ARGUMENT - METODOLOGIE

În epoca actuală ritmul alert al dezvoltării şi competiţiei în toate domeniile de

activitate ne impune să gândim repede şi bine, iar afirmaţia că este nevoie de matematică este
insuficientă. Se poate susţine că nu se poate trăi fără matematică.
Matematica s-a născut din nevoile practice ale omului, iar apoi s-a cristalizat ca
ştiinţă deschisă, capabilă de un progres permanent, de o perpetuă aprofundare, descoperire şi
creare a unor teorii noi. Dezvoltarea rapidă a ştiinţei, a acumulării în ritm tot mai intens a
informaţiilor, impun cu acuitate dezvoltarea culturii matematice, care trebuie să-şi facă loc tot
mai mult în cultura generală a unui om. Aceasta cu atât mai mult, cu cât astăzi matematica are
aplicabilitate nu numai în domeniul tehnicii, fizicii, chimiei, biologiei, ci şi în ştiinţele sociale.
Ca atare, încă din clasele mici ale învăţământului elementar, se impune stimularea
intelectului, a gândirii logice, a judecăţii matematice la elevi, încât matematica să devină o
disciplină plăcută, atractivă, convergentă spre dezvoltarea raţionamentului, creativităţii şi
muncii independente.
Am elaborat acest opţional pornind de la premisa că, în ciclul primar, jocul rămâne
una din modalităţile de bază pentru abordarea activităţii didactice.
Prin această programă doresc să-i ajut pe elevi să privească matematica şi altfel, nu
doar ca pe un complicat şir de exerciţii şi probleme.
“Jocul este munca, este binele, este datoria, este idealul vieţii. Jocul este singura
atmosferă în care fiinţa psihologică cere să respire şi, în consecinţă, să
acţioneze.”(Claponde, “Psychologie d’enfantes”). Şi de aici importanţa majoră pe care această
activitate o are în viaţa copilului şi nu numai.
La această vârstă copilul munceşte jucându-se şi asta îi face o plăcere deosebită. Ori
un obiect opţional trebuie în primul rând să-i ofere copilului o relaxare, o ieşire din monotonia
orelor de curs, o alt fel de abordare a activităţii vieţii lui de şcolar. Prin activitatea de joc,
elevul ajunge să muncească şi să realizeze lucruri interesante pentru el şi pentru cei din jurul
său.
Folosind jocul în timpul orelor de opţional, doresc să-l determin pe elev să muncească
cu plăcere, să aibă o comportare mult mai activă decât la celelalte ore, să accepte competiţia
cu sine şi cu ceilalţi parteneri de joc, să devină interesat de activitatea ce se desfăşoară.
Prin opţionalul „Matematică distractivă” urmăresc adaptarea unor cunoştinţe
dobândite prin studiul curriculumului pentru rezolvarea de situaţii-problemă nonstandard, ca
şi dezvoltarea unor activităţi de dobândire, pe cale intuitivă, a unor noţiuni complementare
curriculumului.
Programa cuprinde jocuri şi probleme distractive, de perspicacitate, care urmăresc
dezvoltarea spiritului de observaţie, a memoriei, a agerimii minţii.
Matematica nu este numai o înşiruire de cifre, reguli sau capcane care trebuie
rezolvate şi învăţate pentru că aşa prevede programa şcolară, ci poate fi şi o disciplină
atractivă. Elevii trebuie convinşi că matematica nu este grea.
Această disciplină îi învaţă pe copii să fie atenţi, să se gândească mai mult asupra
datelor unei probleme, să observe orice amănunt interesant, să facă deosebirea între
informaţiile relevante şi cele nerelevante pentru obţinerea unei soluţii corecte. Sarcinile
didactice vizează şi dezvoltarea unei judecăţi analitice, necesară formării unei personalităţi
inventive, puternic investigatoare.
 OBIECTIVE CADRU

1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice

matematicii în scopul elaborării unor exemple
semnificative de proiectare a itemilor de
matematică distractivă

2. Dezvoltarea capacităţii de comunicare,

explorare/investigare şi rezolvare de probleme
care verifică, mai ales, calitatea învăţării şi
utilizarea unui limbaj matematic riguros

3. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru

studiul şi aplicarea matematicii folosind elemente
de sprijin
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ
1.1 să identifice poziţia cifrelor
utilizându-le în formarea unui
număr natural
1.2 să scrie, să citească, să
compare, să ordoneze numere
naturale până la 1 000 000
1.3. să efectueze operaţii de
adunare, scădere, înmulţire şi
împărţire cu numere mai mici
de 1 000
1.4. să sorteze şi să clasifice
obiecte/desene după formă,
remarcând proprietăţi simple
ale acestora
ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
─ exerciţii de reprezentare a
numerelor punând în
evidenţă sistemul poziţional
de scriere a cifrelor
─ exerciţii de numărare a
elementelor unor şiruri de
numere date
─ exerciţii de scriere a unor
numere din lumea cifrelor
descoperite în „ galeria
curiozităţilor” numerice
─ exerciţii de scriere, citire a
unor numere date
─ exerciţii de comparare,
ordonare a numerelor
folosind metode
semnificative
─ rezolvări de aritmogrifuri
─ exerciţii de „calcule rapide”
folosind proprietăţile
operaţiilor
─ exerciţii de observare a
legăturilor dintre operaţii
prin rezolvarea de „operaţii
cifrate”
─ exerciţii verificare a
operaţiilor cu ajutorul
reprezentărilor
─ exerciţii de identificare, în
spaţiu şi în plan, notarea
figurilor geometrice
─ numirea elementelor
figurilor geometrice
─ exerciţii de identificare a
figurilor geometrice care
sunt „în oglindă” (simetria

1.5.să cunoască unităţile de
măsură standard pentru ─
lungime, capacitate, masă,
timp şi unităţi monetare
─ exerciţii de plasare în timp a
2.1 să stabilească poziţiile
relative ale numerelor dintr-un
tabel dat plasând numere în
poziţii diferite
2.2 să rezolve probleme tipice
şi netipice cu un conţinut
distractiv, comparându-le
3.1 să manifeste iniţiativă în a
propune modalităţi diverse de
abordare a unei probleme
3.2. să manifeste un
comportament adecvat în
relaţiile cu colegii în cadrul
activităţilor practice
faţă de o dreaptă)
─ exerciţii de compare a unor
măsuri
exerciţii de utilizare a
instrumentelor şi a unităţilor
de măsură potrivite
unor evenimente date
─ exerciţii de scriere a unor
perechi de numere
corespunzătoare altora
prezentate într-un tabel
─ exerciţii de completare a
căsuţelor libere dintr-un
tabel dat
─ jocuri didactice
─ rezolvare de probleme
distractive
─ exerciţii de comparare a
unor probleme pe baza unor
imagini date, de la numere
date fără sprijin sau de la
exerciţii
─ verbalizarea modalităţilor de
calcul folosite în rezolvarea
problemelor
─ exerciţii de compunere a
unor probleme
─ imaginarea uni context
problematic pornind de la un
exerciţiu dat
─ ghicitori matematice
─ exerciţii de identificare a
mai multor soluţii la
probleme date
─ concursuri
─ jocuri didactice, jocuri pe
grupe
 LISTĂ DE CONŢINUTURI

I. Operaţii cu numere naturale

- Amuzamente matematice
- Şiruri
- Sume încrucişate
- Operaţii cifrate
- Curiozităţi numerice
- Labirintul matematicienilor
- Socoteli codificate
- Exerciţii / probleme
- Să ne amuzăm gândind logic
- Aritmogrifuri
II. Elemente de geometrie
- Geometrie năzdrăvană
- Exerciţii şi jocuri pentru:
- recunoaşterea figurilor geometrice
- construirea figurilor prin trasarea de
linii sau prin
unirea altor figuri

III. Unităţi de măsură

- Jocuri didactice
- Jocuri logice
- Izbânda minţii

IV. Probleme distractive

MODALITĂŢI DE EVALUARE

I TRADIŢIONALE
Probe scrise

- teste de evaluare formativă şi sumativă

- completare de fişe

Probe orale
- jocuri
- concursuri pe grupe

Probe practice

- construcţii de figuri geometrice

- întocmirea planului unei clădiri

II ALTERNATIVE ( MODERNE )

Observarea directă a elevului în timpul activităţii

Portofoliul
Autoevaluare

BIBLIOGRAFIE

- „Metodica predării matematicii”, E.D.P., Bucureşti

- „Matematica distractivă” – cl. a III-a, Editura Aramis, 2000
- „Matematica distractivă pentru clasele II – VIII” (Concursul
Cangurul), Editura Sigma, Bucureşti, 2004
- „Matematica prin joc”, Editura Polirom, Bucureşti, 2000

MINIPROGRAMĂ OPŢIONAL

ARIA CURRICULARĂ: Matematică şi ştiinţe

TIPUL: Opţional în cadrul Programului Academia Copiilor

CLASA: a III-a

DURATA: 1 AN ŞCOLAR ( 2019 – 2020 )

NUMĂR DE ORE/ SĂPTĂMÂNĂ: 1oră/săptămână

PROFESOR ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR: Elena Tănăsescu

ABILITATEA PENTRU SUSŢINEREA CURSULUI: DA

UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Şcoala Gimnazială ”Petre

Ghelmez”