MINISTERUL EDUCAȚIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

DIRECȚIA GENERALĂ A EDUCAȚIEI TINERETULUI ȘI SPORTULUI

Liceul Teoretic ,,Ion Creangă’’

Aprobat______

Matematică si științe

PROIECT DIDACTIC DE LUNGĂ DURATĂ

la matematică pentru clasa a-XI-a profil real,

anul școlar 2014-2015

profesor Popa Oachim

Discutat și aprobat la ședința catedrei

Proces-verbal nr 2._______________

Șef catedră_____________________

Proiect didactic de perspectivă

 CLASA A XI-a profil real

Competențe specifice
1. Identificarea și aplicarea conceptelor, terminologiei și a procedurilor de calcul specifice matematicii în contexte diverse.
2. Utilizarea achizițiilor matematice dobîndite pentru caracterizarea locală sau globală a unei situații reale și/sau modelate.
3. Modelarea unor contexte matematice variate, prin integrarea cunoștințelor din diferite domenii.
4. Elaborarea unor planuri de acțiuni privind rezolvarea problemei, situației-problemă reale și/sau modelate.
5. Selectarea și sistematizarea, din mulțimea de informații culese sau indicate a datelor necesare pentru rezolvarea problemei reale și/sau
modelate.
6. Evaluarea/autoevaluarea critică a activităților realizate în context matematic și/sau practic.
7. Inițierea și realizarea unor investigații/explorări utilizînd achizițiile matematice dobîndite, a modelelor matematice studiate și a tehnologiilor
informaționale și comunicaționale adecvate, inclusiv în domeniul antreprenorial.

Subcompetenţe:

I. Şiruri de numere reale

I.1 Recunoaşterea şirurilor, subşirurilor, progresiilor aritmetice, progresii geometrice în diverse contexte
I.2 Clasificarea şirurilor după criterii: şiruri finite, infinite, monotone, mărginite, convergente, divergente
I.3 Caracterizarea unor şiruri folosind diverse reprezentări (forme, grafice) şi∕sau proprietăţi ale acestora
I.4 Analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute la rezovarea unor probleme prin utilizarea şirurilor, subşirurilor, prgresiilor
I.5 Utilizarea şirurilor, progresiilor în divese domenii, inclusiv în realizarea unor proeicte simple

II. Limite de funcţii. Funcţii continuie

II.1 Caracterizarea unor funcţii şi interpretarea unor proprietăţi ale funcţiilor efectuînd lectura grafică şi∕sau anaitică
II.2 Aplicarea algoritmului de calcul al limitei funcţiei într-un punct şi a unor algoritmi specifici de eliminare a nedeterminărilor în rezolvări de
probleme
II.3 Utilizarea terminologiei şi a notaţiilor specifice noţiunii de limită, continuitate în contexte diverse
II.4 Identificarea continuităţii, a punctelor de discontinuitate în baza formulei analitice
II.5 Utilizarea proprietăţilor funcţiilor continue pe o mulţime în diverse contexte
II.6 Exemplificarea de funcţii, compuneri de funcţii care au∕nu au limită în punctul dat, sînt∕nu sînt continue pe intervalul dat
II.7 Analiza rezolvării unei probleme refertoare la funcţii continue din punctul de vedere al corectitudinii, al simplităţii, al clarităţii şi al clarităţii
şi al semnificaţiei rezultatelor

2
 III. Funcţii derivabile. Aplicaţii ale derivatelor
III.1 Exemplificarea funcţiilor derivabile şi∕sau a funcţilor care nu sînt derivabile (la stînga, la dreapta) într-un punct, pe un interval
III.2 Aplicarea unor algoritmi specifici calculului diferenţial în rezolvarea unor probleme şi cercetarea unor procese reale şi∕sau modelate
III.3 Studierea unor funcţii din punct de vedere cantitativ şi calitativ utilizînd algoritmul de studiu al funcţiei
III.4 Explorarea unor proprietăţi cu caracter local şi∕sau global ale unor funcţii referitoare la derivabilitate în rezolvarea unor probleme de
optiizare din diverse domenii
III.5 Utilizarea metodelor legate de aplicaţiile derivatei, diferenţialei ca metode calitativ noi de stuiere a funcţiei, de rezolvare a problemelor
teoretice şi∕sau practice
III.6 Aplicarea sensului geometric şi mecanic al derivatei în rezolvări de probleme în diverse domenii
III.7 Analiza rezolvării unei probleme, situaţii-problemă ce ţin de utilizarea derivatelor, diferenţialelor în contextul corecitudinii, al
simplităţii al clarităţii şi al semnificaţiei rezultateor
III.8 Aplicarea derivatelor în studiul proceselor fizice, socale, economice prin inermediul unor probleme de maxim şi minim

IV. Numere complexe

IV.1Utilizarea terminologiei aferente noiunii de număr complex în diverse contexte
IV.2Aplicarea numerelor complexe scrise în formă trigonometrică, a operaţiilor cu ele în rezolvări de probleme
IV.3Transformarea numerelor complexe dintr-o formă în alta
IV.4Reprezentarea geometrică a numărului complex dat, a modulului acestuia şi aplicarea unor astfel de reprezentăriîn rezolvări de probleme
IV.5Alegerea strategiilor de rezolvare a problemei în vederea efectuării calculelor cu numere complexe
IV.6Selectarea unor algoritmi specifici calculului cu numere complexe pentru efectuarea unor calcule şi rezolvarea de ecuaţii în mulţimea C
IV.7Alegerea formei de reprezentare a unui număr complex în funcie de caz în veerea rezolv ării problemei respective
IV.8Determinarea unor analogii între proprietăţile operaţiilor cu numere reale şi numere complexe şi utilizarea acestora în rezolvări de
probleme
IV.9Generalizarea noţiunii de număr prin extindere acestuia de la noţinea de număr natural la noţiunea de numpr complex

V. Matrice. Determinanţi. Sisteme de ecuaţii liniare

V.1 Identificarea în diverse situaţii a tipurilor de matrice, determinanţi şi sisteme de ecuaţii liniare
V.2 Modelarea unor situaţii practice, a unor procese reale inclusiv din domeniul economic sau tehnic, care necesită asocierea uni tabel de date cu
reprezentarea matriceală
V.3 Rezolvarea unor ecuaţii şi sisteme de ecuaţi,i utilizînd algoritmii specifici de calcul al matricelor şi∕sau al determinanţilor
V.4 Stabilirea unor condiţii de compatibilitate şi∕sau incompatibilitate a unor sisteme de ecuaţii liniare şi utilizarea unor metode adecvate de
rezolvae a acestora

3
V.5 Aplicarea de algoritmi, de proprietăţi şi reguli de calcul al matricelor, determinanţilor şi al sistemelor de ecuaţii liniare la rezolvări de
probleme
V.6 Analiza rezolvării unei probleme, situaţii-problemă ce ţine de calculul matriceal, calculul determinanţilor şi rezolvarea sistemeor de ecuaţii
liniare în contextul corecitudinii, al clarităţii şi al semificaţiei rezultatelor

VI. Paralelismul in spaţiu

VI.1Descrierea poziţiilor relative ale punctelor, dreptelor, figurilor în plan şi spaţiu, ale planelor în spaţiu în situaţii reale şi∕sau modelate
VI.2Construirea, folosind materiale adecvate, a modelelor unor poziţii relative ale punctelor, dreptelor, figurilor în plan şi spaţiu, ale planelor li
corpurilor în spaţiu
VI.3Reprezentarea în plan a unor configuraţii geometrice plane şi∕sau spaţiale, utilizînd instrumentele adecvate
VI.4Utilizarea criteriilor de paralelism al dreptelor, dreptelor şi planelor, al planelor în rezolvări de probleme, în situaţii reale şi∕sau modelate
VI.5Identificarea figurilor plane din cadrul figurilor spaţiale în contextul relaţiei de paralelism în situaţii reale şi∕sau modelate
VI.6Determinarea analogilor între proprietăţile figurilor geometrice în plan şi spaţiu în contextul relaţiei de paralelism şi utilizarea acestora la
rezolvări de probleme
VI.7Aplicaea proprietăţilor figurilor geometrice plane în contextul poziţiilor relative şi al relaţiei de paralelism în spaţiu în contexte diverse
VI.8Justificarea unui rezultat geometic obţinut sau indicat recurgînd la argumentări, demonstraţii
VI.9Utilizarea calculatorului în contextul modelării şi identificării unor poziţii relative ale figurilor în spaţiu în scopul formării şi dezvoltării
imaginaţiei∕viziunii spaţiale
VI.10 Extragerea elementelor semnificative şi informaţiilor relevante din configuraţiile geometrice spaţiale şi a reprezentărilor plane ale
acestora pentru rezolvarea problemelor reale şi∕sau modelate

VII. Perpendicularitatea în spaţiu

VII.1 Recunoaşterea şi descrierea poziţiilor relative ale punctelor, dreptelor, figurilor în plan şi spaţiu, ale planelor în spaţiu în contextul
relaţiei de perpendicularitate în spaţiu în situaţii reale şi∕sau modelate
VII.2 Modelarea, folosind materiale adecvate, a unor poziţii relative ale punctelor, dreptelor, figurilor în plan şi spaţiu, ale planelor în spaţiu
în contextul relaţiei de perpendiculatitate în spaţiu
VII.3 Reprezentarea în plan a unor conficuraţi geometrice plane şi∕sau spaţiale în contextul relaţiei de perpendicularitate în spaţiu
VII.4 Utilizarea criteriilor de perpendicularitate a dreptelor, dreptelor şi planelor, a planelor în rezolvări de probleme, în situaţii reale şi∕sau
modelate
VII.5 Identificarea figurilor plane din cadrul figurilor spaţiale în contextul relaţiei de perpendicularitate în spaţiu în situaţii reale şi∕sau
modelate

4
VII.6 Determinarea analogiilor între proprietăţile figurilor geometrice în plan şii spaţiu în contextul relaţiei de perpendicularitate şi
utilizarea acestora în rezolvări de probleme
VII.7 Aplicarea proprietăţilor figurilor geometice plane în contextul relaţiei de perpendicularitate în spaţiu în contexte diverse
VII.8 Extragerea elementelor semnificative şi a informaţiilor relevante din configuraţiile geometrice spaţiale şi a reprezentărilor plane ale
acestora pentru rezolvarea problemelor reale şi∕sau modelate
VII.9 Utilizarea calculatorului în scopul modelării şi identificării unor poziţii relative ale figurilor în spaţiu în contextul formării şi
dezvoltării imaginaţiei∕viziunii spaţiale
VII.10 Calcularea lungimilor de segmente şi a măsurilor de unghiuri în plan şi spaţiu (unghiul dintre două drepte, unghiul dintre o dreaptă şi
plan, unghiul dintre două plane, unghiul diedru) în situaţii reale şi∕sau modelate
VII.11 Justificarea unui rezultat geomeric obţinut sau indicat recurgînd la argumentări, demonstraţii

VIII. Transformări geometrice în spaţiu

VIII.1 Identificarea şi clasificarea după diferite criterii a tipurilor de transformări geometrice în spaţiu în situaţii reale şi∕sau modelate
VIII.2 Utilzarea terminologiei aferente transformărilor geometrice în situaţii diverse
VIII.3 Utilizarea transformărilor geometrice şi a proprietăţilor acestora în diverse domenii (în practică, în tehnică, în arte)
VIII.4 Modelarea transformărilor geometrice în spaţiu utilizînd diverse materiale adecvate, inclusiv a unor situaţii reale din medil
inconjurător
VIII.5 Justificarea unui rezultat geometric obţinut sau indicat recurgînd la argumentări, demonstraţii
VIII.6 Reprezentarea în plan a configuraţiilor obţinute ca rezultat al aplicării transformărilor geometrice
VIII.7 Aplicarea transformărilor geometrice şi a proprietăţilor acestora în contextul rezolvării problemelor reale şi∕sau modelate

5
 CLASA A XI-a (profil real)

Indicatorii competențelor Nr. crt. Conținuturi (Module) Nr. Data Observații

specifice (CS) și a de
subcompetențelor (S) ore
conform curriculumului
CS S Repartizarea generală a orelor:
Recapitulare 31
Predare – învățare 129
Evaluare 10
Total 170
I I Recapitulare inițială
II 1.1-1.8 1-2 Numere reale. Axiomatica numerelor reale 2
III 3.1-3.5 3 Funcţii 1
IV 3.6-3.11 4-5 Ecuații. Inecuații 2
V 4.1-4.7 6-7 Elemente de trigonometrie 2
VI 5.1-5.9 8-9 Figuri geometrice în plan 2
VII 10-11 Probă de evaluare iniţială. Analiza 2
II Șiruri de numere reale
1.1-1.5 12 Noţiunea de şir de numere reale. Noţiunea subşir de numere reale. 1
I Şiruri finite, infinite, şiruri monotone, şiruri mărginite de numere
II 1.1-1.5 13-14 reale. 2
III 1.1-1.5 15-16 Progresia aritmetică. Proprietăţi. Aplicaţii 2
IV 1.1-1.5 17-18 Progresia geometrică. Proprietăţi. Aplicaţii 2
V 1.1-1.5 19 Limita unui şir. 1
VI 1.1-1.5 20 Noţiunea de şir convergent. Noţiunea de şir divergent. 1
VII 21-22 Lecţie de sinteză. 2
Probă de evaluare sumativă nr. 1. Analiza
III Limite de funcții. Funcții continue
I 2.1-2.3, 2.6 23-24 Punct de acumulare, punct izolat al unei mulţimi. Noţiunea limita 2
II funcţiei într-un punct. Noţiunea limita unei funcţii la ∞ .
III 2.1-2.3, 2.6 25 Operaţii cu limite de funcţii. Calculul limitelor de funcţii. 1

6
IV 2.1-2.3, 2.6 26-27 Limite laterale. 2
1
V sin x 1 x

VI
VII
2.1-2.3, 2.6
2.1-2.3, 2.6
28-29
30-31
Limite remarcabile
lim
x →0 x
( )
x →∞ x x →0
x
=1 ; lim 1+ =e ; lim ( 1+ x ) =e 2
2
Cazuri exceptate la operaţii cu limite de funcţii.
2.4, 2.5, 2.6, 2.7 32 1
Noţiunea de funcţie continuă într-un punct, pe o mulţime. Punct de
1
discontinuitate.
2.4, 2.5, 2.6, 2.7 33 1
Continuitatea la stînga. Continuitatea la dreapta. Criterii de
2.4, 2.5, 2.6, 2.7 34 1
continuitate.
2.4, 2.5, 2.6, 2.7 35 1
Continuitate funcţiilor elementare studiate. Operaţii cu funcţii
2.1-2.7 36 1
continue.
1.1-1.5; 2.1-2.7 37 1
Proprietăţile funcţiilor continue.
38-39 2
Lecţie de sinteză.
Lecţie de sinteză integrativă.
Probă de evaluare sumativă nr2. Analiza
IV Transformări geometrice în spațiu. Paralelismul în spațiu.
8.1-8.7 40 Transformări izometrice în spaţiu. 1
I 8.1-8.7 41 Simetria faţă de un punct. Simetria axială. 1
II 8.1-8.7 42 Simetria în raport cu un plan. Translaţia. 1
III 8.1-8.7 43 Asemănarea. Rotaţia. 1
IV 6.1, 6.2, 6.3 44 Axiomele geometriei în plan. Axiomele geometriei în spaţiu. 1
V 6.1, 6.2, 6.3 45-46 Poziţia relativă a dreptelor în spaţiu. Drepte paralele în spaţiu. 2
VI 6.4-6.10 47-48 Poziţia relativă a dreptei şi a planului. Dreapta paralelă cu planul. 2
VII Proprietăţi. Criteriu
6.4-6.10 49-50 Poziţia relativă a două plane. Plane paralele. Proprietăţi. Criteriu. 2
6.1-6.10; 8.1-8.7 51 Lecție de sinteză. 1
52-53 Probă de evaluare sumativă nr.3. Analiza 2
V Funcții derivabile
3.1, 3.2, 3.7 54 Probleme din diverse domenii ce conduc la noţiunea de derivată. 1
3.1, 3.2, 3.7 55 Noţiunea derivata, derivata laterală a unei funcţii într-un punct. 1
Funcţii derivabile pe o mulţime.
I 3.1, 3.2, 3.7 56-57 Derivatele unor funcţii elementare. Tabelul derivatelor funcţiilor 2
II elementare.
III 3.1, 3.2, 3.7 58-59 Calculul derivatelor. Reguli de derivare. 2

7
IV 3.1, 3.2, 3.7 60-61 Derivata funcţiei compuse. 2
V 3.1, 3.2, 3.7 62-63 Rezolvarea exemplelor. 2
VI 3.1, 3.2, 3.7 64 Derivata de ordin n. 1
VII 3.1, 3.2, 3.6, 3.7 65 Interpretarea fizică a derivatei. 1
3.1, 3.2, 3.6, 3.7 66-67 Interpretarea geometrică a derivatei. Ecuaţia tangentei la graficul 2
funcţiei într-un punct.
3.1, 3.2, 3.7 68 Noţiunea diferenţiala funcţiei. Reguli de calcul al diferenţialelor. 1
Aplicaţii ale diferenţialei la calculul aproximativ.
3.1, 3.2, 3.7 69 Proprietăţiile funcţiilor derivabile: teoremele Fermat, Rolle, Lagrange. 1
3.1, 3.2, 3.7 70-71 Calculul limitelor funcţiei cu ajutorul derivatei (regulile lui l’Hospital). 2
3.1, 3.2, 3.7 72 Lecţie de sinteză. 1
2.1-2.7;3.1-3.7 73 Lecţie de sinteză integrativă. 1
74-75 Probă de evaluare sumativă nr.4. Analiza 2
VI Aplicații ale derivatelor .
3.3, 3.4, 3.5, 3.7 76-77 Aplicaţii ale derivatelor de ord. I în studiul variaţiei funcţiei. Puncte 2
critice, puncte de extrem, extremele funcţiei.
I 3.3, 3.4, 3.5, 3.7 78 Rezolvarea exemplelor. 1
II 3.3, 3.4, 3.5, 3.7 79-80 Aplicaţii ale derivatelor de ord. II în studiul variaţiei funcţiei. 2
III 3.3, 3.4, 3.5, 3.7 81 Rezolvarea exemplelor. 1
IV 3.3, 3.4, 3.5, 3.7 82-83 Asimptotele funcţiilor reale. 2
V 3.3, 3.4, 3.5, 3.7 84-85 Reprezentarea grafică a funcţiilor. 2
VI 3.3, 3.4, 3.5, 3.7 86-87 Reprezentarea grafică a funcţiilor. 2
VII 3.3,3.4, 3.5, 3.7,3.8 88 Aplicaţii directe ale derivatelor în fizică, geometrie, economie. 1
3.3, 3.4, 3.5, 3.7 89-90 Probleme de maxim şi minim. Optimizări. 2
3.3, 3.4, 3.5, 3.7 91 Rezolvarea problemelor. 1
3.1-3.8 92 Lecţie de sinteză. 1
2.1-2.7; 3.1-3.8 93 Lecţie de sinteză integrativă. 1
94-95 Probă de evaluare sumativă nr.5. Analiza. 2
VII Numere complexe.
4.1, 4.2, 4.5, 96 Noţiunea număr complex. Forma algebrică a numărului complex. 1
4.8,4.9 Mulţimea C.
I 97-98 Operaţii aritmetice cu numere complexe scrise formă 2
II 4.1, 4.2, 4.5, algebrică.Modulul unui număr complex.

8
III 4.8,4.9 99-100 Rezolvarea ecuaţiilor de gradul al doilea în mulțimea C. 2
IV
V 4.1, 4.2, 4.5, 4,6, 101-102 Reprezentarea geometrică a numerelor complexe. Forma 2
VI 4.8, 4.9 trigonometrică a numărului complex.
VII 4.3, 4.4, 4.5, 4.7 103-104 Operaţii cu numere complexe scrise în forma trigonometrică. 2
105-106 Rezolvarea ecuaţiilor bipătratice, binome, ecuaţii reciproce de gradul
4.3, 4.4, 4.5, 4.7 III şi IV în C. 2
4.3, 4.4, 4.5, 4.7 Lecţie de sinteză.
107 Lecţie de sinteză integrativă. 1
108 1
4.1-4.9 Probă de evaluare sumativă nr.6. Analiza.
1.1-1.5; 3.1-3.5; 109-110 2
4.1-4.9
VIII Matrice. Determinanți. Sisteme de ecuații liniare.
5.1, 5.2, 5.5 111 Noţiunea matrice. Cazuri particulare. 1
5.1, 5.2, 5.5, 5.6 112-113 Operaţii cu matrice. Proprietăţi. 2
I 5.1, 5.2, 5.5, 5.6 114-115 Transformări elementare ale matricelor. Matrice inversabilă. Calculul 2
II matricei inverse.
III 5.1, 5.2, 5.5, 5.6 116-117 Noţiunea determinant de ordinul doi, ordinul trei, de ordinul n. 2
IV 5.1, 5.2, 5.5, 5.6 118-119 Proprietăţile fundamentale necesare pentru calculul determinanţilor. 2
V Calculul determinanţilor de ordinul doi, trei, patru.
VI 5.1, 5.2, 5.5, 5.6 120-121 Matrice inversabilă şi determinanţi. Ecuaţii matriciale. 2
VII 5.3, 5.4, 5.5, 5.6 122 Sisteme de ecuaţii liniare de tipul mxn, n,m∈N*, n≤4. 1
5.3, 5.4, 5.5, 5.6 123-124 Rezolvarea sistemelor de ecuaţii liniare utilizând metoda matricială. 2
5.3, 5.4, 5.5, 5.6 125-126 Rezolvarea sistemelor de ecuaţii pătratice utilizând regula lui Cramer. 2
5.3, 5.4, 5.5, 5.6 127-128 Metoda lui Gauss de rezolvarea a sistemelor de ecuaţii liniare. 2
5.3, 5.4, 5.5, 5.6 129-130 Sisteme de ecuaţii liniare omogene de tipul mxn, n,m∈N*, n≤4. 2
5.1-5.6 131 Lecţie de sinteză. 1
1.1-1.5; 4.1-4.9; 132 Lecţie de sinteză integrativă. 1
5.1-5.6
133-134 Probă de evaluare sumativă nr.7. Analiza. 2
IX Perpendicularitate în spațiu
I 7.1-7.10 135-136 Drepte perpendiculare în spaţiu, proprietăţi, criteriu. 2

9
 II 7.1-7.10 137-138 Dreapta perpendiculară pe plan, proprietăţi, criteriu. 2
III 7.1-7.10 139-140 Teorema celor trei perpendiclare. Reciproca. 2
IV 7.1-7.10 141-142 Plane perpendiculare, proprietăţi, criteriu. 2
V 7.1-7.10 143-144 Proiecţii ortogonale ale punctelor, segmentelor, dreptelor pe plan. 2
VI Distanţa de la un punct la o dreaptă, de la un punct la un plan, de la o
VII dreapta la un plan.
7.1-7.10 145-146 Unghiuri dintre dreptă şi plan. Unghi diedru. 2
7.1-7.10 147 Lecţie de sinteză. 1
6.1-6.10;7.1-7.10; 148 Lecţie de sinteză integrativă. 1
8.1-8.7
149-150 Probă de evaluare sumativă nr8. Analiza. 2
X Recapitulare finală.
I 1.1-1.5 151-152 Şiruri de numere reale. 2
II 2.1-2.7 153-154 Limite de funcţii. Funcţii continue. 2
III 3.1-3.8 155-156 Funcţii derivabile. Aplicaţii ale derivatelor. 2
IV 4.1-4.9 157-158 Numere complexe. 2
V 5.1-5.6 159-160 Matrice. Determinanţi. Sisteme de ecuaţii liniare. 2
VI 6.1-6.10, 7.1-7.11 161-162 Rezolvarea problemelor de geometrie în spaţiu. Lecţie de sinteză. 2
VII 1.1-7.11 163-164 Lecţie de sinteză integrativă. 2
165-166 Probă de evaluare finală. Analiza. 2
1.1-7.11 167-168 Rezolvarea problemelor recapitulative. 2
1.1-7.11 169-170 Rezolvarea problemelor recapitulative. 2

10