ceva nou în ceea ce priveşte receptarea a două
personalităţi notorii ale Europei din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Deşi personalităţi
feminine, atât Sissi cât şi Carmen Sylva au dat dovadă de un mare devotament în ajutorarea
supuşilor, bucurându-se astfel de multă simpatie şi admiraţie. Realizarea unei cercetări ce
presupune receptarea unor personalităţi la nivel internaţional este o idee îndrazneaţă, dar nu
imposibilă, mai ales datorită faptului că tehnologia de azi a permis digitizarea multor ziare şi
reviste din secolele XIX-XX. Îmi doresc, ca prin acest studiu, să aduc o nouă perspectivă asupra
modului în care cele două suverane s-au consacrat în epocă.

În concluzie și în urma tuturor aspectelor relatate, consider că această lucrare aparține

domeniului istoriei sociale. Sursele folosite, metodologia pusă în aplicare și obiectivele propuse
susțin această afirmație. Cercetarea vieții, activității și a imaginii celor două suverane în Occident
prin intermediul presei presupune o incursiune în domeniul istoriei sociale, deoarece cuprinde teme
precum: familia, educația, integrarea socială, cultura, politica, literatura și multe altele.

Bibliografie
Periodice
Amicului Familiei, nr. 16, 15/27 august 1882;
Biserica şi Şcoala, nr. 48, 25 noiembrie/7 decembrie 1884;
Gazeta Transilvania, Braşov, nr. 1, 1 ianuarie 1875.
Lucrări generale

Badea-Păun, Gabriel, „Carmen Sylva uimitoarea regină Elisabeta a României”, Humanitas

Bucureşti, 2012;
Bengescu, George, „Carmen Sylva, viaţa reginei Elisabeta”, Porțile Orientului, Iaşi, 1995;
Des Cars, Jean, „Sissi. Împărăteasa Austriei”, Corint, Bucureşti, 2013
Goodwin, Daisy, „Sisi. Împărăteasa nefericită”, Alma, Bucureşti, 2017;
Roosevelt, Blanche, „Elisabeth of Roumania”, University of California Libraries, Londra, 1891;
Sergy, Elisabeth, „Elisabeth, Reine de Roumanie”, Fischbacher, Paris, 1980;
Stackelberg, Natalie, „The Life of Carmen Sylva, Queen of Roumania”, Kegan Paul, Trench,
Trubner & Co Londra, 1890

Tănăsescu, Florian, „Istoria Socială”, Editura Fundației România de mâine, București, 2000.