Academia de gashc`

CN B~N~}EAN – Timi[oara SUPLIMENT AL ACADEMIEI CA}AVENCU PENTRU LICEENI NR. 10, 18 OCT. 2006

SUMAR MAIN STORY www.academiadegashca.ro

pag. 2 – Bocabularul
pag. 3 – Exit
pag. 4 – Fancy, trendy…

PAG. 5
Confesiunile unui tâmpit
pag. 6 – Din dragoste
pag. 7 – CNB Fest
pag. 8 – Reclama liceului

EDITORIAL
Traseu
ini]iatic
Ce-i fain în Colegiu? În primul rând, este
bine amplasat. Liceul nostru se afl` zid în zid
L-V: 8-14 + after hours
cu o maternitate [i o gr`dini]`. Barurile sunt
la doi pa[i. S` presupunem c` locuie[ti în
zon`. Te na[ti în maternitate. Treci strada [i
mergi la gr`dini]`. Apoi sari un zid [i, timp
de doi[pe ani, e[ti elev în CNB. Apoi petreci
doi-trei ani în bar [i apoi, dac` e[ti fat`, treci
din nou strada [i o vreme stai în maternitate,
dup` care te întorci la bar. Traseul se va apli-
ca [i la a doua genera]ie.
Ce reac]ie am avut eu când am p`[it
prima dat` pe poarta liceului? Eram în clasa
a [aptea. Cl`direa mi s-a p`rut imens`, [i
chiar a[a este. Elevii mi s-au p`rut enorm de
mul]i, [i chiar sunt. Am avut impresia c` m`
aflu în mijlocul unei mase umane superioare
mie din toate punctele de vedere. În privin]a

asta, nu e chiar a[a.
În timp, am ajuns s`-mi dau seama c` în
CNB nu sunt prin]i [i cer[etori, ca în alte licee.
Sunt prin]i [i cer[etori boga]i. Dac` nu sunt
adu[i la [coal` cu ma[ina, juniorii vin cu ma-
[ina lor. Cei mai s`raci, cu motorul. În cazul
meu… l`sa]i. Povestim alt`dat` despre mine.
Ce cred c` ar trebui schimbat la Colegiu?
Cu siguran]`, imnul. Cântat de o ga[c` de
elevi de clasa a treia, imnul CNB ar putea la
fel de bine s` fie cântecul de generic de la
Surprize, surprize.
Un alt lucru care se cere modificat este
Two stupid dogs
Am adus vorba în editorial despre mascota
CNB. Dac` alte licee prestigioase au blazoane
cu grifoni care m`nânc` [erpi, CNB are ca sim-
bol un ursule] de plu[ numit… CeNeBi. Nu zic
nu, e dr`gu], dar trebuie totu[i s` tras`m o
grani]` între un liceu [i dormitorul unei feti]e.
În Colegiu se afl` de vreo… mul]i, mul]i
ani… un câine. De talia unui pechinez mai
mare, Colegiu (c`ci a[a e poreclit câinele) este
mascota liceului: un ursule]/câine/leu/orc din
plu[. Dac` judec`m dup` imn [i mascot`, CNB
poate fi confundat cu gr`dini]a cu program
prelungit „Smart Kids“. Despre mascot`, îns`,
vom discuta mai pe larg alt`dat`.
Gata! Destul cu critica! Pân` la urm`, e fain
la Colegiu. Sau poate c` eu sunt aici de prea
mult timp ca s` mai pot avea o p`rere obiec-
tiv`. Nu [tiu. În privin]a mea, lucrurile sunt
destul de simple: nu m-a[ muta din Colegiu
decât dac` ar exista un liceu cu gagici mai fru-
moase. Momentan nu exist`.
Cabron
considerat de c`tre toat` lumea adev`ratul sim-
bol al liceului. Prietenos, pu]in flegmatic, ade-
sea indiferent, se plimb` prin [coal` cu aerul
unui b`trân care [tie [i a v`zut totul. De men]i-
onat c` potaia are ochii de culori diferite [i este
o corcitur` între maidanez [i rasa Puli unguresc
(pe bune, chiar a[a se
cheam`!). Nimeni nu
[tie dac` mai vede
sau aude. Ori-
cum, nu e impor-
tant. În fond, nici
Cerber nu cred c`
avea câte un creier
în fiecare ]east`.
Cabron
LEGENDA LICEULUI
Ce-am avut [i ce-am pierdut
Avem de-a face cu o [coal` veche din 1773, numit`
Trivium. Mare [i renumit` [i pe atunci, c`ci f`cea
parte dintr-un cartier timi[orean ce num`ra mla[tini,
b`l]i, ogoare [i [apte[cinci de case.
Institu]ia se tot dezvolt` [i, din l`ca[ ortodox,
devine [i catolic [i uite-a[a toate neîn]elegerile dintre
religii sunt uitate într-un bun exemplu de ecumenism.
În 1890, [coala începe s` semene [i cu o asocia]ie
de caritate, deoarece acum se deschide [i o cantin`
pentru elevele s`race. Responsabil: Ordinul Notre-
Dame [i ale lui m`icu]e hot`râte s` se ocupe de hrana
spiritual` [i material` a fetelor neprih`nite.
Patru ani mai târziu, m`icu]ele nu mai vor s` lase
fetele s` plece [i a[a s-a f`cut [i un internat.
Bun, avem acum o uzin` de produs [i ad`postit
m`icu]e. Urm`torul pas? Nu mai pred`m ortodoxia.
Degeaba vor to]i egalitate, m`icu]ele
nu [i nu (Batman, Batman!). Toate
acestea pân` în 1947, când [coala lui
Dumnezeu devine {coala Urban` de
Gospod`rie. Gata cu rugatul [i disci-
plina! Acum, fetele sunt înv`]ate s`
spele pe jos.
Un an mai târziu, încep s` înve]e
[i cum s` îi înve]e pe al]ii, c`ci insti-
tu]ia devine [coal` pedagogic`.
Au venit apoi [i ungurii, [i sârbii,
[i nem]ii [i au \nv`]at ferici]i împre-
un`, c`ci în Banat era lini[te [i pace.
În ’77 îns`, {coala Medie a
devenit Liceul de Filologie [i Istorie. Nu se [tie dac`
le-a pl`cut sau nu asta ungurilor [i sârbilor, cert e c`
[i-au luat t`lp`[i]a din [coal`. Au l`sat locul prad`
ielelor ce bântuie ast`zi pe coridoare (vezi pagina 4).
Leyla
Liceenii no[tri s\nt mai
inteligen]i dec\t ai lor
 This page can not be displayed
2 because you need some fresh air...
Aderare \n absolut
Îmi recunosc inconsecven]a în urm`rirea scenei
politice. Am teme, nu timp de prostii. Totu[i, sunt
unele lucruri care te izbesc, de exemplu, toat` agita-
]ia cu Uniunea European`, respectiv cu integrarea în-
tr-însa. Tocmai asta e: „integrare“ [i nu „aderare
la…“. Ai no[tri conduc`tori ale[i propov`duiesc aceas-
t` opera]iune prin toate mijloacele posibile, cu toat`
t`ria de care (nu) dau dovad` [i pân` în pânzele
albe. Între timp, eu nu mai înv`] istoria ]`rii mele, ci
istoria unui grup inexistent din punct de vedere
istoric, care î[i impune propriile valori. Un mozaic de
na]iuni vechi, unite de interese economice.
Aderarea este un lucru benefic în multe privin]e.
În primii ani, nu poate fi vorba de trecerea la mone-
da unic` european`, îns` fondurile primite pentru
dezvoltare vor cre[te substan]ial, odat` cu ele cres-
când, sper`m, [i nivelul de trai. Totu[i, se estimeaz`
c` peste 60% din IMM-uri vor disp`rea în primul an,
nu neap`rat datorit` concuren]ei marilor companii,
cât din cauza neputin]ei lor de a se ridica la stan-
dardele Uniunii. Cu alte cuvinte, ele nu vor c`dea, ci
vom renun]a noi la ele. Tata are un non-stop? Nu mai
are, lucreaz` la Billa!
Este evident c` intrarea României în Uniunea Eu-
ropean` este un lucru benefic pentru noi. Problema
este c` prea am face orice pentru asta. Am înv`]a
despre mun]ii altora, ne-am plânge c` „asta numai în
România se poate întâmpla“, am emigra cu milioa-
nele, numai s` ne fie pu]in mai bine. M`car pe ter-
men scurt.
Acum ceva vreme, am auzit un edil din Timi[ spu-
nând urm`toarea fraz`: „Sper ca, într-o bun` zi, s` nu
mai fim români, s` fim europeni“.
S` fie el!
Coco
dei, fa]` de care bibliotecara
are o evident` sl`biciune, î[i
aleg c`r]ile cu poze. Ajuns la
dorite, s` semnezi [i s` pleci.
Dac` dep`[e[ti termenul de
Liceenii no[tri s\nt mai
inteligen]i dec\t ai lor
Bocabularul
În fiecare zi, eu merg la [coal` împreun` cu
al]i peste 2.200 de elevi. Num`rul fiind a[a de
mare, diversitatea este un fenomen care apare
în mod firesc. Când spun diversitate, m` refer nu
doar la aspectul fizic, vestimenta]ie, mentalitate,
ci [i la vocabular.
Zilnic sunt încântat de o multitudine de ex-
presii, nenum`rate epitete [i construc]ii exotice
îmi mângâie auzul. De pild`:
„E[ti tare, baby!“ – apreciere adus` de c`tre
o persoan` de sex opus (sau nu). Este o excla-
ma]ie pozitiv`, adresat` aspectului fizic sau per-
sonalit`]ii în general. E de bine.
„Îs p` sistem!“ – apreciere adus` propriei
persoane. Expresiile derivate: „Îs p` val!“, „Îs bla-
n`!“, „Îs p` turbo sistem!“
„Cristal“ – exclama]ie euforic`. Exprim` feri-
cire, mul]umire [i, totodat`, încrederea în bine
[i viitor.
„B`iat salon“ – expresie originar` din Capi-
tal` (nu din provincie, adic` tot restul României),
ce desemneaz` un om vertical, onorabil [i demn,
un adev`rat stâlp al societ`]ii. La origine, desem- „Pe neveu“ – construc]ie care vizeaz` orice este antonim` expresiei „pe veu“ decât în cazuri
na o persoan` care „nu d` cu ciocu’“, „nu e coca- ac]iune efectuat` f`r` [tiin]a persoanei afectate. de agramare major`.
lar“, „e p` bune“ , „e blan`“. Prin analogie, se Ex.: „I-am dat una pe neveu.“, „I-am luat o ]igar` Coco
poate considera [i „b`iat cristal“. pe neveu.“, „Am ie[it din clas` pe neveu.“ NU
Frustr`ri
În bibliotec` se
Libera exprimare
intr` cu respect [i în
lini[te. Tot în lini[te se
sau \ndr`zni]i, c` nu gre[i]i
a[teapt` la coad` pân`
când o mul]ime de prichin- Deoarece num`rul de gre[eli de pronun]ie, V`c`rescu [i lui Dimitrie Cantemir, vom scrie
accentuare [i scriere în limba român` atinsese de acum încolo „niciun“, „nicio“, „niciuna“ etc.
cote alarmante, min]ile luminate ale Academiei
au venit cu o solu]ie pe cât de simpl`, pe atât de Pentru urm`toarea updatare a limbii române,
eficient`: transform`m abaterile în reguli! A[a ne permitem s` suger`m includerea formelor
rând, trebuie s` roste[ti c`, dup` principiul „dac` nu vine Mahomed la larg utilizate „complect“, „cribite“, „d`“ [i „p`“,
repede [i clar titlul c`r]ii munte, vine muntele la Mahomed“, vorbitorii de „io“ [.a.m.d.
limba român` nu trebuie s`-[i mai fac` griji: a Nu de alta, dar vrem s` avem o limb` vie [i
venit DOOM-ul la ei. Uite cum… modern`, într-o continu` schimbare [i…
restituire (care uneori e a degradare.
Pentru a nu-i sup`ra nici pe ardeleni, nici pe
doua zi), se percepe
b`n`]eni, nici pe olteni, moldoveni sau bu- DOOMnia Mea
amend`. Orarul de pe cure[teni, se accept` mai multe variante de
u[` este, bineîn]eles, accentuare a unor cuvinte. Pronun]a]i
pur orientativ… deci, cu încredere, în cea mai corect` lim-
b` român`, anost [i hatman.
Sub presiunea maselor (de tineri),
prefixele „extra“, „ultra“, „mega“ [i,
bineîn]eles, „super“ au devenit cuvinte [i
se scriu separat. Am totu[i o nedumerire.
Dac` zic „super ultra mega tare“ se con-
sider` enumera]ie cu valoare stilistic`?
Ca s` sublinieze faptul c` lucrurile se
schimb` odat` cu trecerea timpului,
adverbele compuse „alalt`ieri-noapte“ [i
„mâine diminea]`“ se scriu cu cratim`,
dar „dup` amiaz`“, f`r`. Clar, da?
Desp`r]irea în silabe este l`sat` la
bunul plac al fiec`ruia. Astfel, dac` pagi-
na se termin` chiar acolo, se poate scrie
„por-tavion“, „al-tundeva“ sau „arterios-
cleroz`“.
C`p[unele, coper]ile, g`lu[tile [i
cire[ile au intrat în legitimitate.
În semn de omagiu adus lui Ien`chi]`

Liceenii no[tri s\nt mai
inteligen]i dec\t ai lor
Exit
Dorin]a de evadare se manifest` în special la
vârsta adolescen]ei. Ca din întâmplare, adoles-
cen]a se suprapune, într-o oarecare parte, cu
liceul. {i în CNB se evadeaz`. Mai bine zis, din
CNB se evadeaz`. Teoretic, este imposibil. Prac-
tic, elevii se revars` la propriu peste ziduri.
În curtea gimnaziului, lâng` centrala termi-
c` se afl` o scar`. Eu a[ numi-o „stairway to
heaven“. Scara te ajut` s` urci un zid de pe care
trebuie s` sari, aterizând astfel în curtea gr`di-
ni]ei de lâng` liceu. Dup` ce te strecori printre
plozii care te împu[c` cu picioare de scaun sau
î]i dau s` m`nânci torturi din noroi, ajungi, în
sfår[it, afar`. De acolo, posibilit`]iile sunt infinite.
CNB are norocul de a avea o curte comun` cu
liceul sârbesc Obradovici. Când ie[i „pe la sârbi“,
un singur lucru conteaz`. Viteza. Deschizi fru-
mos u[a care leag` curtea de coridor, intri [i…
fugi. Obiectivul (u[a care d` \n strad`) nu tre-
buie sc`pat din ochi. Uneori, cineva te fug`re[te.
Alteori, e[ti doar binecuvântat în sârbe[te. Alte-
ori, ie[i cu bine… De cele mai multe ori îns`,
intervine altceva. Mai bine zis altcineva. Nata[a
este porecla port`resei de la sârbi. Nu se [tie da-
c` este într-adev`r port`reas`. Ar putea fi la fel
de bine prof`, elev` sau elev. Cert este c` nu sunt
singurul din Colegiu care s-a ciocnit/izbit/zdro-
bit de el/ea.
Acum vreo trei ani, chiar la intrarea în Cole-
Balustrada
oameni care fumeaz` unu-n cel`lalt în cele cinci cabine, pauz`
(lustruire
humanum est)
de pauz`, [i din cauza c`rora trebuie s` a[tep]i ora ca s`
În fa]a intr`rii principale a Colegiului Na]ional
B`n`]ean se g`se[te o balustrad`, devenit` pen-
tru mul]i simbol al liceului. De[i vopsit` periodic,
dup` câteva luni de [coal` nu mai p`streaz` nici
o urm` de culoare, ba chiar e lustruit`. Pentru a
în]elege cauzele acestui fenomen, e nevoie de câ-
teva explica]ii.
Nu se [tie prea bine de ce ([i nici nu ne batem
capul cu asta), dar liceul nostru este invadat, supra-
populat [i totalmente acaparat de… fete. Fusti]e,
codi]e, fundi]e, pipi]e, discrete, cochete, desuete,
iste]e, fâ[ne]e, frumoase, fi]oase, babane, pros-
giu a fost montat un bancomat. Metoda de ie[it
pe care v-o împ`rt`[esc este una mai neortodo-
x`. Dac` pentru celelalte dou` metode era nevoie
de aptitudini fizice, aici ai nevoie de pu]in talent
actoricesc. A[adar, bancomatul este chiar lâng`
intrare. Cum am procedat eu: am luat o cartel`
veche de telefon public [i m-am dus cu ea la por-
tar, spunându-i c` îmi este foame [i c` am bani
doar pe card. Surprinz`tor, a mers, portarul l`sân-
du-m` s` ies. Acum, c` am dezv`luit acest secret,
m` pot a[tepta ca în trei zile s` se pun` un ban-
Frustr`ri
Încerc s` intru în baie printre cei dou`zeci de
dai curs inten]iei…
tane, balcoane, far-
date, bronzate, fluierate, sclipici, pupici… Fetele
reprezint` mai mult de trei sferturi din popula]ia
celui mai mare liceu din Timi[oara. În total, cam
750.
Prin urmare, nu e greu s` v` imagina]i c`, a-
tunci când se termin` orele [i toat` aceast` popu-
la]ie feminin` se îmbulze[te pe poarta strâmt` a
liceului, b`ie]ii trec cu totul neobserva]i. C`lca]i
pe picioare de tocuri cui, fleici]i între gen]i [i ame-
]i]i de parfumuri [i sporov`ieli vesele, se las` du[i
de val… În fa]a liceului, raportul dintre sexe revine
îns` la normal, c`ci deficitul de popula]ie
masculin` al Colegiului este suplinit de
popula]ia altor licee, facult`]i etc. B`ie]ii
î[i a[teapt` prietenele alinia]i (câ]i încap)
pe balustrada de la intrare. {tears` [i fre-
cat` de zeci de perechi de blugi zilnic,
aceasta ajunge s` str`luceasc` de-a drep-
tul, în culoarea fier natur.
Din momentul în care sunt luate în
primire, fetele se împart în diferite cate-
gorii. Unele intr` in ma[inile parcate de-a
lungul str`zii. Altele încalec` în spatele
motocicletelor [i scuterelor, ]inându-se
strâns de prietenul care tureaz` motorul
[i demareaz` în tromb`. În sfâr[it, unele
î[i iau partenerii de mân` [i o pornesc
agale spre sta]ia de autobuz.
Când toat` zarva s-a potolit [i zona
r`mâne aproape pustie, mai po]i vedea
câte o bunicu]` rezemat` de balustrad`,
a[teptându-[i nepo]elul…
Lucica de Lamermour
File not found.
Should I fake it? (Y/N)
comat pe partea interioar` a zidului [colii.
Cam astea ar fi cele trei modalit`]i principale
de a ie[i din Colegiul B`n`]ean. Desigur, mai este
[i cea conform c`reia te urci în platanul imens
din curte [i te arunci, sperând s` nu nimere[ti
incinta liceului.
Mul]i sus]in c` e greu s` intri la Colegiul B`n`-
]ean. Adev`rata provocare este s` [tii cum s` ie[i.
Cabron
La zid
Când reu[im s` evad`m,
evad`m la zid. Marele Zid. Zid care a proptit
genera]ii întregi de fum`tori [i de nefum`tori. Zid
în spatele c`ruia s-au format zeci de bisericu]e [i, în
interiorul acestora, zeci de b`l]i din scuipat în care
înoat` chi[toacele de ]ig`ri.
Diminea]a, pe la opt f`r` zece, zidul e camuflat
de fum [i de elevi. Mul]i oameni nu au curajul s`
treac` printre noi [i pur [i simplu ne ocolesc. Locul
e plin în fiecare pauz`, dar niciodat` la fel de plin
ca în ultima or`… Sprijini]i de zid, cu fa]a sau cu
Nu-i chihlimbar, dar da]i-i timp…
3
Toate drumurile
duc la…
Dup` cum spuneam, odat` ce ai ie[it din Co-
legiu, posibilit`]iile sunt infinite. O s` v` poves-
tesc despre alegerile majorit`]ii evada]ilor, care
de multe ori sunt [i alegerile mele. Pentru a
proteja anumite p`turi socio-liceale, voi ascunde
numele barurilor în care chiulim.
Dac` escapada are loc înainte de ora 09:00,
se merge în Barul 1. Pre]uri medii, calitatea
cafelei: medie. Decor dr`gu]. Muzic` de rahat.
Barul 2 este considerat o extensie a liceului.
Acesta se deschide abia de la 09:00. Pre]uri
mici. Calitatea cafelei: medie-superioar`. Decor
neesen]ial. Muzic` de calitate. Recomandare
personal`: ceai negru cu lapte, la doar 1,8 RON.
Barman prietenos.
Barul 2 este genul de loc în care g`se[ti tot
timpul pe cineva cunoscut. Barul 2 este locul cel
mai regretat de to]i absolven]ii. Barul 2 este
locul \n care î]i ui]i geaca [i dup` dou` s`pt`-
mâni e în locul în care ai l`sat-o. Dezavantaj:
intrarea e destul de joas` (barul e la subsol), iar
eu (1,85 m) dau destul de des cu capul.
Iar ultimul, dar nu cel de pe urm`, da, a]i
ghicit, Barul 3. Se deschide dup` 10:00. Pre]uri
mari. Calitatea cafelei: medie-superioar`. Decor
superb, muzic` dumnezeiasc`. Barman foarte
prietenos, la fel [i barmani]a. Ofert`: între orele
10:00 [i 17:00, la cafea prime[ti o ]igar` de foi
cu arom` de cire[e. Cum s` stai la [coal`?…
Treaba cu chiulu’ e ca-n sloganul de la Love+:
„Chiule[te cât vrei, dar chiule[te cu cap“.
Cabron
spatele, vorbim [i tragem satisf`cu]i din ]igar`.
La Marele Zid afli totul, absolut orice, cine cu
cine, de ce, cum, unde, când… Bârfe de ultim` or`,
sport, meteo, [tiri, întreb`ri existen]iale (c` doar
adolescen]i suntem), cultur` (mai rar, dar este)
[.a.m.d.
Chiar dac` e o parte insignifiant` a [colii, noi,
elevii, am transformat-o în legend`.
Un Til`, doi Til`…
 Runtime Error 6D at 417A:32CF:
4 Liceenii no[tri s\nt mai
Incompetent User.
Povestea
Consiliului
Ave]i Consiliu al Elevilor? Noi avem! Da, da,
cu regulament de ordine interioar`, cu o ierar-
hie clar stabilit` prin voturi multiple [i repe-
tate, cu func]ii, responsabilit`]i, agend` de
lucru [i condic` de prezen]`. Ce facem la Con-
siliu? P`i cum, ce facem?! {edin]e! Ca orice con-
siliu respectabil, ne strângem, cu întârzierile de
rigoare, ne foim pe scaune, tu[im, câteodat`
vorbim, alteori punem capul în palm` [i mo-
]`im. Am mai f`cut [i câteva chestii concrete,
care au ie[it bine, dar [edin]ele r`mân activi-
tatea noastr` de suflet. Despre ce sunt [edin-
]ele? Despre probleme. Numai c` probleme
serioase la noi în liceu nu prea sunt ([i cele
care sunt nu-s de noi), a[a c` uneori mai in-
vent`m câte una, de dragul dezbaterii. Art`
pentru art`, [edin]e pentru [edin]e.
Dup` o or`, dou` (absen]ele se motiveaz`,
a[a c` nu-i nici o grab`), când ie[im r`gu[i]i,
amor]i]i [i cu neuronii obosi]i de la [edin]`, ne
d`m seama c` de fapt toate-s bune cum sunt [i
c` perfec]iunea-i plictisitoare. C` de lucruri
(rele) n-ar fi, nu s-ar mai povesti (nimic). {i ar fi
p`cat de [edin]e.
Ioana de pe Creang`
Fancy, trendy, haute couture
{i la noi în [coal` ne lovim de ele la tot pasul: reprezentan-
tele sexului frumos care sunt convinse
c` lungimea p`rului [i a tocurilor, amprenta solarului, unghi-
ile false gen lopat`, gablon]urile sclipicioase
[i decolteul gen Grand Canyon sunt Calea [i Adev`rul...
inteligen]i dec\t ai lor
Cocalarul ]inut mobilul, iar capul va avea o înclina]ie de
45 de grade, pentru o mai bun` punere în evi-
Cocalarul care sap` la [an]
Caracteristic` principal`: sap` la [an].
Defini]ie: Cea mai periculoas` specie
den]` a mobilului. El se va lua de absolut oricine trece pe strad`,
mai ales de persoane de sex feminin. E bron-
uman`. Umbl` pe strad` în blugi, cu pantofi Cocalarul de nivel mediu zat, are [uvi]e blonde [i din]i lips`. Look: înc`l-
cu toc l`cui]i [i are un maiou suflecat dea- Caracteristic` principal`: O „arde“ în spa- ]`ri rupte, tricou – nu, pantaloni de stof`, p`l`rie
supra bur]ii. tele blocului cu prietenii [i are Dacie tunat`, sau [apc`, ceas, ghiuluri, lan].
din care r`sun` „muzic` de petrecere“.
Exist` mai multe forme de cocalari: El va purta cel pu]in un articol Nike sau Adi- Femeia cocalar. Cocalara
das, respectiv brandurile din pia]`: Nikf, Mike, Exist` mici diferen]e între categoriile de
Cocalarul „stilat“ Abibas, Didibas etc… cocalare, dar noi vom studia cocalara absolut`.
Aur: 3 inele (unul obligatoriu pe degetul Cocalarul cu Dacie tunat` va merge chiar P`r: blond. Dac` nu, [uvi]e.
mic); [i pân` la WC cu ma[ina. De câte ori o va folosi, Ruj: cu contur pân` în n`ri.
2 br`]`ri; chiar [i pe o distan]` de 10 m, muzica va fi por- Fond de ten: cam 2-3 cm grosime.
una bucat` lan] masiv; nit` instantaneu. Cercei rotunzi, diametru 10 cm, preferabil
burt` mare, tricou mulat. Când merge în ora[, cocalarul va purta trei- s` ating` umerii.
Pe tricoul de culoare roz sau beibi blu potling sau geac` „Harrison“ din piele de u[`, acest Lan]uri: multe, groase, grele…
fi întâlnite urm`toarele inscrip]ii: „De puta detaliu fiind cauza exclama]iilor cu care se Bluze cu inscrip]ia: „Sexy“, „Princess“ sau
madre“, „Brazil“, „Santa Monica“, „Sex“ etc… alint` cocalarii între ei: „Harrisoaneee!“. „Chanel“ etc…
Dac` e nevoit s` poarte adida[i, pe cât posi- Se face remarcat în ora[ sco]ând partea dor-
bil s` fie l`cui]i. sal` pe geamul ma[inii… Cam a[a e. Nu m` crezi? S` mor io!
Tocmai [i-a luat carnetul. Cocalarul va vorbi Ce te râzi?! ~?!
despre drumul înspre [coal` ZILNIC, el va face Un Til`,
din orice poveste o adev`rat` aventur`.
Pentru a apar]ine acestei categorii, sunt
Frustr`ri doi Til`…
necesare dou` telefoane mobile de ultim` Avem uniforme. Nu se vede, da’ noi avem. Le ]inem
or`. Unul e de vânzare. Cel la care se pe cuier [i pe sp`tarele scaunelor, iar când sim]im vreun peri-
vorbe[te (TARE) va fi ]inut de cocalar col (care de obicei apare în fust`, pe tocuri [i cu o agend` în mân`) le
la urechea opus` mâinii cu care este punem repede pe noi. Astfel suntem intangibili, chiar dac` plato[a de
stof` e pus` peste tricoul larg sau acoper` ceea ce bluzi]a sau bustiera nu
poate. Sezonul de vân`toare e de obicei între octombrie [i decembrie.
Dac` treci cu bine în semestrul al doilea, [ansele de supravie]uire
cresc considerabil [i po]i s` te gânde[ti deja la
migra]ia… în vacan]a mare [i cald`.

Liceenii no[tri s\nt mai
inteligen]i dec\t ai lor
Tocilarii
Oameni cu ]inut` rigid`. Oameni care
înva]`. Mult. Oameni care citesc. Manu-
alele. Doar manualele. Oameni care înva-
]` atât cât trebuie ca s` fie absolut siguri
c` primesc nota maxim` [i nimic mai mult
sau altceva. Singura lor dorin]` arz`toare
este ca toate notele primite s` aib` 2 cifre
fiecare.
Oameni f`r` pasiuni. Oameni [ter[i.
Oameni care fac întotdeauna ceea ce tre-
buie. Oameni c`rora nu li se întâmpl`
nimic. Oameni agreabili [i atât. Oameni
care nu au prieteni, ci doar colegi. Oameni
care te invidiaz` c` ai tovar`[i care î]i
m`nânc` din sandvi[ sau c` e[ti obosit
luni diminea]` fiindc` ai fost duminic` la
un chef. Oameni pentru care spaima
absolut` e s` priveasc` în ei în[i[i. În gol.
Oameni pe care Dumnezeu îi iube[te
la fel.
Coco
S` vezi [i s` (nu) crezi
Colegiul B`n`]ean se g`se[te într-o cl`dire
veche (vezi legenda), ceea ce e foarte bine [i fru-
mos. Multe aripi, coridoare largi, sc`ri în spiral`,
pasarele [i ochiuri de geam la tot pasul. Nici vorb`
de modelul atât de r`spândit de [coal`-vagon.
Cl`dirile vechi au îns` o mare problem`. Se cer
renovate.
Schimbarea la fa]` nu s-a petrecut în mod mi-
raculos decât o singur` dat` în istorie, cam cu
2.000 de ani în urm`. În zilele noastre p`c`toase,
liftingurile, injec]iile cu botox, epilarea must`]ii
[i toate celelalte schimb`ri posibile se pl`tesc. La
fel [i renovarea.
Dup` îndelungi eforturi au ap`rut [i banii,
doar c`, evident, nu erau destui. A[a c` s-a reno-
vat doar cl`direa liceului, corpurile de gimnaziu
[i primar fiind l`sate în plata Domnului.
Îns` nici m`car liceul nu a fost renovat inte-
Frustr`ri
Dintre toate probele pe care trebuie
s` le treac` un elev, secretariatul este cu si-
guran]` una dintre cele mai serioase. Cei care nu au
de ales [i trebuie s` apese clan]a u[ii respective [tiu
deja ce-i a[teapt`:
ELEV (timid [i excesiv de politicos): Bun` ziua…
SECRETARA (dup` ce îl ignor` un timp, peste ochelari):
Ce vrei?
ELEV (repede, încercând s` nu par` intimidat):
O [tampil`/o adeverin]` / o foaie matricol`…
SECRETARA (calm, cu total` indiferen]`):
Nu se poate. Nu vezi cât am de
lucru?
Memory error. All of your personal
settings have been forgotten.
5
Medita]ii
{tim cu to]ii cum e… Sentimentul `la de dinainte
de medita]ii. Intr`m, salut`m [i sper`m s` se încheie
cât mai repede (ca la doctor).
La început î]i pas`, dar dup` aceea ai [i uitat c` ai
dat ni[te bani. E stres, mult stres, ceasu’ `la din buc`-
t`rie tic`ie la infinit [i tu tot mai faci exerci]ii la mate
[i la român` [i la german` [i ajungi s` le încurci, îns`
deodat` te izbe[te… mirosul duios… de sub mas`. Mi-
rosul neîntrecut al picioarelor colegului meu care \mi
mângâie n`rile în fiecare miercuri de la cinci la [apte.
În fiecare joi, de la [ase, imediat dup` ce reu[e[ti
s` scapi de câinii din fa]a blocului, te a[ezi lâng` cea
mai frumoas` fat` pe care ai v`zut-o vreodat`. La un
moment dat, sim]i c` te atinge un picior sub mas`,
a[a, din gre[eal`… R`mâi blocat, te ui]i la ea, ea
zâmbe[te.
Tu intri în joc. Proful nu î[i d` seama [i st` lini[tit
la mas`. Tu continui, abia î]i st`pâne[ti bucuria. La un
moment dat, ea se ridic` [i î[i cere voie la toalet`. Tu
înc` îi sim]i piciorul…
Un Til`, doi Til`…
gral, pân` [i aici unele locuri au fost trecute cu
vederea. Ca de exemplu cel din imaginea al`tu-
rat`.
Credea]i c` e [opronul sr`bunicii? Eroare. Acest
loc se g`se[te la 5 metri de intrarea principal`,
lâng` sala de sport, camuflat bine de o u[` de ta-
bl`. Acum ceva timp servea ca loc de fumat. În caz
de pericol (profesor de serviciu la orizont), singu-
ra sc`pare posibil` era s` sari pe geam în vestiarul
fetelor, de acolo în sala de sport [i apoi afar`, pe
alee. Locul a fost abandonat definitiv dup` ce, în
mai multe rânduri, fum`torii au fost prin[i cu mâ-
]a-n sac, fiindc` geamul era închis.
Acum, cei care mai folosesc [opronul sunt por-
tarii [i câinele Colegiu. El a g`sit aici o oaz` netul-
burat` de lini[te, peste care timpul nu vrea s` se
mai scurg`.
Ioana de pe creang` On the other side
Din confesiunile
unui tåmpit
Stare lamentabil` de cretinitate: s` vrei s` faci totul Ierarhic vorbind, exist` ceva mai jos de tâmpit?
[i s` nu faci nimic, s` ai idei aparent geniale care,
odat` ce prind form`, s` se usuce [i s` crape de la sine.
Tâmpit fiind, po]i s` te mai tâmpe[ti?
{coala, în condi]iile în care nu deformeaz` reali-
Eu le în]eleg, cred în ele, le cunosc, doar eu le-am tatea, este benefic`. Te ridic` cât de cât în ierarhie –
creat… dar nu vor s` se contureze [i pentru tine. Nu cam pân` în punctul IB. Odat` ce am demonstrat c`
vor [i gata! M` simt tâmpit. [coala nu e degeaba, hai s` vedem ce înseamn` IB. IB
Când ne sim]im tâmpi]i? Suntem ni[te creaturi cu reprezint` informa]iile de baz` din liceu, undeva cam
un puternic instinct de ap`rare [i mândrie. Noroc c` la sfertul sfertului ierarhiei tâmpit – genial. De[i, odat`
putem alege s` nu spunem tot ceea ce gândim; a[a c` luat bacul, nu te mai sim]i tâmpit, cel pu]in pentru o
nu [tie toat` lumea când ne sim]im tâmpi]i. Unii se perioad`.
tr`deaz` f`r` s` vrea, al]ii se mascheaz` reu[it. Exist` Starea de tâmpenie a adolescentului este de fapt o
momente majore, în fa]a c`rora nu ai voie s` fii tâmpit stare fireasc` de trecere spre adev`rata cunoa[tere,
[i tocmai pentru asta ne antren`m \n fiecare zi. Nu tre- spre autocunoa[tere. Începi s` [tii de-abia atunci cånd
buie s` faci nici un efort ca s` fii tâmpit, dar trebuie ai în]eles c` nu [tii nimic.
s` faci totul ca s` fii genial. Asta dac` e s` lu`m în cal- Fiecare î[i cunoa[te tâmpenia [i tâmpeniile, impor-
cul extremele. Unul care se afl` undeva la mijloc se tant e cum [i le gestioneaz`. Eu, de exemplu, exact asta
poate sim]i tâmpit prin simplul fapt c` nu e genial. am f`cut scriind acest articol. Tâmpit s` fii s` nu-l
Ast`zi se promoveaz` ideea de a fi expert într-un cite[ti.
domeniu (de regul`, foarte îngust). Deci s` fii tâmpit
în general, dar genial pe o anumit` specialitate? ~sta Lari
ar fi un motiv ca atunci cånd se discut` despre un alt
domeniu decât al t`u s` te sim]i tâmpit?
 Error reading FAT record. Liceenii no[tri s\nt mai
6 Try SKINNY one? (Y/N)
inteligen]i dec\t ai lor

„La radio…
vreau s` ajung
la radio…“
Un nou soi de
comunicare a ap`-
rut în CNB. Comu-
nicarea prin unde
radio. Cam exage-
rat spus, din moment ce dispunem doar de ni[te boxe de
comp spânzurate deasupra u[ilor. Scopul acestui Feng-
Shui nereu[it este de a încânta timpanele elevilor cu
muzic` de cea mai bun` calitate. Majoritatea
ascult`torilor ar aprecia ideea, dac` ar reu[i m`car s`
deslu[easc` sunetele ce le perturb` conversa]iile. Dar
s`racele boxe nu prea pot reproduce armonios nici
m`car un scrâ[net de chitar`.
Centrul de comand` are [i el problemele lui: un cal-
culator ponosit, cu o memorie atrofiat` încearc` s` se
]in` treaz m`car 10 minute din 60. Dar [i atunci ]ip` o
eroare! Tipu’ de la radio s-a împrietenit cu el, dar nu [i
cu prelungitorul neînc`p`tor. Monitorul nu are loc în
priz`, de aici misterul diferen]elor de gen muzical de la o
melodie la alta: DJ-ul, orb, nu [tie ce melodie urmeaz`.
Un mister înc` mai greu de elucidat este fenomenul
muzicii clasice sau populare din ore, când, datorit` unor
procese SF, muzica de pe adev`ratele unde radio
invadeaz` aria noastr` de acoperire.
Cu toate lipsurile lui, radioul are [i câteva merite.
Scoate profii la timp de la ore (ecua]iile de gradul II pe
acorduri de rock nu mai dau bine), sparge monotonia
din pauze [i treze[te adormi]ii (din p`cate, doar la pro-
priu…).
Leyla
Mitsubishi & Co
{coala noastr` este, bineîn]eles, des`vâr[it
organizat`. Fiecare [tie ce trebuie s` fac` [i, chiar
dac` nu [tie, tot face ceva.
Printre cele mai responsabile doamne ale in-
stitu]iei se num`r` [i femeile de serviciu.
Î[i cur`]` p`tr`]ica de etaj ca pe o a doua cas`.
P`zesc coridoarele cu mai mult` str`[nicie decât
pe un schimb valutar. Odat` ce au încuiat cori-
dorul, nu cedeaz` decât tratativelor asidue [i argu-
mentelor foarte conving`toare.
Privesc orice activitate de dup` ore cu mult`
suspiciune. {i pe bun` dreptate. Ata[amentul fa]`
de spa]iul arondat nu le poate l`sa s` se împace
cu gândul c` cineva le invadeaz` teritoriul, mai ales
când au preg`tit deja totul pentru ziua urm`toare.
A[a c` sunt foarte prev`z`toare în privin]a unui
atac.
Cei care totu[i insist` [i îndr`znesc vor avea
de suferit un adev`rat bombardament psihologic.
Din dragoste…
În fiecare zi, când ajung la [coal` [i des-
chid poarta, sper s` fie acolo. Zâmbetul lui
de sub gangul întunecat [i aglomerat îmi lu-
mineaz` diminea]a, cele câteva cuvinte pe
care mi le spune, chiar dac` uneori nu le
în]eleg, îmi merg drept la inim`. În pauze, îl
caut din priviri cu înfrigurare, pân` când
ochii ni se întâlnesc [i simt – ba nu, [tiu si-
gur – c`, de[i mai sunt sute de oameni în
curte, el se uit` numai la mine. În ore, gân-
dul îmi zboar` la momentul când îl voi vedea
iar [i m` uit pe geam, poate… Când plec spre
cas`, încerc s` m` strecor cât mai aproape
de el ca s`-l pot saluta, fie [i numai din
priviri. Nu trebuie mai mult, c`ci el [tie…
…c` a doua zi iar e în tur` [i o s` urle
directoarele la el [i deja 10% din salariu’ pe
luna asta s-a dus, fir-ar al dracului, da’ ce s`
fac`, îi sunt dragi copiii [i mai deschide poar-
ta. Parc` astea n-au fost tinere, ptiu!… c` iar
i s-a rupt buzunarul la halat, cheile astea au I will survive, I will survive!
pe pu]in un kil, da’ las’ c`-l coase nevasta.
Uite c` iar se îmbulzesc `[tia pe poart`, sta]i, ma[ina claxoneaz` s`-i deschid` poarta… dragoste în liceu. Noi, în CNB, tr`im o po-
m`, ```… Nu mai [tie cuvântul, zice pe un- S` tr`ie[ti, nea Kelemen, mai stai? C` noi veste de dragoste colectiv`. Cu portarul.
gure[te, fekete mekete, c` pricep ei. Gata, au plec`m… Stau, stau…
plecat, acu’ vine cornu’ [i laptele… [i `la cu Cei mai mul]i tr`im câte o poveste de CrEmese
Frustr`ri
G`l`gia [i alerg`tura din
pauze a celor mici. Te treze[ti cu
Big Brother
câte unul (sau mai mul]i) în bra]e sau
e[ti atacat pe la spate cu umbrela, în
acompanierea unor sunete de lupt`
Doamnele de inconfundabile, care te trezesc din
serviciu vor in- visul orei precedente [i \]i r`mân în
tra de mai mul- surdin` pân` a doua zi, când o
te ori în clas`, vor iei de la cap`t.
goli co[ul de gunoi în
repetate rânduri, vor co-
menta asupra dezordinii [i a altor
mici nereguli din sal`, existente sau imaginare.
{i cei care întârzie trebuie s` se fereasc`. Tot
pe bun` dreptate, doamnele devin agresive dac` nu
le este respectat` munca. {i, cum diminea]a mun-
ca lor este sp`latul pe jos, s` le-o calci literalmente
în picioare e o îndr`zneal` cu repercusiuni grave.
Întârziatul trebuie a[adar s` se deplaseze ca Spider-
man ca s` evite zona înc` ud`. Dac` totu[i î]i
alunec` piciorul [i la[i vreo urm`, e treaba ta cum
vei evita mopul îndreptat spre tine.
Personajul colectiv

Pretend like I see you, or else…

La începutul anului [colar, noi, elevii Cole-
giului Na]ional B`n`]ean, am avut un mic [oc.
Cum intri pe poart`, privirea î]i este atras`
de un obiect nou, amplasat deasupra intr`rii în
sala de sport. Acolo, sus, [ade lini[tit` o camer`
video. Impresionant!
Elev fiind, con[tiin]a te târ`[te într-una din-
tre cl`diri. Primul pas spre al doilea [oc. La un
moment dat, ajungi [i în fa]a cancelariei unde,
stupefiat, observi cea de-a doua camer`. Aces-
tea dou`, împreun` cu cioburile de sticl` de pe
gardul [colii, ne duc cu gândul la… alt` insti-
tu]ie…
Dup` câteva zile de derut`, a ap`rut întreba-
rea: oare sunt camere de juc`rie sau de ce nu
e niciodat` aprins becule]ul care s` indice c`
„suntem pe sticl`“?
Din cercet`ri, am aflat c` serverul necesar
monitoriz`rii… nu-i! Deocamdat`, pentru p`s-
trarea disciplinei, se merge dup` aparen]e. Dar
cât o s` ]in`? Mai r`mâne s` afl`m c` cioburile
de pe gard sunt de fapt mulaje de silicon [i…
s-a dus cu încrederea!
ButUca

Liceenii no[tri s\nt mai
inteligen]i dec\t ai lor
CNB fest
Un profesor alearg` cu un ou în lingur`. Altul
scoate cu din]ii merele din ligheanul cu ap`. Altul
b`rbiere[te baloane. O prof` d` cu spray pe ziduri.
Câ]iva trag de o sfoar` pân` le ies ochii din cap. Unul
num`r` o bil`.
Data: un weekend de prim`var`.
Loca]ie: CNB.
Eveniment: CNB Fest.
Organizare: curcubeu. Casa Ro[ie, Casa Porto-
calie, Casa Galben`, Casa Verde, Casa Albastr`, Casa
Violet, Casa Maro [i Casa Neagr`. Culori diferite,
identit`]i diferite.
Casa Portocalie vopse[te caloriferele în portoca-
liu. Casa Verde î[i face tricou verde cu „Bâ[ti“. Casa
Galben` îl d` în urm`rire pe Tweety. Casa Violet pune
suflet.
Timp de trei zile, [coala se s`rb`tore[te prin joac`
[i distrac]ie: graffiti, desene pe asfalt, body painting,
treasure hunting, competi]ii sportive etc. Elevii, cot
la cot cu profesorii, umfl` baloane [i particip` la
HH
Loc de dat cu capul (\n gur`)
Dac` ]i-a pl`cut sau nu, dac` ai r\s sau ai
pl\ns, dac` e suficient de cool pentru tine sau
]i s-a p`rut cam br\nzit (cheesy), dac` pur [i
simplu ai ceva de spus sau de ar`tat, pro sau
contra, avem un singur mesaj pentru tine:
STOP RUBBING THE MINT, DON’T JUST SIT
THERE CUTTING LEAVES FOR THE DOGS!
DON’T BREAK YOURSELF IN FIGURES ANY-
MORE! |]i punem la dispozi]ie o platform`
de pe care s`-]i strigi opiniile \n gura mare (ca
mai sus, cu caps lock-ul pus). Deci, pune
m\na pe [oarece, pe tastatur` [i vino pe
forumul www.academiadegashca.ro! D`-]i
cu p`rerea, critic`, laud`, combate, scrie,
posteaz` poze sau filmule]e [i, cine [tie,
poate vei [i c\[tiga. |nc` nu ne e clar ce sau
c\nd, dar va fi ceva [i va fi cur\nd. Oricum,
c\nd afl`m [i noi, \]i spunem repede [i ]ie. Iar
dac` vrei un supliment [i la liceul t`u, d`-ne
un mail la academiadegashca@catavencu.
ro [i te punem pe list`. Prin net, [i tu po]i fi
un academician de gashc`!
A.C.
Game over. Insert quarter
to browse the Internet.
7
jocuri. Cum se apropie Zilele Colegiului, deja se simte
ceva plutind în aer. De aici e numai un pas pân` ce
toat` [coala e umplut` cu afi[e de promovare a
Caselor, cu desene, panglici, ab]ibilduri, panouri cu
idei [i oferte – toate în spiritul fiec`rei Case. Pro-
fesorii sunt [i ei membri în câte o Cas` [i, dac`
reu[e[ti s`-i atragi în echip`, aduc un bonus de
puncte. A[adar, Casele sunt în competi]ie. Exist`
responsabili cu punctele, care urm`resc fiecare acti-
vitate, o evalueaz` [i afi[eaz` periodic situa]ia. În
cele trei zile ale fest-ului propriu-zis, orele se sus-
pend` (mai ales sâmb`t` [i duminic`), cl`direa e
împodobit` în culorile caselor [i în fiecare col]i[or se
întâmpl` ceva. Se vorbe[te mult, se râde, se munce[te
cu pasiune, se tr`ie[te intens, [coala se transform`.
Duminic` se dezv`luie clasamentul final [i se
decerneaz` Cupa Caselor.
E luni. Un profesor semneaz` condica. Doi beau
cafea. Unul corecteaz` furios. Altul pred` plictisit. S-a
terminat fest-ul. Orice minune ]ine numai trei zile.
Lari & Collective
Frustr`ri
Într-o anex` a liceului se afl` o c`m`ru]` mic` cu
un telefon, un xerox [i o doamn` care le p`ze[te. Cum profe- jum`tate de or` în
sorii uit` s` mearg` ei în[i[i la xerox, aleg un nefericit pe care îl
trimit s` îndeplineasc` dificila sarcin`. Spun dificil` pentru c` doamna-
care s-a repetat
toat` piesa. Fie-
Cerber trebuie s` fie mai întâi convins` cu tot felul de dovezi [i argumente care cu ritmul lui:
c` elevul a fost trimis cu adev`rat la xerox de c`tre un adult [i nu dore[te rapid, lent, moro-
s` p`streze pentru foloase personale cele treizeci de exemplare. Dac` c`nos, entuziast,
rezervat, vesel, ener-
pân` la urm` doamna se înduplec` [i pune ma[in`ria în gic, timid sau încrez`-
func]iune, ce iese din ea este cu totul imprevizibil tor. Odat` ce se mobilizea-
([i prea pu]in lizibil). z`, nu mai conteaz` cât timp a
trecut de când stau în [coal` sau oriunde
altundeva. Merit`.
Momente de oboseal` – multe. Momente de Se numesc Heavenly Hell. I-a adunat o pro-
nesiguran]` – uneori. Momente de bucurie – fesoar`. Sunt împreun` de aproape 10 ani [i în
în continu` cre[tere. {i mai sunt a[a o gr`- fiecare an li se mai adaug` o genera]ie.
mad` de alte feluri de momente pentru fiecare. Au destule premii, dar nu prea le pas` de
Îns` pentru dou`zeci de adolescen]i din CNB, ele. Sunt puse într-un col] de raft [i gata. Pie-
ele sunt tr`ite împreun`: pe scen` sau în afara sele sunt jucate îns`, de fiecare dat`, cu ace-
ei. Da, în Colegiu exist` o trup` de teatru. Una ea[i energie [i cu mai mult entuziasm de la un
adev`rat`. Una vie. spectacol la altul. Sunt buni, sunt r`i? Sunt
Nu are regizor, scenarist sau scenograf. Fie- împreun`.
care este pu]in din toate acestea. O repeti]ie
poate însemna ore în [ir la aceea[i pagin` sau Ancu]a
Echipa redac]ional` CNB
Tudor BUICAN
Andrei COCOCEANU
Ioana DRAGOMIRESCU
Vlad DRAGOMIRESCU
Raluca ILA{
Anca IONESI
Leyla MU}IU
Larisa PLE{CA
Bogdan UNTIL~
Oana V~CIAN
Foto: Vlad DRAGOMIRESCU, Constantin
TUDURACHE, Oana V~CIAN, Diana VIDRA{CU
Coordonator: Monica Sorana BIREESCU
Colegiul Na]ional B`n`]ean
300172 Timi[oara, Bdul 16 Decembrie 1989, nr. 26
Tel. / Fax 0256 491713
www.colegiulbanatean.ro
Capete (aproape) limpezi
din partea Academiei Ca]avencu
Nic SÅRBU
Simona TACHE
„M`car cåteva cråmpeie,
M`car o ]and`r` de curcubeie,
M`car ni]ic` scam` de zare,
Ni]ic` nevinov`]ie, ni]ic` dep`rtare.“
Tudor ARGHEZI