Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca

Facultatea de Istorie şi Filosofie

Anul universitar 2008-2009
Semestrul IV

I. Informaţii generale despre curs, seminar, lucrare practică sau laborator

Titlul disciplinei: Introducere în istoria României în secolul XX
Codul: HIR2218
Numărul de credite: 7
Locul de desfăşurare:conform orarului
Programarea în orar a activităţilor: săptămânal, trei ore de curs si trei de seminar

II. Informaţii despre titularul de curs, seminar, lucrare practică sau laborator
Nume, titlul ştiinţific: prof univ dr. Vasile Puscas ; conf. univ. dr. Marcela Sălăgean
Informaţii de contact ( adresă e-mail, eventual nr. de telefon ): marcela_salagean@ yahoo.com
Ore de audienţă:

III. Descrierea disciplinei:

Obiectivele cursului: studenţii să cunoască principalele evenimente care au avut loc în România secolului
XX şi la începutul sec XXI, să le încadreze în ansamblul evenimentelor petrecute pe plan european şi
mondial, să constate distincţia între democraţia perioadei interbelice, regimurile autoritare din perioada
1938-1944, şi regimului comunist, să poată înţelege schimbările care s-au petrecut în viaţa politică,
instituţională, socială, economică şi culturală atât în perioada 1918-1989 cât şi după 1989, principalele
acţiuni pe plan extern ale diplomaţiei româneşti de-a lungul sec.XX şi la începutul sec XXI, să înţeleagă şi să
folosească noţiunile de specialitate, să cunoască principalele demersuri istoriografice din ţară şi străinătate
referitoare la istoria României în această perioadă, tendinţele care se manifestă pe plan intern şi internaţional,
să dobândească capacitatea de analiză, să caute bibliografie de specialitate, să elaboreze refarate, să participe
la simpozioane, mese rotunde etc
- metode utilizate în timpul predării -expunere orală, comentarii, analize de texte şi programe politice

IV. Bibliografia obligatorie:

-Vlad Georgescu, Istoria românilor, Bucureşti, Humanitas, 1990. (capitolele referitoare la perioada 1918-
1989.)

1
-Keith Hitchins, România 1866-1947, Bucureşti, Editura Humanitas, 1996. (capitolele referitoare la perioada
1918-1947)
-Ioan Scurtu, Ion Bulei, Democraţia la români, 1866-1938, Bucureşti, Editura Humanitas, 1990. (perioada
1918-1938)
-Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, Istoria românilor în secolul XX, Bucureşti, Editura Paideia, 1999 (integral)
-Dennis Deletant, România sub regimul comunist, Bucureşti, 1997.
-Florin Abraham, România de la comunism la capitalism, 1989-2004. Sistemul politic, Bucureşti, 2006.
- bibliografia se găseşte la Biblioteca Centrala Universitara, Biblioteca Institutului de istorie „George Bariţ”

V. Materiale folosite în cadrul procesului educaţional specific disciplinei:

-volume de documente, biografii, harti, documente de arhive fotocopiate, înregistrări audio şi -vizuale
ale facultăţii, personale sau împrumutate

VI. Planificarea/ Calendarul întâlnirilor şi al verificărilor/examinărilor intermediare:

* concepte de bază, cuvintelor cheie, autodeterminare, integrare, uniformizare, europenizare, sistem politic,
regim politic, sistem electoral, tipologia partidelor, instituţii de guvernământ, constituţie, monarhie, criză
dinastică, partide politice, armistiţiu, guvern de coaliţie, satelizare, sovietizare, Integrare, parteneriat,
Uniunea Europeană, NATO

Tematica cursului,
1) Procesul de unificare politică şi administrativă a provinciilor României. Căile de dezvoltare şi
modernizare preconizate.
Bibliografie:
- Gheorghe Iancu, “Unificarea legislativă. Sistemul administrativ al României 1919-1939”, în V. Puşcaş, V.
Vesa (ed.), Dezvoltare şi modernizare în România interbelică 1919-1939, Bucuresti, 1988, -Ioan Scurtu,
Gheorghe Buzatu, Istoria românilor în secolul XX, Bucureşti, 1999
2) Evoluţia sistemului politic românesc. Fundamente doctrinare şi ideologice, instituţii.
Bibliografie:
-Sergiu Tămaş, Dicţionar politic. Instituţiile democraţiei şi cultura civică, (regim politic, sistem politic),
Keith Hitchins, România 1866-1947, Bucureşti, 1996, -Ioan Scurtu, Ion Bulei, Democraţia la români, 1866-
1938, Bucureşti, 1990, (organizarea constituţională după 1918) -Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, Istoria
românilor în secolul XX, -
3) Viaţa politică românească 1918-1938
Bibliografie:
Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, op. cit. -Ioan Scurtu, Ion Bulei, op.cit, 1866-1938, Bucureşti,1990 Keith
Hitchins, op. cit.,Stelian Neagoe, Istoria guvernelor României de la începuturi-1859 până în zilele noastre-
1999, Bucureşti, 1999, Angela Banciu, Istoria vieţii constituţionale în România (1866-1991), Bucureşti,

2
1996, Al. Gh. Savu, Dictatura regală, Bucureşti, Editura Politică, Stephen Fischer-Galati, România în
secolul al XX-lea, Iasi, 1998
4) Politica externă a României în perioada interbelică
Bibliografie:
Sherman D. Spector, România la Conferinţa de Pace de la Paris (1919-1920) Diplomaţia lui Ion I. C.
Brătianu, Bucureşti, 1995, Keith Hitchins, op. cit., Ion Bitoleanu, Politica externă a României mari în
dezbaterile parlamentului, 1919-1939,Constanţa, 1995, Emilian Bold, De la Versailles la Lausanne (1919-
1932), Iaşi, 1976, Eliza Campus, Din politica externă a României 1913-1947, Bucureşti, 1980, Ioan Talpeş,
Diplomaţie şi apărare. Coordonate ale politicii externe româneşti 1933-1939, Bucureşti, 1988, V.F.
Dobrinescu, România şi Ungaria de la Trianon la Paris. Bătălia diplomatică pentru Transilvania, Bucureşti,
1996; Nicolae Ciachir, Marile puteri şi România (1856-1947), Bucureşti1996, (capitolele referitoare la
perioada interbelică) ,
5) Regimuri autoritare şi dictatoriale 1938-1941
Bibliografie:
Al. Gh. Savu, op. cit., -Sorin Alexandrescu, op. cit.,-Stelian Neagoe, op. cit., -Aurică Simion Regimul politic
din România în perioada septembrie 1940-ianuarie 1941, Cluj-Napoca, 1979-Ioan Scurtu, Gheorghe
Buzatu, op. cit., Stephen Fischer-Galati,op.cit., Mihail Manoilescu, Dictatul de la Viena. Memorii (iulie-
august 1940), Bucureşti, 1991,Grigore Gafencu, Însemnări politice (1929-1939) ,Bucureşti, 1991
6) Guvernarea Ion Antonescu, ianuarie 1941-august 1944
Bibliografie:
-Dinu C. Giurescu, România în al doilea război mondial, Bucureşti, 1999-L. Watts, O Casandră a
României: Ion Antonescu şi lupta pentru reformă 1918-1941, Bucureşti, 1993, Gh. Buzatu, România cu şi
fără Antonescu. Documente, studii, relatări şi comentarii, Iaşi, 1991, C-tin Kiriţescu, România în al doilea
război mondial, vol. II, Bucureşti, 1996, V. Puşcaş, Speranţă şi disperare. Negocieri româno-aliate 1943-
1944, Bucureşti, 1995, Aurică Simion, Preliminarii politico-diplomatice ale insurecţiei din august 1944,
Cluj-Napoca, 1979
7) Instaurarea regimului comunist în România- statutul Transilvaniei
Bibliografie:
Nicolett Franck, O înfrângere în victorie. Cum a devenit România din Regat Republică Populară (1944-
1947), Bucureşti, 2002, -Keith Hitchins, op. cit., -Ghită Ionescu, Comunismul în România, Bucureşti,
1994,. Gheorghe Onişoru, Alianţe şi confruntări între partidele politice din România (1944-1947),
Bucureşti, 1996. -V. Frunză, Istoria stalinismului în România, Bucureşti, 1990, V. Fl. Dobrinescu, op.
cit.,Vasile Puşcaş, Al doilea război mondial Transilvania şi aranjamentele europene (1940-1944), Cluj-
Napoca, 1995, Marcela Salagean, Administraţia sovietică în Nordul Transilvaniei, noiembrie 1944-martie
1945, Cluj-Napoca, 2002, Fl. Dobrinescu, P.C.R. , Pătrăşcanu şi Transilvania (1945-1946), Bucureşti 2001
8) Evoluţia regimului politic din România 1948-1965
Bibliografie:

3
Dennis Deletant, România sub regimul comunist, Bucureşti, 1997.-Stelian Tănase, Elite şi societate.
Guvernarea Gheorghiu Dej, 1948-1965,Bucureşti, 1998, -Vladimir Tismăneanu, Fantoma lui Gh.
Gheorghiu Dej, Bucureşti, 1995, Ghiţa Ionescu, op. cit. -Vladimir Tismăneanu, “Gheorghiu-Dej and the
Romanian Workers’ Party : From De-Sovietization to the Emergence of National Communism”, in Cold War
International History Project, Working Paper No. 37, Washington D.C., May 2002 (copie xerox la biblioteca
facultăţii),
10)România în epoca lui Nicolae Ceauşescu
Bibliografie:
Robert King, A History of the Romanian Communist Party, Stanford University Press, 1979-Dennis
Deletant, Ceauşescu şi Securiatea, Constrângere şi disidenţă în România anilor 1965-1989, Bucureşti, 1997,
Idem, România sub regimul comunist, Bucureşti, 1997, Gail Kligman, Politica duplicităţii. Controlul
reproducerii în România lui Ceauşescu, Bucureşti, 2000 Stephen Fischer-Galati, op.cit
11) Politica externă a României în timpul regimului comunist
Bibliografie:
Ioan Scurtu, retragerea trupelor sovietice din România, Bucuresti, 199, Dennis Deletant, op. cit., Corneliu
Mihai Lungu, Mihai Retegan, !956 Explozia. Percepţii române, iugoslave şi sovietice asupra evenimentelor
din Polonia şi Ungaria, Bucureşti, 1996, Mihai Retegan, 1968. Din primăvară până în toamnă, schiţă de
politică externă românească, Bucureşti, 1998
12)Răsturnarea regimului ceauşist, reistaurarea regimului democratic in România, 1989-1992
Bibliografie:
Anneli Ute Gabanyi, Revoluţia neterminată, Bucureşti, 1999. Nestor Rateş, România. Revoluţia încâlcită,
Bucureşti, 1994. Joseph Rothschild, Întoarcerea la diversitate, Oradea, 1997. (paginile referitoare la căderea
comunismului în Europa Centrală şi de Sud-Est), Dumitru Preda, Mihai Retegan, 1989. Principiul
dominoului : prăbuşirea regimurilor comuniste europene, Bucureşti, 2000, Ion Scutru, Revoluţia română
din decembrie 1989 în context internaţional, Bucureşti, 2006
13)Caracteristici ale regimului politic din România, 1992-2004
Bibliografie:
Cornel Miclescu, Cotroceni gară pentru doi. Politici electorale comparate în campaniile pentru alegerile
prezdenţiale de la televiziune 1990, 1992, 1996, 2000, Bucureşti, 2002, Vladimir Pasti, România în tranziţie.
Căderea României în viitor, Bucureşti, 1995, Cristian Pârvulescu, Politici şi instituţii politice, Bucureşti,
2002, Istoria României, Compendiu, Cluj-Napoca, 2004, Fl. Abraham, România de la comunism la
capitalism, 1989-2004. Sistemul politic, Bucureşti, 2006, T. Gallagher, Democraţie şi naţionalism în
România 1989-1998, Bucureşti, 1999
14)Politica externă a României 1990-2004
Bibliografie:
Fl. Abraham, Transformarea României 1989-2006.Rolul factorilor externi, Bucureşti, 2006, Daniel Dăianu,
Radu Vrânceanu, România şi Uniunea Europeană, Iaşi, 2002 , Vasile Puşcaş, Pulsul istoriei în Europa
Centrală. Studii, articole, comentarii, interviuri, Cluj-Napoca, 1998, Idem, România şi iar România. Note

4
pentru o istorie a prezentului, Cluj-Napoca, 2007, Florin Anghel, Aderarea ţărilor din Europa Centrală şi
de Est la Uniunea Europeană, o abordare comparată, Bucureşti, 1999

Tematica şi bibliografia seminarului general de Istoria României în secolul XX

Semestrul II, anul II, 2008
Bibliografie generală obligatorie:

-Sorin Alexandrescu, Paradoxul român, Bucureşti, Editura Univers, 1998. (integral)

-Vlad Georgescu, Istoria românilor, Bucureşti, Humanitas, 1990. (capitolele referitoare la perioada 1918-
1989.)
-Keith Hitchins, România 1866-1947, Bucureşti, Editura Humanitas, 1996. (capitolele referitoare la perioada
1918-1947)
-Ioan Scurtu, Ion Bulei, Democraţia la români, 1866-1938, Bucureşti, Editura Humanitas, 1990. (perioada
1918-1938)
-I.Scurtu, Gheorghe Buzatu, Istoria românilor în secolul XX, Bucureşti, 1999
-I. Scurtu (coord), Structuri politice în Europa centrală şi de Sud-Est (1918-2001), vol. II, România,
Bucureşti, 2003
-Ghită Ionescu, Comunismul în România, Bucureşti, Editura Litera, 1994. (integral)
-Dennis Deletant, România sub regimul comunist, Bucureşti, 1997. (integral)
-Anneli Ute Gabanyi, Revoluţia neterminată, Bucureşti, 1999. (integral)
-Istoria României, Compendiu, coord. Ioan Aurel Pop, Ioan Bolovan, Cluj-Napoca, Institutul Cultural
Roman, p.583-691
-Florin Abraham România de la comunism la capitalism, 1989-2004. Sistemul politic. Bucureşti, 2006

Seminar I
Actele Unirii. 1918
• Principiul autodeterminarii: definire, componente, forma de manifestare
• Etapele procesului de autodeterminare, contextul elaborării actelor unirii, analiza conţinutului şi
semnificaţia acestora (Basarabia, Bucovina,Transilvania)
• Procesul de unificare politică şi administrativă a provinciilor României (modalităţi de aplicare a
prevederilor actelor unirii)
• Consacrarea internaţională a unirii
Bibliografie:
-Nicolae Bocşan, “Ideile politice ale actelor fundamentale ale Unirii Transilvaniei cu România”, Studia
UBB, Historia, 1992, vol. 37, nr. 1-2, p. 141-158. -Sorin Alexandrescu, Paradoxul român, Bucureşti, Editura
Univers, 1998, p. 45-74.-Vasile Vesa, “Interferenţe spirituale româno-americane în conţinutul actelor
fundamentale ale Marii Uniri din 1918” în Civilizaţie medievală şi modernă românească, Cluj-Napoca,
1987, p. 288-295.

5
-Mitru Ghiţiu, “Sfatul Ţării şi procesul de unire a Basarabiei cu România în 1918”, Destin românesc, nr.1/
1994, p. 1-9. sau-Gh. E. Cojocaru, Integrarea Basarabiei în cadrul României (1918-1923), Bucureşti,
Editura Semne, 1997, p. 23-34 (Sfatul Ţării, reafirmarea identităţii, criza de guvern, la adăpostul armatei
române, independenţa); p. 38-46 (opţiunile în favoarea întregirii statului român, preludiul unirii, declaraţia
guvernului român, rezoluţia Blocului moldovenesc, decretarea unirii Basarabiei cu România); p. 56-83
(identificarea administrativă şi politică : administraţia Basarabiei în 1918; primele instituţii administrative;
perfecţionarea şi consolidarea sistemului administrativ; activitatea Comisiei regionale de unificare
administrativă; dizolvarea zemstvei şi instituţionalizarea unui nou sistem administrativ).
-I. Nistor, Unirea Bucovinei, 28 noiembrie 1918, studiu şi documente, Bucureşti, Cartea Românească, 1928,
p. 33-40 (Constituanta Bucovinei); p. 41-46 (Intrarea armatei române în Bucovina); p. 47-53 (Activitatea
Consiliului Naţional); p. 54-75 (Actul Unirii).
-Gheorghe Iancu, “Unificarea legislativă. Sistemul administrativ al României 1919-1939”, în V. Puşcaş,
V. Vesa (ed.), Dezvoltare şi modernizare în România interbelică 1919-1939, Bucuresti, Editura Politică,
1988, p. 39-68.-Sherman D. Spector, România la Conferinţa de Pace de la Paris (1919-1920) Diplomaţia lui
Ion I. C. Brătianu, Bucureşti, Institutul European, 1995, p. 125-155 (Delimitarea frontierelor României);
255-283 (Compromisul cu România).
Pentru textele Actelor Unirii vezi :
***, Istoria contemporană a României : texte social-economice. 1918-1929, Caiet de seminar, Cluj-Napoca,
1989. sau
***, România. Documentele Unirii, 1918, Bucureşti, 1993. sau
Bogdan Murgescu (coord.), Istoria României în texte, Bucureşti, Corint, 2001, p. 278-284. (Declaraţia de
Unire a Basarabiei cu România, 27 martie 1918; Manifestul lui Carol I, împăratul Austriei şi rege al
Ungariei, către popoarele dublei monarhii, 16 octombrie 1918; Discursul lui Al. Vaida Voevod în
Parlamentul de la Budapesta, 18 octombrie 1918; Moţiunea de Unire a Bucovinei cu România, 15/28
noiembrie 1918; Rezoluţia Marii Adunări de la Alba Iulia şi discursul lui Maniu, 1 decembrie 1918; I. I. C.
Brătianu despre situaţia României la Conferinţa de Pace de la Paris (în Adunarea Deputaţilor, dercembrie
1919).
Seminar II
Evoluţia sistemului politic românesc interbelic. Fundamente doctrinare şi ideologice; modernizare şi
tradiţionalism; instituţii.
• Sistem politic şi regim politic – definiţii, tipologii, caracteristici (se pot consulta şi alte dicţionare decât
cele indicate în bibliografie)
• Dezbaterea modernizare - tradiţionalism în viaţa politică românească
• Sistemul electoral (evoluţia legislaţiei electorale - impactul votului universal, comportamentul
electoratului; aplicarea mecanismului electoral - tacticile electorale, rezultatele alegerilor, caraceterul
regimului şi maniera de exercitare a puterii)
• Sistemul partidelor politice (tipologia partidelor - perspectivă comparativă cu Europa Centrală şi Sud-
Estică; evoluţia şi trăsăturile sistemului partidist, baza socială a partidelor)

6
Bibliografie:
-Mihai Manea, Mic dicţionar de termeni istorici, Bucureşti, ALL Educational, 1999. (regim politic)
-Dominique Chagnollaud, Dicţionar al vieţii politice şi sociale, Bucureşti, All Educational, 1999, p. 137-
144. [putere politică ; regim politic]
-Sergiu Tămaş, Dicţionar politic. Instituţiile democraţiei şi cultura civică, (regim politic, sistem politic)
-Keith Hitchins, România 1866-1947, Bucureşti, Editura Humanitas, 1996, p. 315-359 ; 373-400.
-Victor Neuman, Ideologie şi fantasmagorie. Perspective comapartive asupra istoriei gândirii politice în
Europa Est-Centrală, Iaşi, Polirom, 2001, p. 103-120. (Obsesia intelighenţei române în perioada
interbelică : specificitatea etno-naţională).
-Ioan Scurtu, Ion Bulei, Democraţia la români, 1866-1938, Bucureşti, Editura Humanitas, 1990, p. 22-29
(organizarea constituţională după 1918) ; p. 36-40 (legislaţia electorală după 1918) ; p. 96-119 (alegerile
parlamentare după 1918); 211-245 (dinamica sistemului politic din România după 1918).-Ioan Scurtu,
Gheorghe Buzatu, Istoria românilor în secolul XX, Bucureşti, Editura Paideia, 1999, p. 101-110.
-Hugh Seton-Watson, The East European Revolution, London, Methuen, 1961, p. 23-48 (tipologia partidelor
– perioada interbelică). -Cristian Preda, România postcomunistă şi România interbelică, Bucureşti,
Meridiane, 2002, p. 61-114. (Sistemul politic românesc interbelic: sistemele electorale din România
interbelică; 1919-1926 : o ţară, două sisteme; 1926-1937: caracteristicile sistemului politic românesc
interbelic: corpul electoral şi participarea la alegeri, magnitudinea şi pragul electoral implicit,
supradimensionarea legislativului, partidele şi disproporţionalitatea legislativă, instabilitatea guvernamentală,
zestrea guvernamentală şi prima electorală, concluzii, anexe). sau-Mattei Dogan, Sociologie politică. Opere
alese, Bucureşti, Editua Alternative, 1999, p. 141-165; p. 173-207 ; Joseph Rotchild, East Central Europe
between the Two World Wars.
Seminar III
Viaţa politică românească între 1918-1938. Constituţia din 1923
• Evoluţia partidelor politice
• Guvernările şi activitatea guvernamentală în deceniul al III-lea al sec. XX (marea guvernare liberală,
guvernarea ţarănistă)
• Situaţia monarhiei - criza dinastică, regenţa
• Accentuarea disfuncţionalităţilor instituţiilor democratice ale regimului parlamentar. Carol al II-lea şi
implicarea instituţiei monarhice în activitatea executivului. Guverne şi măsuri guvernamentale (1932-
1938).
• Constituţia de la 1923 - forma de guvernare şi instituţiile de guvernământ (monarhia, parlamentul,
guvernele, justiţia); dezbaterile vizând constituţia, adoptare, principii şi conţinut; comparaţii cu
constituţiile adoptate de statele din Europa Centrală după război; trăsături ale evoluţiei constituţionale a
Europei Centrale în perioada interbelică şi redeschiderea problemei constituţionale ; tendinţele de
reformă constituţională în România , în deceniul al IV-lea
Bibliografie:
Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, op. cit., p. 113-343. sau

7
Ioan Scurtu, Contribuţii privind viaţa politică din România. Evoluţia formei de guvernământ în istoria
modernă şi contemporană, Bucureşti, 1988, p. 165-428. Ioan Scurtu, Ion Bulei, op. cit., 1990, p. 53-87
(partidele politice şi activitatea lor după 1918); 132-151 (legile adoptate şi dezbaterile parlamentare după
1918) ; p. 166-182 (rolul monarhiei)Keith Hitchins, op. cit., p. 403-453.
Stelian Neagoe, Istoria guvernelor României de la începuturi-1859 până în zilele noastre-1999, Bucureşti,
1999, p. 79-121 (structura cabinetelor, 1918-1938).
Al. Gh. Savu, Dictatura regală, Bucureşti, Editura Politică, 1970, p. 25-81.
-Mirkine Guetzevitch, Les Constitutions de l’Europe nouvelle, Paris, 1930 (studiul introductiv). -Angela
Banciu, Istoria vieţii constituţionale în România (1866-1991), Bucureşti, 1996 (paginile referitoare la
problematică) sau
-Idem, Rolul Constituţiei din 1923 în consolidarea unităţii naţionale, p. 66-102-Marian Enache, Mihai
Constantinescu, Renaşterea parlamentarismului în România, Iaşi, Polirom, 2001, p. 40-45 (Constituţia din
1923 şi evoluţia sistemului parlamentar până la 11 februarie 1938, caracterizare generală; anexa 3
(Constituţia din 1923) (p. 202-217) sau-Eleodor Focşeneanu, Istoria constituţională a României 1859-1991,
Bucureşti, Editura Humanitas, 1992, p. 56-70. (Constituţia din 29 martie 1923-revizuire sau constituţie nouă,
elaborarea, revizuirile aduse, legea electorală din 27 martie 1926).
Seminar IV
Regimuri autoritare şi dictatoriale în România anilor 1938-1941
• Actele guvernării şi evoluţia regimului politic. Constituţia din februarie 1938 şi instaurarea dictaturii
regale, instituţiile noului regim
• Eşecul experimentului carlist şi guvernarea Antonerscu – Legiune (baza juridică a
noului regim ; transformări la nivelul instituţiilor politice şi de stat, Ion Antonescu
şi mişcarea legionară - septembrie 1940-ianuarie 1941)
• Regimul antonescian (ianuarie 1941-august 1944) – accentuarea concentrării
puterii după ianuarie 1941, trecerea la dictatura militară ; guvernarea şi
administraţia ; evreii din România (1940-1944).
Bibliografie:
-Al. Gh. Savu, op. cit., p. 99-196, 433-458.
-Sorin Alexandrescu, op. cit., p. 118-139.
-Stelian Neagoe, op. cit., p. 121-149. (structura guvernelor, 1938-1944).
-Angela Banciu, Istoria vieţii constituţionale…(paginile referitoare la problematică)
-Eleodor Focşeneanu, Istoria constituţională a României 1859-1991, Bucureşti, Editura Humanitas, 1992, p.
72-89. (Constituţia din 27 februarie 1938 ; regimul personal al mareşalului Ion Antonescu)
Stephen Fischer-Galati, România în secolul al XX-lea, Iasi, Institulul European, 1998, cap.III
SEMINAR V
Guvernarea Ion Antonescu, ianuarie 1941-august 1944
-Aurică Simion, Preliminarii politico-diplomatice ale insurecţiei din august 1944, Cluj-Napoca, Editura
Dacia, 1979, p. 11-83 (regimul antonescian şi trăsăturile sale). (F 2125)

8
-Idem, Regimul politic din România în perioada septembrie 1940-ianuarie 1941, Cluj-Napoca, Editura
Dacia, 1979. (politica internă a guvernării Antonescu – legionari) (F 1769)
-Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, op. cit., p. 344-443. sau
-Dinu C. Giurescu, România în al doilea război mondial, Bucureşti, All, 1999, p. 7-14; 39-55; 59-74; 133-
172. (observarea strictă a regulilor neutralităţii; statul român devine stat naţional legionar; regimul politic
intern, 27 ianuarie 1941-23 august 1944; evreii din România).
-Victor Neumann, Istoria evreilor din România: studii documentare şi teoretice, Timişoara, 1996, p. 211-
235.
-L. Watts, O Casandră a României: Ion Antonescu şi lupta pentru reformă 1918-1941, Bucureşti, 1993, p.
392-436
-V. Puşcaş, Speranţă şi disperare. Negocieri româno-aliate 1943-1944, Bucureşti, 1995.
Seminar VI
Instaurarea regimului comunist în România. Condiţionări internaţionale şi evoluţii interne 1944-1947
• 23 august 1944 şi încheierea armistiţiului; statutul Transilvaniei
• Satelizarea şi sovitizarea României
• Evoluţii politice interne 1944-1947 (de la convenţia de armistiţiu la abolirea monarhiei) cadrul
constituţional; guvernele Sănătescu şi Rădescu; instituirea şi activitatea guvernului Groza; alegerile din
19 noiembrie 1946; eliminarea partidelor „istorice“ şi începutul monolitizării societăţii româneşti)
Bibliografie:
-Dinu C. Giurescu, op. cit., p. 185-245. (August 1944)
-Valeriu F. Dobrinescu, România şi organizarea postbelică a lumii, Bucureşti, 1988. (paginile referitoare la
încheierea armistiţiului şi la Conferinţa de pace)
-Vasile Puşcaş, Al doilea război mondial Transilvania şi aranjamentele europene (1940-1944), Cluj-Napoca,
1995,
Nicolett Franck, O înfrângere în victorie. Cum a devenit România din Regat Republică Populară (1944-
1947), Bucureşti, 2002,
-Dinu C. Giurescu, Guvernarea Nicolae Rădescu, Bucureşti, 1998.
-Marcela Sălăgean, Administraţia sovietică în Nordul Transilvaniei, noiembrie 1944-martie 1945, Cluj-
Napoca, Centrul de Studii Transilvane, Fundaţia Culturală Română, 2002 -Keith Hitchins, op. cit., p. 538-
581.
-Ghită Ionescu, Comunismul în România, Bucureşti, Editura Litera, 1994, p. 116-177.
-Dennis Deletant, România sub regimul comunist, Bucureşti, Fundaţia Academia Civică, 1997, p. 35-62.
-V. Ţârău, “Sovietizare şi satelizare în Centrul şi Estul Europei în primii ani după cel de-al Doilea Război
mondial”, în Mihai Timofte (coord.), Concepte şi metodologii în studiul relaţiilor internaţionale, Iaşi, 1997,
p. 160-169.
-V. Frunză, Istoria stalinismului în România, Bucureşti, 1990. (paginile referitoare la problematică)

9
-Strategii şi politici electorale în alegerile parlamentare din 19 noiembrie 1946, (selecţia documentelor,
studiu introductiv, argument şi note Virgiliu Ţârău şi Ioan Marius Bucur), Cluj-Napoca, 1998 (studiul
introductiv).
Bibliografie facultativa
-Gheorghe Onişoru, Alianţe şi confruntări între partidele politice din România (1944-1947), Editura
Academia Civică, Bucureşti, 1996. (cap. III, IV) (F 4451)
-Eleodor Focşeneanu, Istoria constituţională a României 1859-1991, Bucureşti, Editura Humanitas, 1992, p.
91-113 (Perioada 23 VIII 1944-30 XII 1947)
-Stelian Neagoe, Istoria României 1944-1947. Crestomaţie de documente, Bucureşti, 1996 (F 4569) (textele
documentelor)
-Gh. Onişoru, România în anii 1944-1948, transformări economice şi realităţi sociale, Bucureşti, Fundaţia
Academia Civică, 1998. (starea economiei, structuri sociale; vin americanii!-de la speranţă la iluzie; tema
proprietăţii. Colhozul; prejudecăţi şi reacţii extermiste; antisovietismul; propaganda antiguvernamentală;
chestiunea monarhiei; manifestări şi atitudini revizioniste)
Seminar VII
România sub conducerea lui Gheorghe Gheorghiu Dej (1948-1965)
• Evoluţia regimului politic din România în perioada 1948-1965
• Partidul şi statul în epoca lui Dej. Lupte interne, epurări, consolidări organizaţionale
• Colectivizarea, industrializarea
Bibliografie:
-Dennis Deletant, op. cit., p. 62-107.
-Stelian Tănase, Elite şi societate. Guvernarea Gheorghiu Dej, 1948-1965, Bucureşti, Humanitas, 1998, p. 7-
209.
-Vladimir Tismăneanu, Fantoma lui Gh. Gheorghiu Dej, Bucureşti, Ed. Univers, 1995, p. 42-49, 105-150.
-Ghiţa Ionescu, op. cit., p. 177-288, 289-352, 369-382.
-Vladimir Tismăneanu, “Gheorghiu-Dej and the Romanian Workers’ Party : From De-Sovietization to the
Emergence of National Communism”, Cold War International History Project, Working Paper No. 37,
Washington D.C., May 2002. (xerox la biblioteca Facultăţii de Istorie)
-Eleodor Focşeneanu, op. cit., p. 115-122 (constituţiile din 1948 şi 1952) sau
-L. T. Pop, Constituţiile României, Bucureşti, 1984. (F 2556) (constituţiile din 1948 şi 1952) sau
-Angela Banciu, Istoria vieţii constituţionale… (paginile referitoare la constituţiile din 1948 şi 1952)
Bibliografie facultativă:-Dennis Deletant, Teroarea comunistă în România. Gheorghiu-Dej şi statul
poliţienesc 1948-1965, Polirom 2001.
-Octavian Roske, Dosarul colectivizării agriculturii 1949-1962. Documente, Bucureşti, 1991.
-Vlad Georgescu, Istoria românilor, Bucureşti, Humanitas, 1990.
Seminar VIII
România în epoca Ceauşescu (1965-1989)
• Succesiunea politică după moartea lui Dej

10
• România, republică socialistă: constituţia din 1965
• Partidul comunist în epoca Ceauşescu
Transformări instituţionale şi ideologice
Bibliografie:
-Robert King, A History of the Romanian Communist Party, Stanford University Press, 1979, cap. 2-5 (p.
39-120) (cap. 4-5; p. 94-98; 99-119). (The Path of Power, Institutional Transformation, The Character of the
Party Elite, Party and the Society: Emerging Patterns of Authority) (xerox la biblioteca Facultăţii de Istorie)
-Dennis Deletant, Ceauşescu şi Securiatea, Constrângere şi disidenţă în România anilor 1965-1989,
Bucureşti, Editura Humanitas, 1997. cap. 3 (De la teroare la frică : Nicolae Ceauşescu şi Securitatea, 1965-
1978), cap. 8 (Planificarea centralizată ca mijloc de constrângere : sistematizarea).
-V. Tismăneanu, op.cit., p. 49-73 (drumul spre puterea absolută ; atacul asupra aparatului de partid) ; 151-
171 (Putere personală şi criză politică în România).
-Gail Kligman, Politica duplicităţii. Controlul reproducerii în România lui Ceauşescu, Bucureşti,
Humanitas, 2000, p. 29-52. (Construirea socialismului în România lui Ceauşescu. Politica înţeleasă ca
performanţă)
-Eleodor Focşeneanu, op. cit., p. 122-137. (constituţia din 1965 şi modificările; analiza constituţiilor
comuniste) sau
-L. T. Pop, op. cit. (constituţia din 1965) sau
-Angela Banciu, Istoria vieţii constituţionale… (paginile referitoare la constituţia din 1965)
Seminar IX
Cultură şi ideologie în România comunistă. De la dogmatismul stalinist la comunismul naţional
• Stalinism şi comunism naţional
• Ideologie, politică culturală, intelectuali în România comunistă
• Protocronism vs sincronism în cultura română
Bibliografie :
-V. Tismăneanu, op.cit., p. 75-104 (Chei pentru descifrarea comunismului naţional).
-Marin Niţescu, Sub zodia proletcultismului. Dialectica puterii, Humanitas, 1995, p. 121-153 (sub zodia
proletcultismului) ; p. 342-396. (mitologia partidului; puterea perpetuă-ilegalitate perpetuă; statul-instrument
şi societatea-instrument:nonsocietatea; minciuna organizată ca metodă politică ; servituţi şi privilegii ; mitul
realizărilor-industria grea ; omul nou ; satul ; partidul şi intelectualii ; lumea se americanizează şi se
sovietizează ; groparul capitalismului ; Europa suferindă ; una salus)
-Katherine Verdery, Compromis şi rezistenţă. Cultura română sub Ceauşescu, Bucureşti 1994, cap. I
(Ideologie, politică culturală, intelectuli : concepte şi termeni ; ideologie, legitimitate, hegemonie ; politica
culturală ; intelectualii ; metode ; organizarea cărţii) ; cap. III (Suprimarea şi reafirmarea valorilor naţionale
în România socialistă : evoluţii generale în politica românească ; de la curtean la rebel, partidul român se
desprinde de sub dominaţia sovietică ; eliminând reformismul ; relaţiile regimului cu intelectualii ;
reafirmarea ideologiei naţionale în cultura şi politica din România ; de ce ideologie naţională ?) ; cap. V
(Protocronismul românesc : clarificări ; naşterea protocronismului ; scriitorii şi partidul în România

11
socialistă ; Protocronismul şi politica ; determinarea valorii ; tiraje, canoane literare şi influenţă în Uniunea
Scriitorilor ; Autoritate culturală, elitism şi apropieri genealogice ; valori concurente şi concentrrea culturii în
aparat ; protocronism şi lipsuri), concluziile (ideologia naţională în socialism, intelectualii, opoziţia şi
puterea discursului).
-Robert King, op. cit., cap. 6. (Changing Attitudes toward the National Herritage and the Nation)
-Dennis Deletant, op. cit., cap. 6- 7
Bibliografie facultativă :
-Victor Neuman, Ideologie şi fantasmagorie…, p. 121-133. (Statul-naţiune şi ideea comunistă : rolul
diversităţii moştenirilor istorico-politice. Confruntarea între ideologia stalinistă a Estului profund şi tradiţiile
Europei Centrale).
-Eugen Negrici, Literature and propaganda in communist Romania, Bucureşti, 1999
Seminar X
Căderea regimului Ceauşescu. Revoluţiile anului 1989
• Declin intern şi izolare internaţională. Revoluţia din România în context internaţional
Bibliografie:
Anneli Ute Gabanyi, Revoluţia neterminată, Bucureşti, 1999. (recenzie)
Nestor Rateş, România. Revoluţia încâlcită, Bucureşti, 1994. (recenzie)
Joseph Rothschild, Întoarcerea la diversitate, Oradea, 1997. (paginile referitaore la căderea comunismului în
Europa Centrală şi de Sud-Est)
Francois Fejto, La fin des democraties populaires, 1992, p. 313-328. (cap. ref. la revoluţia din România)
Dumitru Preda, Mihai Retegan, 1989. Principiul dominoului : prăbuşirea regimurilor comuniste europene,
Bucureşti, 2000, Ion Scutru, Revoluţia română din decembrie 1989 în context internaţional, Bucureşti, 2006

Seminar XI-XII
Caracteristici ale regimului politic din România 1990-2004
• Sistemul partidelor politice în România postcomunistă
• Constituţia din 1991
• Alegerile din România în perioada postcomunistă
• Reforma în România între tranziţie şi modernizare
• Procesul de integrare europeană şi atlantică
Bibliografie:
-Angela Banciu, Istoria vieţii constituţionale… (paginile referitoare la constituţia din 1991) sau
-Eleodor Focşeneanu, op. cit., p. 138-171; 173-188. (situaţia constituţională prezentă; concluzii: trăsăturile
evoluţiei constituţionale a României, România postrevoluţionară şi statul de drept).
Florin Abraham, România de la communism la capitalism, 1989-2004. Sistemul politic.Bucureşti, 2006

12
-Cristian Pârvulescu, Politici şi instituţii politice, Bucureşti, 2002, p. 64-85 (Instituţii politice şi guvernare:
sistemul instituţional românesc; guvernul între parlament şi preşedenţie ; alcătuirea şi modul de
funcţionare a guvernului, raportul între guvern şi preşedenţie, raporturile guvernului cu parlamentul,
tipologii ale regimurilor politice din Europa Centrală după 1980; sisteme de selecţie şi recrutare a
personalului politic; sisteme electorale) sau
-Cristian Preda, op. cit., p. 13-29. (sistemul politic românesc postcomunist : dispozitivul legal, participarea
politică, sistemul de partide, performanţa electorală şi disproporţionalitatea legislativă şi prezidenţială,
concluzii).
-Al. Radu, Gh. Radu, Ioana Porumb, Partidismul românesc posttotalitar, Bucureşti, 1995. sau
-Marian Preda, “Partidele politice din România: clasificare şi relaţii parlamentare”, Revista de cercetări
sociale, an I, nr. 3, Bucureşti, 1994, p. 3-28.
-Istoria României, Compendiu, coord Ioan Aurel Pop, Ioan Bolovan, Cluj-Napoca, 2004, p.617-691

VII. Modul de evaluare:

-verificări pe parcurs, lucrări de semestru, participare activă etc,
.ponderea acestor componente în nota finală, 25%
modalitatea de desfăşurare a examenelor- examen scris

VIII. Detalii organizatorice, gestionarea situaţiilor excepţionale:

-condiţii de prezentare la examen, activitate la seminarii
-modalităţi de recuperare- reprogramarea orelor
-consecinţele cazurilor de fraudă la examen- elminarea din sala de examen/examen picat
- rezolvarea contestaţiilor –recorectarea lucrarilor
-pentru persoanele cu dizabilităţi de vedere sau auz li se facilitează înregistrarea sau copierea cursurilor.

IX. Bibliografia opţională:

-Sorin Alexandrescu, Paradoxul român, Bucureşti, Editura Univers, 1998.
-Dan Chiribucă, Tranziţia postcomunistă, Cluj-Napoca, 2004
-Istoria României, Compendiu, coord. Ioan Aurel Pop, Ioan Bolovan, Cluj-Napoca, Institutul Cultural
Roman, p.583-691
-Vladimir Pasti, România în tranziţie. Căderea României în viitor, Bucureşti, 1995.
-V. Pasti, Mihaela Miroiu, Cornel Codiţă, România-starea de fapt, Bucureşti 1996, vol. I.
-Marian Preda, Politica socială românească între sărăcie şi globalizare, Iaşi, Polirom, 2002, p. 135-179 ;
193-179. (Cultura guvernamentală a sărăciei – element definitoriu pentru cazul României; Cum se raportează
România la procesele de integrare europeană şi de globalizare ?)
-Marian Enache, Mihai Constantinescu, Renaşterea parlamentarismului în România, Iaşi, Polirom, 2001,
partea a III-a (elaborarea şi adoptarea constituţiei României), partea a IV-a (constituţia şi premisele

13
stabilităţii instituţiilor statului român : alegerile parlamentare din 1992 ; alegerile prezidenţiale ; formarea şi
consolidarea instituţiilor statului pe baze constituţionale) ; anexele 4-14 (anexa 14 - Constituţia României).
-Stan Stoica, Mic dicţionar al partidelor politice din România (1989-2000), Bucureşti, Editura Meronia,
2000.
-Cornel Miclescu, Cotroceni gară pentru doi. Politici electorale comparate în campaniile pentru alegerile
prezdenţiale de la televiziune 1990, 1992, 1996, 2000, Bucureşti, 2002.
-Petre Datculescu, “Cum a votat România, o analiză a alegerilor generale şi prezidenţiale de la 27 septembrie
1992”, Revista de cercetări sociale, an I, nr.1, Bucureşti, 1994, p.43-61.
Memorii, jurnale ale personalităţiilor politice şi culturale din România sec. XX-XXI

14