Dragi părinţi şi dragi bunici Dragii noştri spectatori

Fraţi mai mari şi fraţi mai mici Mame, taţi, fraţi, verişori
Bine aţi venit aici! Fiţi cu noi îndurători.
Noi am pregătit serbarea Anu-ntreg am cercetat
Pentru-o mare sărbătoare: Cartea toată-n lung şi-n lat
Cuvintele le-am aflat.
TOŢI: SFÂRŞITUL CLASEI I
În această serbare noi, copiii, Le-am văzut, le-am cunoscut
Vouă vă vom închina Pe hârtie le-am ţesut
Tot ce ştim, ce-am învăţat. Le-am dat viaţă, le-am crescut.
Vom cânta, vom recita, Acum vi le-nfăţişăm.
Cu toţi ne vom bucura. Şi de n-om şti să jucăm,
De ne mai şi încurcăm
Bun venit, dragi invitaţi! Fiţi cu noi îndurători
Astăzi clasa noastră Dragii noştri spectatori.
O serbare-a pregătit
Pentru dumneavoastră. Îţi aminteşti? La început ce greu a fost!
Nu suntem artişti vestiţi, Atâtea semne parcă fără rost!
Ci începători Ovale, zale, bice, bastonele
Şi cu noi ştim c-o să fiţi Priveam nedumerit la ele.
Îngăduitori. Acum le stăpânesc pe fiecare.
Prietene îmi sunt, iar eu-un mândru ciobănel
Nici nu ştim cu ce să-ncepem Îmi pasc cu grijă turma de mioare
Şi de-aici pornit-a cearta. Cum mă învaţă ale mele-nvăţătoare.
Fiecare se pricepe
Spune una, spune alta. De când şcoala a-nceput , nouă luni au şi trecut
Timp în care noi, cei mici,am pătruns până aici
Eu vreau cu acordul vostru Taina alfabetului, scrisului, cititului.
Că aşa este firesc Povestea literelor va începe!
Să-ncepem programul nostru Ne închinăm, Alfabetule-mărite,
C-un cântec copilăresc. Ascultându-ţi, pe rând, fiicele!

Copilăria noastră este-un fulg de nea Vine, vine clasa-ntâia

Un bob gingaş de rouă sau o rândunea Cu brigada Bucuria,
Dar noi, copiii lumii, vrem pace, doar atât Bucuria ne e mare
Ca-n cinste să trăim pe acest pământ C-am învşţat fiecare
Page12

Copile, eşti o stea, Pe câmpii e iarbă verde

Lumină-i viaţa ta La noi litera se vede
Eşti lumea de pe cer Hai, copii, să le-adunăm
Şi zâmbetu-i mister Haideţi să le prezentăm.
Copii, să ne iubim
Şi-n pace să trăim
Sub soare arzător
Şi cerul fără nori.
Mult iubite abecedar, Eu sunt B, copii, cu mine
Tu m-ai învăţat pe mine Cel mai mare oraş se scrie.
Şi chiar foarte, foarte bine Se-nţelege, surioară,
Să ma port ca un şcolar Oraş de la noi din ţară.
Să mă port frumos, corect Bucureşti, oraş poveste
Să am grijă de caiet, Capitala ţării este.
Să ne-ajutăm între noi
La măruntele nevoi. C e-o literă frumoasă
Ei, ce ziceţi? Cu ce-ncepem? Iată, stă-n frunte la casă
Şi la cântec îl aflăm
TOŢI: Cu litera A” Haideţi, copii, să-l cântăm:
NE JUCĂM, NE JUCĂM
Deschideţi urechea bine, Cu degetul mare........
Să vedem ghiciţi ori ba
Ce cuvinte sunt pe lume Iată-mă-s şi eu, D mare
Care-ncep direct cu A Ne-am întâlnit la dictare
Dar ce jale, frăţioare
Anca, Ani, Anicuţa Pentru unii la dictatre!
Anişoara şi Ancuţa.
Avion, arici, alune După E ce crezi că e?
Ani are să le-adune. Este clar: litera E!
Elefant, elan, elice
FETELE: Aoleu.....! Etichetă, măi amice!
BĂIEŢII: Ce-aţi păţit, fetelor?
O fată: N-am păţit nimic. Voiam doar să E, e, e, plăcută vreme e
spunem că şi aoleu începe tot cu A. Timpul repede-a trecut
Aoleu capul mă doare, aoleo, aoleu Şi clasa I s-a sfârşit
Că-i gălăgia prea mare, aoleu, aoleu E, e, e, plăcută vreme e!
Vă spunem că asta este, aoleu, aoleu
În clasa stelutelor
Băieți mici și băieți mari,, aoleu, aoleu
Mai răi ieri, şi mai buni azi, aoleu, După E urmează F
aoleu. F e-n fluture, fetiţă, farfurie, furculiţă,
Foarfece şi tot ce vrei
Sunt o literă zglobie Doar să-l ştii să-l desenezi.
Ca un A cu pălărie. După F ştiţi voi ce vine?
Page12

Sunt glumeț, că nu mi-am pus

Pălăria–n jos, ci-n sus!
Cred că știe fiecare Asta ştie orişicine,
Că sunt litera Ă mare! Şi o ştie foarte bine
Că G intră-acum în lume
În ghicitori, gând şi glume.
Învăţătorul: - Denisa, cât fac trei şi cu unu? -Mama , doamna invatatoare care ne-
: - ?! a venit de curand nu prea stie sa
Învăţătorul: - Fii atentă aici, Denisa! Eu îţi socoteasca . Ieri ne-a spus ca 5 nuci si cu 5
dau trei mere şi-apoi îţi mai dau unul. Câte nuci fac 10 nuci . Azi ne-a spus altfel : cica 6
mere ai în total? nuci si cu 4 nuci fac tot 10 nuci .
Denisa: - Cinci!
Învăţătorul: - Cinci ? Cum aşa ? -Doamna invatatoare , poate fi cineva pedepsit
Denisa: - Păi, mai am unul în ghizdan! pentru un lucru pe care nu l-a facut ?
-Nu .
-Atunci , va rog , nu ma pedepsiti pentru ca n-
Învăţătorul: - Ghiţă, dacă eu îţi dau opt am scris tema !
mere şi îţi cer să-i dai surioarei tale
jumătate, cu cîte mere mai rămâi?
Ghiţă: - Îmi rămân şase mere, domnule
învăţător!
Învăţătorul: - Vai de mine, şase? Ghiţucă, nu
ştii scăderea! Gigel reclamă acasă că doamna învăţătoare îl
Ghiţucă: - Ba da, eu ştiu împărţirea, dar persecută. Exasperat, tatal se duce la şcoală să
surioara mea nu o ştie!... o întrebe pe învăţătoare ce se întâmplă.
- Cum aşa? se miră aceasta. Gigel, ia vino aici!
Cât fac 70-60?
Învăţătorul: - Elev Ionescu, numeşte cinci Gigel: - Ai văzut, tată? Iar a început! 
animale sălbatice din pădure

Elevul: - Patru lupi şi o vulpe!

Învăţătorul: - Elev Radu, spune-mi o După vacanţa de Paşte, învăţătoarea îi întreabă

propoziţie în care să se afle şi cuvântul „ou”. pe copii:
Radu: - Eu mănânc o prăjitură. -Ce fapte frumoase aţi făcut în vacanţă, copii?
Învăţătotul: - Bine, bine, dar unde este oul? -Eu am ajutat o bătrânică să treacă strada.
Radu: - Oul este în prăjitură, domnule -Şi eu l-am ajutat pe Robert să treacă bătrânica
învăţător! strada.
-Şi eu i-am ajutat pe Ianis şi pe Robert să
treacă bătrânica strada.
Mama: - Laura, fata mamii, mănâncă
-Dar de ce a fost nevoie de atâţia copii?
Page12

tot din farfurie! De ce alegi varza din -Fiindcă bătrânica nu voia să treacă strada.
mâncare şi mănânci numai carnea? Să ştii
că varza are multe vitamine şi de multe ori
este mai gustoasă decât carnea. Gigel se întoarce supărat de la şcoală.
Tatăl îl întrebă:
Laura: - Nu cred, mămico! Dacă ar fi - De ce eşti supărat, Gigele?
mai bună decât carnea, Lăbuş al nostru ar - Cum să nu fiu supărat dacă iar mi-ai
fi mâncat până acum toată varza din greşit tema?
grădină!
 La ora de limba română, învăţătoarea îi Profesoara le cere elevilor:
întreabă pe elevi: - Copii, faceţi o propoziţie folosind cuvântul
- Cum o să spunem la viitor "eu casc"? "televizor"!
Elevul: Andreea ridică mâna şi spune:
- O să spunem "eu dorm". - Stau în sufragerie şi mă uit la desene animate.
Profesoara:
Un copil plângea pe holul şcolii. Învăţătoarea - Şi televizorul unde este?
îl întreabă: - Păi... în sufragerie.
- De ce plângi?
- Un copil mi-a dat jos plăcinta!
- A fost cu intenţie? O fată vine de la şcoală suparată şi se duce la
- Nu, cu brânză! mama ei:
- Mama am luat un 4!
Mama o ceartă:
La o lecţie de aritmetică, profesorul îşi întreaba - Dacă vei mai lua un 4 nu mai vorbesc cu tine.
elevii: A doua zi fata vine de la şcoala veselă si se
- Dacă sunt 12 oi într-o curte şi 6 dintre ele sar duce la mama:
afară peste gard, câte oi rămân? - Mamă, mamă, azi nu am mai luat 4!
- Niciuna, răspunde Ionel. La care mama:
- Niciuna? Nu ţi-ai învăţat lecţia de aritmetică, Dar cât ai luat, puiul mamei?
Ionel. - Am luat 2!
- Dar domnule profesor, dvs. nu-mi cunoaşteţi
oile. Când sare una, sar toate!
Mama către Gigel:
- Grăbeşte-te, Gigele, trebuie să ajungi la
Un copil il intreaba pe tatal sau: şcoală, e târziu!
- Tata, tu poti sa scrii cu ochii inchisi? - Nu-i nimic, mămico, e deschis toată ziua.
- Nu stiu, sa incerc.
- Bine, atunci sting lumina si sa imi semnezi si Doamna învăţătoare, poate fi pedepsit cineva
mie carnetul de note. pentru un lucru pe care nu l-a făcut?
- Nu!
- Atunci nu o să mă pedepsiţi pentru că nu mi-
Toti elevii scriu cu asiduitate la lucrarea "Ce aş am făcut tema!
face dacă aş fi patron?". Unul singur stă cu
mâinile la piept şi meditează. După G vine-n oraş
- Marinescule, tu nu scrii? Desigur, litera H
Page12

- Nu, domnule profesor, aştept să-mi vină Zi cuvinte, măi Ilie:

secretara. Haine, halat, hărnicie.

Fetele:Frunză verde de pe coastă, la,la....

Harnică e clasa noastră, la,la...
Băieţii: Frunză verde de arin,la,la...
Mai harnici de-acum să fim,la,la....
Toţi: Frunză verde cum o fi, la, la,
Să punem punctul pe i,la,la,
I e cel mai slab se pare
Se scrie cu linioare Din trei linii am făcut
Cu i începe Ioana Un “N” însă l-am pierdut
Şi tot cu I şi Ileana Printre nuci şi jucării,
Cosânzeana din poveste Noi şi noi năzdrăvănii!
Dar Ion pe unde este?
Refren:Ionel, Ionelule, mai lasă jocurile “O” e litera mai plină,
Ionel, Ionelule, şi mai fă-ţi şi temele Parcă-i roată de maşină!
“O” e gura mea când strig,
Când se duce luna la culcat “O” e chipul oului
Cine crezi că nu a învăţat Şi e gras de felul lui.
Este Ionel, bată-l să-l bată
Care nu învaţă niciodată Colo sus pe un catarg
În acest cântec de joc Un drapel porneşte-n larg
I cu J şi-au făcut loc Călător din port şi el
Haideţi toţi acum cu noi Pământ, peşte, porumbel,
Să jucăm până pe joi. Este p, să-l ţineţi minte
Când răsare din cuvinte.
Alunelul, alunelul hai la joc P vine şi de la un alt cuvânt important:
Să ne fie, să ne fie cu noroc PURTARE!

Cine-n horă o să joace Casa lui Q e-n Qatar

Mare, mare se va face Quintus este proprietar.
Dar acum e supărat
Alunelul, alunelul sus săltaţi Că piciorul și-a luxat.
Şi la stânga, şi la dreapta Și s-a dus la Dr. Quin
haideţi... Să îl vindece,copii!
Cred că ştie fiecare Să nu aibă vreo absență
Că-s format dintr-un stâlp mare. Tocmai când Q se învață!
Şi de el, lipit, pitic
Este chiar semnul ,,mai mic”
Cuvintele kilogram şi kilometru Este rău cu un “R” mare
Se învaţă cu încetul. Când n-avem bună purtare;
Nota zero merităm
As putea fi unghi drept, se stie, Când ora o deranjăm,
Dar n-am invăţat geometrie. Aşteptând ca-nvăţătoarea
Page12

Desenez un stâlp acum Să-şi arate supărarea.

Si-i fac umbra peste drum.
Toţi copiii îşi dau seama
Că-s “L” de la Liliana. Un copil micuţ, odată,
A-ntrebat pe tatăl său:
M e din cuvântul mamă “Spune-mi mie, dragă tată,
Toţi copiii îl iau în seamă. Ce e bine, ce e rău?”
Mamă, chipul tău duios
Mi-este drag ca Făt-Frumos.
Dacă nu dai cu săpun, U:Eu sunt litera”U” mare
Nu-ţi speli corpul zi de zi, Şi cu fratele ‘u”mic
Asta cum crezi tu c-o fi? Fără mine un cuvânt
Nu înseamnă mai nimic.
Toţi: Asta-i rău! Udrea, unde, unduit,
Undiţă şi loc umbrit.
Dacă nu înveţi mereu,
Asta să ţi-o spun tot eu? Mai avem un colţ de stea
Însă e un fel de ,,A”
Toţi: Asta-i rău! Litera cu vârfu-n jos
Este [Link]ţi frumos!
Dacă nu-ţi asculţi părinţii,
Nu-ţi speli dimineaţa dinţii,
Asta cum crezi tu c-o fi?
W: Sunt o literă cam mare
Toţi: Asta-i rău!
Nu mă scrieţi la-ntâmplare!
Mă-ntâlniţi în kilowat
“S” e-n sală, sere, soare;
În New York şi chiar în watt
Chiar şi doamna învăţătoare
Doi de v dacă-aţi lipit
Când un “S” lung ea şopteşte
W(dublu ve) aţi obţinut.
Repede ne potoleşte!

Trecem, copii, mai departe,

Veronica, Veronica
Pentru că la noi în carte
O fetiţă ca şi voi
Lângă “S”, “Ş” bine şade:
A-nvăţat tot alfabetul
Şarpe, şoricel, şarade.
Cum l-am învăţat şi noi
Şi aşa, încet-încet
“Te” e şi el pe aproape;
Am ajuns la ,,X”, la ,,Z”
Iată că le ştim pe toate:
Şi-am făcut compunere
Tată, tavă, tobogan,
Cu atâtea litere.
Tulnic, toboşar, timpan.
Toţi elevii arata literele

Eu sunt vestitul X: “ics”

“Ţ” e litera vioară
Dar sunt rostit cu mult tact
Cu care se scrie ţară!
În exemplu şi-n exact,
Fii atent când tu citeşti
Page12

în Alexe şi în pix.
Să ştii să mă deosebeşti:
Cu t scrii: tata, Titel,
Y: Sunt o litera ciudată
Cu Ţ:Ţicu, Ţăndărel.
Şi nu pot fi confundată
Chiar de se aude “i”
Când mă pronunţati, copii,
Eu mă numesc y(igrec)
Sunt o literă mai dificilă,
Unii spun chiar că-s străină.
Yen, York, Yvona, ştii bine
Sunt doar cuvinte străine. Cine oare, cine este
Cărticica din poveste?
Socotelile ne-învaţă
Ultima din alfabet Zi de zi de dimineaţă:
Este chiar litera Z(zet)
Zar, ziare, zăpuşeală TOŢI: MATEMATICA
Acum în final de şcoală.
Cântec: Matematica
( melodia ,, Dacă vesel se trăieşte)
[Link] crezut că matematica e grea,
Ce e alfabetul oare? Dar la şcoală am aflat că nu-i aşa,
Şir de porumbei în soare? Ne jucăm şi desenăm,
Stolul alb de porumbei? Ne gândim şi calculăm,
Sau pe câmp turmă de miei? Taina matematicii o dezlegăm.
Licurici sunt ori mărgele [Link]-i frumoasă şi-o-ndrăgeşti,
Literele subţirele? Când aduni, când faci probleme, socoteşti,
Ce e alfabetul? Ce e? Am văzut că-i mai uşor
Cred că e un fel de… cheie Şi în calcule ai spor,
Năzdrăvană, şi anume: Când înveţi cu mult temei,
Dragii mei!
Să deschidă porţi spre lume.
[Link] la urmă, se-nţelege,
Uite-aşa!
Alfabetul numelor Roadele le vom culege,
A: Ana ac cu aţă are. Chiar aşa!
B: Barbu bate toba tare. Le dorim cât mai bogate,
C: Carmen cumpără curea. După muncă şi răsplată bis
D: Dinu spune: da, da, da! Chiar aşa!
E : Ene vede o pisică.
F: Fane fuge cu Fănică.
G: Gheorghe ghete noi ar vrea.
H: Horea râde: ha, ha, ha!
I: Ica a găsit inelul.
J: Jana joacă ,,Alunelul”.
K: Karla cară kilograme.
L: Laura leagă baloane.
M: Marina mănâncă mure.
N: Nică strigă în pădure.
O: Olga vrea un ou cât casa.
Page12

P: Petre prinde peşti cu plasa.

R: Radu a dresat un urs.
S: Silviu stă pe casă sus.
Ş: Ştefan sforăie în cort.
T: Tudor a mâncat un tort.
Ţ: Ţicu ţopăie spre ţap.
U: Udrea mută un dulap.
V: Voicu vesel ia cravata.
X: Xenia duce găleata.
Z: Zaharia zice : gata!
Zero e clădirea goală Patru e un scăunel
Fără nici un ţânc în şcoală, Răsturnat de Costăchel.
Colivia ce o ţii, Anul, cât este de mare,
Fără vrăbii şi scatii, Patru anotimpuri are.
Este acvariul fără peşte Carul are patru roti,
Şi balonul ce pocneşte Fără patru nici că poţi,
Gol-goluţ ciupit de-un cleşte, Şi picioare, calul are,
Însă numerele toate Ca şi ursul din pădure,
Fac ce fac, Câte patru fiecare,
Că de-l pun la dreapta lor, Dar ca notă-n catalog
Cresc precum un cozonac. Zău că nu e bun deloc.
 
Unu e un cârligel
Şi e singur-singurel. Cinci e semnul de-ntrebare
Una este numai luna, Răsturnat de nu ştiu care,
Unu-i soarele din zare, E o seceră de mână
Una e măicuţa, buna, Pusă-n cui de o bătrână.
Una-i ţara noastră mare. Cinci la mână-s degete,
  Harnicele, frumuşele
  Şi unite împreună
Ca să facă treabă bună.
Doi e lebăda frumoasă  
Printre trestii graţioasă,  
Doi ochi sunt şi două mâini,
Două mâini, două picioare, Ochelarii lui Tănase
Două feţe luna are. Niţeluş s-au rupt şi-s şase,
Câte doi sunt buni amici, Şi acum îi pune el
Doi părinţi Aşezaţi în chip şi fel,
Şi doi bunici. Dar nu sunt ca ai lui tata,
  Că s-au rupt acum şi gata.
   
Trei a fost un colăcel, 7
Dar Gigel, Şapte este ca o coasă
Muşcând din el, Aşezată după casă,
Jumătate 1-a mâncat, Fâş prin iarba de mătase.
Jumătate 1-a lăsat. Şapte sunt pitici,
Page12

Trei sunt iezii mititei, Şapte felinare

Purceluşii sunt tot trei, Şi tot şapte zile
Trei sunt date de-ncercat Săptămâna are.
Şi trei fete de-mpărat.  
 
 
Opt e împletit colac Trei crai vin din depărtare
Şi cu miere şi cu mac, Două mâini copilul are, una este luna.
Mănânci mierea, mănânci macul,
Hai să zicem 5, să se facă 6
Despletind frumos colacul. 6 zile lucrătoare
Nu doar colăcelul copt, 5 sunt degete la mână
Chiar şi ochelarii-s opt, 4 boi la jug se mână,
Ba şi bicicleta-mi pare Trei crai vin din depărtare
C-ar avea asemănare. Două mâini copilul are, una este luna.
Opt e colăcelu-ntreg,
Hai să zicem 6, să se facă 7
Nu-l greşesc că-i greu să-l dreg. 7 zile-n săptămână
  5 sunt degete la mână
  4 boi la jug se mână,
Trei crai vin din depărtare
Nouă-i şase răsturnat, Două mâini copilul are, una este luna.
Dar cu-atât n-am terminat,
Hai să zicem 7, să se facă 8
Că din astă întâmplare 8 la număr sunt voinicii
S-a trezit cu trei mai mare. 7 zile-n săptămână
Când zici nouă, vezi, drăguţă, 5 sunt degete la mână
Şi o haină nou-nouţă, 4 boi la jug se mână,
Dar şi nouă ca şi vouă Trei crai vin din depărtare
Două mâini copilul are, una este luna.
Mult ne place nota nouă.
  Hai să zicem8, să se facă 9
  9 marte Mucenicii
8 la număr sunt voinicii
Uite, nu ştiu cum să zic, 7 zile-n săptămână
Dintr-un uni şi nimic 5 sunt degete la mână
4 boi la jug se mână,
Şi prin nu ştiu ce-ntâmplare
Trei crai vin din depărtare
Iese nota cea mai mare. Două mâini copilul are, una este luna.
Iată, acum prin gând îmi trece,
Să fiu un copil de zece. Hai să zicem9, să se facă 10
  10 nota la purtare
Cel cuminte sigur are......
Hai să zicem una, să se facă două
Două mâini copilul are, una este luna.
Multe altele mai ştim
Hai să zicem două, să se facă trei
Trei crai vin din depărtare Să vorbim, să socotim
Page12

Două mâini copilul are, una este luna. Fiecare din noi ştie
Să mai spună o poezie.
Hai să zicem 3, să se facă 4
4 boi la jug se mână, Dar stresul elevului de clasa I l-aţi luat vreodată în calcul?
Trei crai vin din depărtare Nu? Foarte rău! Priviţi!
Două mâini copilul are, una este luna.

Hai să zicem 4, să se facă 5

5 sunt degete la mână
4 boi la jug se mână,
 Voi nu ştiţi, n-aveţi habar, Fii atent şi fii cuminte,
Tare-i greu să fii şcolar! E un rău cel care minte!
Şi vă dau cuvântul meu Nu păta când scrii acasă!
Că elev pe clasa-ntâi Nu mai alerga prin clasă.
Este-n lume cel mai greu!
N-o mai bate pe Alina,
Dar nu şcoala mă apasă, Nu copia de la Adina!
Ci profesorii de-acasă, Spune tare tot ce spui!
Ce-mi pândesc orice mişcare: Să nu vii cu vreun cucui!
Mama, tata, mama-mare, Spală-ţi mâinile murdare,
Tanti Puşa, unchiul Gicu, Să te speli şi pe picioare!
Nenea Tache şi bunicul; Nu iuta cartea acasă!
De atâţia, nu mai poţi Stai frumos când stai la masă!
Nici un cuvinţel să scoţi!
Asta-i virgulă? Ha! Ha!
Mama-mi spune să mănânc, Mai curând e-o acadea…
Tata-mi strigă să mă culc, Vrei să zici c-aşa e 3?
Tanti Puşa - să citesc, E codiţa lui Grivei!
Unchiul Gicu – să mai cresc, 4-ul ăsta-i nemâncat,
Bunicuţa s-o ajut, 5-ul pare spânzurat,
Nenea Tache – să-l ascult, Iar de 8, ce să mai zic!
Fii atent şi stai cuminte! Seamănă cu un covrig.
Fii atent şi ţine minte
Adunările-nvăţate! Nu se face – aşa un „plus”!
Măi, băiete, treci la carte! Strigă tata la Ionuţ.
Nu se scrie-aşa Maria!
Fără zece să nu vii! Te apucă nebunia.
Primu-n clasă vreau să fii!
Toată ziua să înveţi, Spune repede, Andrei, cât fac nouă fără
Să nu scoţi nasul din cărţi! trei?
Fără numărat, băbeşte, doamne, cât se mai
Fii atent la traversare! gândeşte!
Ai luat punga cu mâncare? Vai, copilu-i anormal, îl vom duce la
Să nu fugi, să fii atent, spital!
Pe hol tu să mergi încet! De greşeam şi adunarea, aduceau, pe loc,
Vezi să nu mai scrie cu pete salvarea!
Page12

Şi să rupi foi din caiete! Nu aşa şi nu aşa, cât se poate îndura?

Bietu-mi cap, de mic şcolar, mi-l făcuse
Eşti mare să cumperi pâine, calendar!
Să te scoli devreme mâine!
Poezia s-o înveţi
Şi pe X să-l mai repeţi!
 Ştiu că ce spun toţi e bine, Nu eram nici prea cuminte,
Dar uitaţi-vă la mine! Vorbeam chiar şi ne-ntrebat.
Sunt eu mare, dar nu prea Dar acum s-a terminat,
Şi-mi mai place-a mă juca. Am crescut cu-adevărat.
Am crescut, dar tot sunt mic, Am trecut în altă clasă,
Nu mă credeţi un voinic Plec devreme de acasă,
Zace tristă bicicleta, Scriu, învăţ, sunt ordonat.
Rugineşte trotineta,
Iar jucăriile, frate, Multe altele mai ştim
Prăfuite şi uitate Să cântăm, să socotim
Stau departe, aruncate… Fiecare din noi ştie
Să citească ţi să scrie
Sănătoşi, voioşi suntem
Toţi: Jocurile să-ţi mai placă? Şi cu cântec încheiem.
Nu prea mai ai timp de joacă…
Pe vaporul clasei I
Chiar bine ştiu să citesc, Ne-am îmbarcat cu toţii voioşi
Însă mai silabisesc. Şi-am lăsat noi grădiniţa
Scriu frumos, pe îndelete, Celor mici şi plângăcioşi
Uneori… mai fac şi pete. Suntem elevii clasei I
În recreaţie, pe hol, Şi noi acum vă mulţumim
Fiindcă alerg – cad, Pentru că voi ne-aţi educat
Dar mă scol. Şi cât de multe ne-aţi învăţat.
La prânz nu prea pot să dorm, Din vaporul clasei I
Însă noaptea, zău, am somn! Noi acum vom debarca
Şi în cel de clasa a II-a
Foarte bine socotesc, În curând ne vom îmbarca
Uneori mai şi greşesc, Suntem elevii clasei I
Fac pe minus şi pe plus Şi noi acum vă mulţumim
Şi rezultatul... s-a dus! Pentru că voi ne-aţi educat
În ore-s atent, citesc, Şi cât de multe ne-aţi învăţat.
Dar mă mai şi răsucesc. Dacă-am fost ţi noi copii
Şi uneori v-am supărat
După avioane mor, Vă rugăm cu toţii acum
Mă voi face-aviator! Să iertaţi tot ce-am greşit
Plâng caietele-n ghiozdane Suntem elevii clasei I
Page12

Că s-au subţiat prea tare, Şi noi acum vă mulţumim

C-am rupt foi de avioane. Pentru că voi ne-aţi educat
Şi cât de multe ne-aţi învăţat.
Ce să fac, aşa sunt eu, Iar acum la încheiere
Of! Să fii şcolar e greu! Vă zicem LA REVEDERE
Să ai lecţii de-nvăţat, Şi strigăm toţi într-un glas:
De socotit, de copiat. -Şcoală dragă, bun rămas!
Când eram la grădiniţă Vom veni peste 3 luni
Nu-mi mai trebuia fundiţă. Şi mai harnici, şi mai buni!
Page12