PAmRa 4*a
I w
D e s b a f e r i l e
BLAJ, 87. — Eri a avut loc la
Blaj congresul Ligii Culturale din
întreaga tară. Au luat parte vreo
300 de congresişti; guvernul n’a a-
cordat reducere pe c. f. r.
D. profesor N. Iorga a sosit cu ac­
celeratul de dimineaţă. Congresiştii
au fost întâmpinaţi la gară de co­
mitetul organizator din Blaj şi în­
cartiruiţi la hoteluri şi case parti­
culare.
La orele 9 s’a oficiat un serviciu
religios în catedrala Blajului. A
Slujit mitropolitul Vasile Sucla al
Blaj-ului care a ţinut apoi o pre­
dică ocazională.
In urmă au început desbaterile
congresului în localul şcoalei nor­
male frumos împodobită. Au parti­
cipat peste o mie de persoane, intre
care numeroşi profesori dela uni­
versitatea din Cluj, din Bucureşti,
,etc. Desbaterile au fost prezidate de
d. profesor Iorga.
Luând cuvântul, d. I o r g a vorbeşte
despre importanţa religioasă a ora­
şului Blaj şi despre rolul jucat de a-
cest oraş în desvoltarea vieţii româ­
neşti.
D. AMBROSIE CHEŢAN canonicul
mitropoliei salută pe oaspeţi din par
tea Blaj-ului iar d-ra E li s a B o d o c a n
aduce omagiul Reuniunei femeilor
din Blaj a cărei preşedintă este.
D. profesor ROESLER, în limba
sasă, vorbeşte în numele episcopiei
reformate.
Mai vorbesc d-nii I o n P o p -Z e ic a -
n u în numele meseriaşilor; părintele
N e g r u ţ i u t n n u m e l e „A s tr e i “, şi B u -
c u ţ d în numele Fundaţiei „Principe­ lui Ligii Culturale să aibă loc
le Carol".
ABSOLVENŢII DIN 1876 AI LI­ la restaurantul „Unirea“ la care au
CEULUI BLAJ
ului din Blaj au sărbătorit 50 de ani
Tot eri absolvenţii din 1876 ai lice­ litul S u c iu .
dela terminarea studiilor. Aceşti ab­ conferinţă intitulată: „ P u n c tu l d e
solvenţi în număr de opt au luat de v e d e r e a r d e le n e s c î n i s t o r i a r o m â n i ­
asemenea parte la desbaterile con- lo r ",
Buletinul Evadaţii dala Tg. Ocna
Senatului ataca pe jandarmi
Ş e d i n ţ a d e d u m in ic a
A durat trei minute, dar s’a pis­
át diurna obişnuită.
Generalul Crălniceanu. atât a neşti-Bacău, cinci dintre aceşti jan­
Avut dc făcut: să deschidă si să
închidă, şedinţa.
Un singur glas discordant: ai
3-lui dr. Enăşescu. D-sa a cerut să
se consulte şi maturul corp când se
fixează şedinţele, — potrivit regu­
lamentului.
Majoritarii au cerut, însă, impe­
rios să se „ia notă“ şl să se trea­
că la „ordinea zilei”. Ordinea asta
— ar fi fost admirabilă dacă... e-
xista.
O dimineaţă de Duminică pri­
măvăratecă, — zadarnic pierdută.
Ifo iil stadion
d e la Şosea
Eri dimineaţă la orele 11 s’a pus
piatra fundamentală a stadionului
naţional a l . Federaţiei societăţilor
sportive din România. Terenul, si­
tuat pe aleea şcoalei de agricul­
tură dela Şosea, a fost dăruit so­
cietăţii de către primăria Capitalei.
Au asistat la solemnitate regele
şi prinţul Nicolae. După oficierea ser
viciului religios regele, cu o mistrie
de argint, a turnat beton deasupra
pietrei fundamentale.
Au vorbit apoi domnii Dinu
Cesianu, Jean CămSrfişescu, P, P.
Negulescn, ministrul de instrucţie, şi
Anibal Teodcrescu, primarul Capi­
talei. D-sa a promis că primăria va
contribui cu bani la terminarea
stadionului.
A luat apoi cuvântul regele, care
este preşedintele Federaţiei. Suve­
ranul îşi exprimă mulţumirea că
poate asista la această solemnita­
te, care încoronează în chip stră­
lucit munca depusă de cei ce sunt
în fruntea mişcării sportive dela
noi. Suveranul mai vorbeşte despre
Importanţa sporturilor şi arată cum
la noi au fost totdeauna cultivate
Jocurile, ajungându-se apoi treptat
Ia cultivarea forţei fizice în chip
sistematic.
100 Iei 2 .3 0 fr.elv.la Zürich
ScuDdna a votat a- şi 15.15 fie. fr. la
cordurile tu Italia
B E L G R A D , 28 (R a d o r ). — S o u p c i­ lira sterlină e scăzută la 167.
n a a v o t a t asea ră , c u 122 v o t u r i c o n ­
t r a 29 c o n v e n ţ iu n il e d in t r e I t a l i a şi jum.
J u g o s l a v ia , d u p ă i n t e r v e n ţ i a m i n i s ­
t r u l u i d e e x te r n e N in c ic i.
Recolta agricolă din la noi devizele susţinute
Ungaria
B U D A P E S T A 28 (R a d o r ) . _ D u p ă
i v a l u a r e a o fic ia lă , r e c o lta de
t s t e d e 18,6 m ili o a n e
de 19,5 î n a n u l tr e c u t. R e c o lta d e se ­
t a r ă e s te d e 7,7 m ili o a n e c h in ta le f a ­
ţă d e 8,3 î n a n u l tr e c u t.
* In numărul nostru trecut, publi­
Din Ungaria se anunţă că peste Lire italiene
1000 de jugăre de pământ se află Lire otomane
sub apă şi că Dunărea continuă să Mărci germane
fie în creştere.
De 14 zile plouă fără încetare.
jj—
Noul ministru de externe
polonez
V A R Ş O V I A , 28 (R a d o r ). — G ir a n ­ Dolari
t u l m i n i s t e r u l u i d e e x te r n e A u g u s t
Z a l e s k i a fo s t n u m i t t i t u l a r a l a c e s­
tu i d e p a r ta m e n t.
M i n i s t r u l d e r ă z b o i a r e t r a s p ro e c -
te le d e leg e d e p u s e î n D ie tă d e p r e ­
c e d e n t u l g u v e r n , r e la tiv e la o r g a n i­
z a r e a a u t o r it ă ţi lo r su p re m ,« m ili ta r e
ş i la e d u c a ţia fi z i c ă o b lig a to r ie a t i ­
n e r e t u lu i .
Atelierele „ADEVERUL“ str. Sărindar 9_11. Concesiunea
L_
AO' EVERUl
• a ,
Ligi CulturaleComemorarea lui EminesculDoii ie
d e l a B la j
greşului. Intre aceştia se află un văr
Dona trenuri de martâ an intrai
al d-lul Bianu, preşedintele Acade­
miei Române. D. Bianu citeşte în nu­
nnul intr’altu’
mele acestuia, o cuvântare cum şi
un act secret prin care absolvenţii
de atunci s’au obligat să ţină serba­
Locom otivele ş l 14 vagoane sfărâm ate.—
rea de 3 Mai. D. Bianu depune actul
în arhiva liceului.
Pagube de trei m ilioane
Ia apoi cuvântul MITROPOLITUL In noaptea de Sâmbătă spre Du­ de 300 metri. Restabilirea circulaţiei
SUCIU care, adresându-se celor opt minică, 26—27 Iunie, pe linia Câm­ nu se va putea face înainte de 5 zile*
absolvenţi, arată chipul în care s’a pia Turdei-Cluj, între staţiile Co- *
desvoltat în cursul anilor liceul din jocna-Gara şi Cojocna-Tunel s’a în­ In aceeaş noapte, un grup de 79
Blaj. Arată cum în 1914 au fost siliţi tâmplat o groaznică ciocnire de vagoane, fiind Împins pe o pantă,
să primească, fără condiţiuni, o sub­ trenuri. din staţia Ştefăneşti, convoiul s’a
Din neglijenţa unui impiegat' care
venţie dela guvernul maghiar. Sub­ rupt. Un număr de vagoane s’a o-
venţia care era la început de 18.000 dăduse cale liberă unui tren de prit tocmai în halta Babin. unde 14
de coroane a ajuns în 1917 la 80.000. marfă deşi el singur expediase alt din ele au deraiat, 6 sf&râmându-se.
tren, deasemenea de marfă, am­
Atunci statul unguresc a pus liceu­
bele trenuri s’au ciocnit pe linia cu­
lui condiţii apăsătoare pentru des-
voliarea limbd române şi a naţiona­
lităţii^ româneşti. Arată cum condu­
rentă.
C ele d o u ă lo c o m o tiv e a u i n t r a t
Ravagiile inun­
cătorii şcolii au respins condiţiile
maghiarilor cum şi subvenţia adu­
u n a t n a lta , 14 v a g o a n e în c ă r c a te
c u m ă r f u r i d e to t f e l u l s 'a u p r ă b u ş it
daţiilor
nând din mila publicului suma ne­
cesară liceului.
Mal departe oratorul spune că si­
tuaţia nu este nici astăzi cu mult
s fă r d m d n d u -s e t n t r 'u n
fi e r ă r i e ş l le m n ă r ie .
m a l d ă r de
L in ia a fo s t d is tr u s ă p e o lu n g im e
d e 100 m .
DEZASTRUL DE PE LINIA T.-
MUREŞ-PRAID
Ploaia torenţială din noaptea da
)
Poate că efectele ciocnirel ar fi Sâmbătă. 26 spre Duminică 27 Iunie
mai bună decât în 1918 de oarece a provocat un adevărat dezastru în
şcoala este şi azi datoare. fost mai reduse, dacă mai toţi frâ­
nării celor două trenuri, imediat unele regiuni ale Ardealului.
D. IORGA răspunzând mitropoli­ I Ü £ '^ . . H Pe linia Tg.-Mureş-Praid, între
tului, oferă în dar şcoalei de fete ce şi-au dat seamă de primejdie nu
şi-ar fi abandonat posturile sărind Remotea secuiască şi halta Dami-
din Blaj, o splendidă sculptură, o-
pera artistului Măţăuanu. P r o c e s i u n e a s p r e c im it ir din viteză, aşa încât sforţările meca­
nicilor de a frâna au devenit za­
eni, torenţii au rupt trei poduri de
fier spălând terasamentul pe o lupq
La propunerea d-luj Iorga congre­ darnice. gime de 300 m.
sul expediază regelui o telegramă. Circulaţia între Damjeni şl Re­
Unul dintre frânării rămaşi la
Un document oficial
post a fost ucis, iar altul grav ră­ motea secuiască a fost întreruptă1.
nit. Trenul de marfă No. 4011 apucat
La ora 1 adunarea a luat sfârşit
de torenţi în mers, a rămas izolat
rămânând ca citirea rapoartelor şi Pagubele trec de trei milioane.
adevăratele desbateri ale congresu­ * lângă halta Chişinău, între două1
porţiuni de linie rupte.
Circulaţia fiind întreruptă până
al alegerilor din 1926 Trenurivagoanerupte, sfărâmate
Luni. dimineaţa, toate trenurile de călă­ RESTABILIRI DE CIRCULAŢIE
In urmă s’a servit o masă comună tori au avut mari întârzieri Linia între Traian Val şi Culmea
din Basarabia c»re fusese întrerup,
toastat d. p r o f e s o r I o r g a şi mitropo­
Seara la orele 5 d. Iorga a ţinut o
deraeri şi alte tă, a fost restabilită, circulaţia tre-
nurilor de persoane putându-se fa*
c« prin pilotare.
In ziua de 27 cor., orele 13,30, res.
D . T . la c o b e s c u , d e p u t a t b a s a r a ­ Drept care am încheiat acest pro-| tea Albă (cn semnalmente) b) carnet
ces verbal. tablllndu.se circulaţia pe linia Ro-
b e a n , n e t r im it e u n d o c u m e n t c a r a c ­ de identitate ea fotografie şl c) car­ şlori-T.Măgurele, trenurile au încă-
te r is tic , p e n t r u f e l u l c u m s 'a u f ă c u t No. 1088, 7 Iunie 1926. tea de intrare a Maroniul Judeţean. Noaptea de 26—27 Iunie a fost fa­
Prim-Preşed. (ss) Iile Hudescu 1 Judecătorul Vorobiev a fost de 10 tală pentru c. f. r. put să circule normal, cn pilotare!
la punctele slabe la eşirea din sta­
u ltim e le a le g e r i g e n e r a le , l a t ă - l :
PROCES-VERBAL NOTĂ
ori In casa mea, spre a solicita să
ile înaintat!...
Intre staţiile Năsăud şi Salva din
Ardeal, trenul de marfă Na 4312, la
o pantă, s’a rupt în două, probabil
fia Roşiori.
După sosirea traverselor cerute
Astăzi, 2 Mai, 1926
Noi, Iile Hudescu, prlm-preşedinte
3. Judecătorul Vorobiev declară
La acest Interesant document, că n’a observat apropierea jandar­ din cauza unui cârlig de tracţiune
defect. Vagoanele din coada trenu­
caro arată clar cam au fost aleşi „de. milor, deşi a dat ordin oa viza să se lui luând-o la vale, au deraiat, Cinci
linia se va putea consolida defini­
tiv când se va putea ridica şl acea:
tă restrlcţiuna
. TG.-OCNA, 26.— Compania de al tribunalului C e ta te a A lb ă şi pre­ putaţll şi senatorii averescani, a* facă da... Jandarmi. din ele încărcate cu mărfuri s'au Intre Roşiori si Troian tralicul de
jandarmi Bacău, luând dispoziţia şedinte al biroului electoral jude­ dang: 4. Ofiţerul de gardă, snb-lt. Mă- răsturnat în şanţul de lângă linie. mărfar! este suspendat.
să se formeze un post de suprave­ ţean, constatăm că, motivat dc re- 1. Am fost ridicat cu forţa de că­ răşescu Ion, m’a condus cn 3 sol­ Linia a fost distrusă pe o lungime
ghere de jandarmi, pe şoseaua O- clamaţiunile ce ni s’au făcut de că­ tre comandantul gărzii, însoţit de daţi şl m’a predat chiar şefului de
tre d-nii D. S tă n c e s c u şi IV. P a ic u — nn sergent 5i 2 soldaţi, cari m’an post de Jandarmi.
darmi au luat o căruţă şi au pornit asistenţi propuşi de lista No. 2 la lovit şl Înjurat trivial, chiar în
5. In comuna Eigenheim, nnde se
Ştiri diverse
spre Tg.-Ocna, tn seara de 24, pen­ alegerile ce se efectuiază astăzi, cât faţa Judecătorului Vorobiev, aoela
şl de d. T . la c o b e s c u —- asistent al care a dat ordin să fin arestat. La făcea votarea, nn există post de
tru a primi instrucţiuni, dela d. co­ Jandarmi Aceştia an fost aduşi
mandant.
listei No. 8, cum că sunt opriţi de eşirea mea din salfi a fost răsturna,
a intra la unele din localurile sec­ tă masa pe care se afla orna. din comunele vecine chiar de către
Pe la orele 9, pe şoseaua din drep ţiunilor de votare, ne-am transpor­ judecătorul Vorobiev.
2. Am prezentat Judecătorului
tul comunei Helegiu, au fost atacaţi tat la secţiunea E ig e n h e i m , indicată trei documente: a) permis de libe­ T. IACOBESCU
de către şapte din evadaţi, cari prin reclamaţiunile sus citate şi ră circulaţie dela prefectura Ceta­ Se ştie că, intre d-nii lutiu Ma- Delegaţia permanentă a partida,
Deputat niu şi I. Mihalache, intervenise o în­ lui ţărănist se va întruni Miercuri
credeau că au de aface cu nişte aici am constatat mai întâiu c ă m a i
călători. Ocnaşii au tras focuri din m u lţi ja n d a r m i, In fr u n te c u şe fu l ţelegere pentru adoptarea unei a- sau Joi.
Preşedintele Masaryk despre titudini paralele în parlament, cel
armele ce le luaseră în timpul eva­ p o s t u l u i P e tr o v c a , s t a ţ i o n a u i n j u r u l La ordinea zilei: Chestiunea a-
dării. Jandarmii au ripostat imediat lo c a l u lu i de v o ta r e . puţin până după terminarea discu­ restărei d-lul I. Mihalache şi ra­
trăgând şi ei focuri, după care a- Am intrat in localul de votare şi ţiilor la validări. porturile cu partidul naţional.
aici am găsit delegaţi ai listei No.
restaţii au fugit prin pădure, lă­
sând în urma lor două arme mili­
tare- In timpul luptei, un jandarm
1, intre cari pe d. Paul Nicorescu şi
delegat al listei No. 2 pe d. Paul Ni- criza politică din Cehoslovacia De aceea în cercurile politice ţă­
răniste a provocat mare surpriză
faptul că, la începutul discuţiei la
Cercurile politice comentează în
chipul cel mai viu faptul că d. /.
n fost rănit şi se crede, după urme­
le de sânge, că au fost răniţi şi din
colescu-Speteni, d a r n 'a m g ă s i t n i c i
u n d e le g a t s a u a s i s t e n t a l li s t e i N o .
3 (a p a r t i d u l u i ţă r ă n e s c ). Criza e a partidelor, nu a parlamentului
validări, d. luliu Maniu a citit de-
claratiunea, pe care o publicăm în
Mihalache, deputat, fost ministru,
preşedintele comitetului executiv al
evadaţi.
Am întrebat pe d. judecător Alex.
Unul dintre soldaţii răniţi, cu o-
Vorobiev, preşedintele secţiei de vo­
cazia evadării dela Saline, n dece­
tare, dacă într’adevăr delegaţii şi a-
PRAGA, 28. (Rador). — „Narodnî
Osvorbozeni“, ziarul legionarilor,
şi în special împotriva dictaturii.
Partidele muncitoreşti au înţeles
corpul ziarului, fără a fi prevenit
partidul ţărănesc nici despre fap­
tul în sine, nici despre cuprinsul
partidului ţărănist, decorat cu or­
dinul „Mihai Viteazu". a putut ii
arestat timp de o zi — după unii şi
dat în spitalul local. Au sosit în publică un interview cu preşedin­ ei. lovit — fără ca abuzivii să-şi ii
sistenţii listelor No. 2 şi 3 au fost pericolul unor asemenea procedări
opriţi de a intra sau au fost scoşi
anchetă d. director general al în- tele Mlasaryk, asupra chestiunilor şi de aceia sunt împotriva poftelor Faptul e caracteristic pentru a a- primit pedeapsa.
din localul de votare şi asemenea
chisorilor şi ci.procuror de Bacău. râta unde au ajuns raporturile din­ In aceleaşi cercuri se afirmă că
de politică internă la ordinea zilei. dictatoriale. Preşedintele Masaryk
am întrebat pe d. judecător cât şi Preşedintele Masaryk declară în nu poate înţelege cum fracţiuni din tre cele două partide şt nimeni ti ar faptul acesta va avea însemnate
pe comandantul gărzii militare de ce acest interview că guvernul de burghezime se joacă cu atâta uşu­ trebui să fie surprins dacă in cursul consecinţe politice.
BURSA BUCUREŞTI, 28 Iunie
permit jandarmilor să staţioneze îh
jurul localului de votare.
D. judecător mi-a răspuns la pri­
ma întrebare că delegaţii şi asisten­
ţii listei No. 3 n’au fost opriţi de a
funcţionari, instituit din cauza difi­
cultăţilor în sânul coaliţiei, nu a fost
dorit de ei. Totuşi acest guvern
nu constituie o contradicţie fată de
rinţă cu focul.
Masaryk a desminţit zvonurile
după care el, sau unele cercuri in
splrate de dânsul, ar face vreo po­
acestei săptămâni relaţiile dintre
partidele national şi ţărănesc ar
înceta complect.
Declarajla citită de d, I. O. Duc«.,
Toţi prefecţii cari sunt şi ofiţeri
îşi vor înainta demisiile din capul
prefecturilor pe ziua de 1 Iulie c.
Vor continua a rămâne prefecţi,
democraţie şl nu înseamnă o criză litică alături de parlament sau de în şedinţa de eri a Camerei, în nu­ dându-şi demisia din armată, nu­
Bursa slabă de dimineaţă, îşi mtra în localul de vot însă, primind a democraţiei sau a parlamentaris­ Constituţie.
revine spre sfârşitul şedinţei. un denunţ că, cu cărţile de intrare mele partidului liberal, on privire mai d-nil Lămotescu dela Ismail şl
se prezintă alte persoane de cât cele mului, cl numai o criză a partide­ Cea mai importantă problemă Ia lraudele comise şl urgia deslfin- Gsgln dela Vlaşca.
Creditul Minier care începe ce le-au obţinut, o d is p u s c a ş e f u l lor. politică este acum problema mi­ ţnltă ou prilejul alegerilor generale,
cu £435 închee 2525.
d e p o s t s ă v e r ific e i d e n t i t a t e a lo r Preşedintele Masaryk declară că norităţii germane şi conducătorii conatltne nn doetunent impresio­ D. general Mircescu ministrul da
I. R. D. P. dela 1195—1230. război, va pleca pe ziua de l Au­
Reşiţa 460.
ş i s ă v iz e z e c ă r ţile d e i n t r a r e e lib e ­ o modificare a reformei electorale statului au datoria de a deslega a- nant.
r a t e d e b iu r o u l e le c to r a l ju d e ţ e a n . sau a Constituţiei s’ar putea rea­ ceastă problemă. De îndată ce ger­ Declaraţia liberală — pe oare am gust c„ în concediu de o lună.
Steaua 3000. D. general Florescu, secretarul ge
Că, astfel, s’a prezentat o per liza numai de parlament, fără insă manii vor renanfa la atitudinea de dori s’o considerăm nn angajament
BURSA OFICIALA soană cu cartea de intrare eliberată a crea vreo egemonie politică, negaţiune a statului şi vor voi să pentru salvarea votului universal neral al departamentului va pleca
pe numele d-lui Teodor lacobescu şi, avantajând anumite grupări. şl libertatea in alegeri — constată. în concediu la 1 Iulie. Locul d-sale
Banca Minelor , 7000 colaboreze, toate consecinţele po­ In primai loc, faptul fără precedent va fi ţinut de d. general Bădules-
după dispoziţia generală ce luase, Masaryk se declară apoi împo­ litice vor urma imediat, ca şi pen­ în analele parlamentarismului ro­
Concordia 2000 i-a pus în vedere acestei persoane să cu Anton comandantul brigăzel I |
Credit Miner opt. 2450, 55, 70 triva oricăror procedări violente tru partidele de guvernământ• mân, că foarte numeroşi oandidaţl grăniceri.
Steaua Română 3000 se prezinte mai întâiu la şeful de
post pentru stabilirea identităţii şi şl delegaţi au fost arestaţi, oel mai
I. R. D. P. opt. 1195, 2000, 20, 5. 30 D. ministru al lucrărilor public«!
laburiştii şi conservatorii sânt deopo­
că, plecând, acea persoană nu s’a mulţi au fost opriţi de a ajunge la
I. R. D. P. pul 740, 65, 800 mai reîntors. localurile de vot. Ea mal constata primeşte în audienţă Marţea şi VL
Renta 460, 65 că armata a fost tărîtă în vâltoa­ nerea între orele 11 — 1 pe parti­
împrumut Refacerei 51H I-am atras serioasa atenţiune d-lui rea patimelor şi luptelor politice şi culari.
Rentă Impropriet. 39Vt judecător Al Vorobiev că această
că respectul legilor a fost nesocotit In fiecare zi între orele 11—12 pe
Urbane Iaşi 397/8, Vt procedare este ca total greşită şl că
singur d-sa, personal, are căderea
şl dreptal da a stabili identitatea
în cazul când are vreo Îndoială şl
trivă de ostili propagandei sovietica până la neruşinare.
Prestigiul magistraturii a fost
terfelit de chiar ministrul Justiţiei,
iar ministerul de interne a dispre­
d-nii
__ senatori _şi ndeputat!.
•• — ^|^i igg_gTM—
D. Galllaux şi acordul din
......I,"X
I
nimeni altul, dar mal ales Jandar­
mii nu au vreun amestec sau drept
de control, punându-i în vedere mentând desbaterile recente din
LONDRA, 28. (Rador). — Co- pă cum se găseşte. Nici o altă cau­
ţuit cele mal fnndamentale legi.
Problema minorităţilor a lost Şi
ză nu poate justifica această atitu­ ea agravată, prin suscitarea tuturor Washington
, Francul fracez e pufin mai sus­ totodată să ridice Imediat această Camera Comunelor, cu privire la
ţinut Ia 15.10 la Zuerich, la Paris măsură.
D-sa a dispus în urmă ridicarea servă că aceste învăţăminte nu
chestiunea rusă, ziarul „Times“ ob­
dine. stridentelor, iar bătaia a fost practi­
„Daily Telegraph“ urmează: Sa­ cată, direct san din ordinul căpiţa" PARIS, 28. (Rador)’. — Ziarul
Lira sterlină e calmă la 25.50 consemnului ce dăduse comandan­ sunt noi. Expunerea făcută de lutăm deci cu cordială aprobare nllor de Jandarmi, rămaşi până as­ „Echo de Paris“ scrie următoarele
refuzul ministrului de externe de a tăzi nepedepsiţi. cu privire la numirea lui Moreau
Chamberlain asupra nature! adevă­
Lira italiană e staţionară la 18,72 tului gărzii militare. merge mai departe, precum si de- Declaraţia liberală constatând ca guvernor al Băncii de Franţa:
ium. In privinţa staţionării jandarmi­ rate a guvernului sovietic, a telu- claratiunea sa care arată că nu toate aceste lucruri şl dezordinea „Caillaux voeşte ca Banca Franţei
lor în jurul localului de votare, &- ilor organizaţiunei şi metodelor este posibil de a încheia un nou a- morală creată de nn guvern pretins să devină organul diriguitor al Tu­
tât d. judecător cât şi comandantul sale, nu diferă întru nimic de decla grement cât timp angajamentele al ordlnel, arată gravele consecinţe rnéi financiare franceze şi să joace
gărzii mi-au declarat că au dat or­ raţiunile făcute de predecesorul său luate de guvernul sovietic, vor fi ale denaturării ultimei consultaţii primul rol în operaţiunea de stabi­
Devizele sunt puţin mai sus­ dine să fie înlăturaţi şi că n’au ob­ la ministerul de externe, decedatul violate în mod persistent, sub cele populare şi consecinţele nefaste ce lizare a francului.
ţinute pe piaţa noastră. Cursu­ servat că ei sunt prin apropiere. Lord Curzon si se deoslbesc prea
rile în mic progres faţă de cele D u p ă a c e a s ta , a d u c ă n d u - m i- s e la puţin în esenţa lor de aprecierile
clin ajun. Transacţiunile 1sunt c u n o ş t in ţ ă că d . T e o d o r la c o b e s c u — făcute de fostul ministru de externe
mai meschine scuze. pot decurge pentru ţară.
C o m i te t u l in s p e c to r i lo r g e n e r a li a i
In ce priveşte acordul încheiat
între Mellon şi Béranger, Caillaux
ar dori mai ales ca Washington săi
g r â u rare şi pnţin importante.
c h in ta le , f a ţ ă
a s is te n t, a r f i a r e s ta t şi r e ţ i n u t la Ramsay Macdonald. Aceşti
p o s t u l d e j a n d a r m i S e im e n i, n e - a m oameni de stat au descris cam la
trei Cum se va plăti a r m a t e i se v a
S â m b ă tă 3 Iu lie
în tr u n i d in nou
s u b . p r e ş id e n ţi a
renunţe la negociabilitatea datoriei
franceze. Este vorba să se trimeată
Franci francezi
Franci belgieni
Franci elveţieni
6.50-6.60 tarparnosxpiomrat at itv în14 a ck eml . s aş it, admi s t va ennţ ăi t dlae fel guvernul sovietic şi ceeace este
6.50-6.60 şi mai remarcabil, cel doi supra­
43.30—43 ,7/5 pî notsrt'au ld edveă r japne d adr-nmiii . TAe oi da o ra mla cgoăbsei t­ vieţuitori sunt de acord asupra a-
sporul de soldă d - l u ţ g e n e r a l M ir c e s c u m i n i s t r u l d e
r ă z b o i.
un nou negociator în Statele Unite
şi cu acest prilej s’a menţionat nu­
mele lui Bokanowski“.
Ziarul „Matin“ declară însă că
Lire sterline 1085—1098 s c u ş i A . G a lin ( a s i s t e n ţ i a i li s t e i titudinei care trebue urmată de gu­ S’A CERUT O SUMĂ DE 160 DE când o dare de seamă asupra celor după părerea sa Caillaux ar fi ade.
8.13-8.25 p a r t i d u l u i ţă r ă n e s c ), c a r i m l - a u r e ­ vern fată de Rusia, adică o ati­ MILIOANE LEI PENTRU PLATA discutate tn delegaţlnnea perma­ rat la punctul de vedere al lui Bri-
123—125 c la m a t c ă a u f o s t a d u ş i ş i r e ţ i n u ţ i tudine de espectativă precaută şi ACESTOR SPORURI nentă a partidului naţional, s’a spus and în favoarea ratificărei grabnice
53—54 că — venind chestiunea recunoaşte­ a acordului dela Washington. Gu­
Zloţi polonezi 23—25 a c o lo d e j a n d a r m i . răbdătoare în fata situaţiei care a După cum am anuntat mai de
rii parlamentului — d. Aurel Vlad vernul este dator să poată ratifica
Şilingi austriaci 31.50—31.25 Î n t r e b â n d pe ş e f u l d e p o s t d e c in e survenit. mult, cu începere dela 1 Iulie se
..... 31.40-31.90 a u fo s t a r e s ta ţi d - n ii la c o b e s c u şi Ziarul „Daily Telegraph“ scrie: vor plăti nouiie sporuri de solde la a cerut să se la o hotărîre, la care în acelaş timp acordul eventual cu
Coroane ungureşti d. Mihai Popovicl ar fi răspuns: că Anglia.
Coroane cehoslovace
Dinari
Drahme
6.60-6.70 G a lin , m i- a d e c la r a t c ă n u s u n t a- Agrementul comercial cu Rusia
4.10-4.25 r e s ta ţi. c i n u m a i a u f o s t a d u ş i la în ce priveşte stipulaţiunile sale
3.—3.10 p o s t de a l ţ i j a n d a r m i s p r e a li se vitale care prevăd încetarea ori­
ofiţeri şi personalul civil pendinte
de ministerul de răsboi.
„nn e nevoie să se ia o asemenea
hotărîre şi că nimeni nn ne sileşte
Leve
Fiorini olandezi
1.70-1.80 stet ap bteil ip â nidăe ncet it avtea a v, e n tri eşbeuf uinl dd es ăp oasşt,­ cărei propagande ostile — a fost
90-91 încălcat, după cum se dovedeşte în
Aceste sporuri au de scop a ar­
moniza sumele pe cari le primea
până acuma iiecare grad şi ele vor
s’o luăm".
Intfllnindu-1 astăzi pe d, Mihai Regimul chiriilor în
Ultimele cotaţium ale leului
223-225 c a re i-a a d u s , s ă fa c ă a c e a s ta .
Punându-i în vedere că această numeroase rânduri. Numai consi-
deţinere fără vreun mandat este un deraţiunea de a nu întreprinde o
fi mai mari dela maior !n sus; adi­
că dela gradul de unde s’a plătit
Popovicl, d-sa ne-a rugat să arătăm
că intervenind tn această discuţie,
replica sa a fost următoarea:
Germania
acţiune care ar putea să mărească mai puţin până acum. „Noi nu avem nici a recunoaşte, BERLIN, 28. (Rador). _ Reichsta.
abuz, şeful de post mi-a declarat sentimentul de nesiguranţă în Eu­ Sporul va fi de 24 şi jum. la su­ nici a contesta , existenta acestui gul a rezolvat definitiv artîcplul su.
12 lire italiene—100 lei la Mi- că, dacă nu vor să mai aştepte,
lano. ropa şi în consecinţă să producă tă la solda care se primea în 1914. parlament. Eşit din alegeri ticăloa­ plimentar la legea pentru ocrotirea
1095 lei—o liră sterlină-la Londra sunt liberi să plece, faţă de care noui turburări economice, a călău­ Pentru plata acestor sporuri s’a se, el există în fapt şi o hotărâre, chiriaşilor care prevede prelungirea
în această privinţă, nu avem a acestei legi până la 1 Iulie 1927.
36.33 drahme—100 lei la Atena. declaraţie d-nii lacobescu şi Galin zit guvernul în luarea hotărîrei că cerut o sumă de 160 milioane lei
60.80 leve—100 lei la Sofia . au plecat la Cetatea Albă. chestiunea să fie lăsată astfel du­ ministerului de finanţe. lua".
«nWieftstH« societatea Generală du Publicitate Carol Schulder & S. Berger, str. Eugen Caraua uusia iaara^ueornL. ;«> a Girant zesu. D. VASILESnn