Cunoagte-l pe...

P**tuM

Istorie
 3
d*r ,X*A*itt
,
u,il4rA,il
$qro di,w a,av++atn, b"Lrl^d,foltw

Alexondru Ioqn Cuzo q vdzut lumino zilei lo Bdrlod, pe 20 mortie 1820. Tqtdl sdu, Iocrn
Cuza, o fost isprovnicl, ior momo scl, Sultono, se trdgeo dintr-o fomilie de greci qi italieni
stobilitdin Istonbul, numitd Cozodini. Copil fiind, o cunoscutindeoproope, pe moqio fomiliei
de lo Bdrboqi, violo greq q fdronilor. N-qr fi deloc de mirore co ocest lucru sd-l fi determinot,
peste oni, dupd ce o fost oles domnitor, sd deo legile core
le-ou odus libertote qi pdmdnturi ldronilor cldcogiz.
A fost un copil ferit de necozuri, cdruio pdrinlii
i-qu visqt o corierd strdlucitd.ASo cd l-ou trimis
in IoEi, lo pensionul3 lui
sd-gi focd studiile
Victor Cuenim. Fost ofiler in ormqtq lui
Nopoleon, Cuenim rdmdsese in Moldovo
dupd rdzboiul purtot de impdrotul froncez
impotrivct Rusiei. Lo qcoold, Cuza i-o ovut
colegi pe Vosile Alecsandri $i pe Mihoil
Kogdlniceqnu, cu core o legat o prietenie ce
vq durq toqtd viola. impreund cu Alecsondri o
mers opoi lo Poris, unde o luotbocoloureotula lo door
L5 oni. Nehotdrdt in privinfo profesiei pe core gi-o doreo, tdndrul
Cuzo s-a inscris mai intdi lo Medicind, opoi 1o Drept, dor nu o terminot niciuno dintre
focultdfi. ii plAceo moi mult economio, oqo cd o devenit membru ql Societd{ii Economigtilor
din Pqris. A incercot sd studieze Motematicq Ia IoEi, opoi o plecot iordEi lq Poris.

1
inalt funclionor core conducea, co reprezentont ol domnului, un ludef sou un tinut
2
fdroni core erou obligoli sd munceascd pe pdmdnturile boierilor
3
qcoold porticulord unde invdtou copiii celor din fomilii de nobili
4
exomen core se susline lo sfdrgitul liceului
ffi
4
tjpraTwvww,,,M@
in 1839, Alexqndru s-o intors ocosd, unde o devenit preEedinte de iudecdtorie, opoi ogds.
Tdndr chipeq, cu o corierd infloritoore, Cuzo i-o cdEtigot inimq Elenei Rosetti, o tdndrd de
vild nobild, inruditd cu morile fomilii boiereEti ole vremii, Sturdzq qi Contocuzino. S-ou
cdsdtorit curdnd, deqi mul[i ii gdseou nepotrivifi: Iui Alexondru ii pldceo sd fie mereu
inconiurot de oomeni, ero vesel Ei deschis cu cei din iur, iqr frumooso lui sotie ero o tdndrd
timidd, neobignuitd cu recepfiile qi violo tumultuoosd.
Peldngd diferenfele dintre ei, cdsniciq lor o fost mereu umbritd de foptul cd E1enq nu i-q
putut ddrui solului ei un moqtenitor. insd i-o rdmos credincioqsd pdnd lo sfdrEitul viefii qi 1-o
suslinut intotdeouno, chior qi in folo celor core nu-l priveou cu ochi buni. Moi mult decdt
1d
r1

otdt, Eleno i-o crescut pe cei doi fii pe core Cuzo i-o ovutin ofqro cdsdtoriei co qi cum or fi fost
coplll el.
Elenq Ctzo q rdmos in inimile oomenilor mai oles pentru oiutorul ocordqt orfonilor qi
celor sdroci, pentru core, de multe ori, croio chior eo hoine. A infiintot un oddpost pentru
copiii orfoni qi s-o preocupot mereu de soortq bdtrdnilor, de educolio femeilor Si de
imbundtdlireo condi{iilor din spitole.
Pentru bundtoteo ei, pentru milo fotd de cei sdrmoni qi pentru delicoteteo gi bldndefeo cu
core ero inzestrotd, Elenei i s-q zis ,,Minunoto principesd".

s dregdtor domnesc, qef ol polifiei dintr-un iudef

 5

dllr$etu*
TTil.E;FF
|,litt:. r

6
1646: W dt\rqtww fruvififu, u,vti,Et

Alexondru Ioqn Cuzo.o fost otros de coriero militord. Ambilios din fire, q devenit repede
moi intdi ofifer in qrmoto moldoveneoscd gi opoi colonel. in ocest timp, o decis sd se oldture
unionigtilor, un grup de tineri revolulionori core doreou unireo Moldovei cu Jora
Romdneoscd.
in mortie L848, oceqtio s-qu reunit lo Ioqi Ei ou olcdtuit o listd cu propuneri de schimbqre
o legilorfdrii, pe core qu numit-o ,,Petifio proclomoliune q boierilor Ei notobililor Moldovei".
insd lucrurile nu erqu deloc simple. Rusio gi Turcio, morile puteri core controlou !oro, nu
puteou ingddui o osemeneo rdzvrdtire. Domnitorul de otunci, Mihoil Sturdzo, s-q temut
cd ruEii vor ocupcr Moldovo dacd revolulio nu vo fi indbu$td, oqo cd o ordonot orestoreo
unioniEtilor. Unii ou reuqit sd scope, dor oltii - intre core Ei Cuzo - qu fost prinqi 9i

urmcru sd fie trimiEi lo turci pentru o-qi ispdqi pedeopso.

Ceo core l-o sqlvqt pe Cuza o fost - cine credeti? - tocmoi bldndq lui sotie,
Eleno. Eo q cerut ojutorul consulului6 britonic Chqrles Cuningham, impreund cu
core o ticluit un plon prin core sd Ei elibereze sotul. Curojoosd, o reuqit sd intoorcd
din drum vaporul pe core oflq Cuza, pldtind in schimb multe pungi cu golbeni
se

celor dispuqi sd o ojute. Apoi, cu octe noi, oblinute mullumitd consulului, cei doi
soti ou cdldtorit lo Vieno.
Gdndul revoluliei rnr-l pdrdsise insd pe Cuzo. De lo Vieno, o plecot lo Cernduli,
unde Si-o reintdlnit comorozii, pe Kogdlniceqnu gi Alecsondri. impreund, ou i

formulot o noud petifie, numitd ,,Dorinlele portidei notionole din Moldovo", in

core cereou, printre oltele, unireo Moldovei cu loro Romdneoscd.

6 reprezentont diplomotic ol guvernului unei {dri in olt stot