PROIECT DIDACTIC

Data: 24. 03. 2023

Clasa: a VIII-a
Profesor: Bejan Alexandra
Școala Gimnazială Nr.1 Umbraresti
Disciplina: Matematică
Unitatea de invăţare: Functia de gradul I
Subiectul: Funcţii de tipul f:IR→IR, f(x)= ax+b. Aplicaţii
Tipul lecţiei: Consolidarea cunostinţelor
Durata: 50 minute

Competențe generale:

1.5 să identifice funcţii de tipul f :A→IR , unde A = IR sau A este o mulţime finită, f
(x)=ax+b , (a,b ) şi să le reprezinte grafic;
2.2 să identifice reguli de formare a unor şiruri şi formule de definire a unor funcţii
2.6 să determine, folosind metode adecvate (măsurare si/sau calcul), lungimi de
segmente, măsuri de
unghiuri, arii şi volume;

Competențe Specifice:

La sfarşitul orei, elevii vor fi capabili:

CS1) să reprezinte grafic funcţia de gradul I;
CS2) să determine o funcţie de forma f:IR→IR, f xaxb,a,b în condiţii date;
CS3) să verifice daca un punct aparţine graficului unei funcţii;
CS4) să determine coordonatele punctului de intersecţiei a două grafice de funcţii;
CS5) să calculeze aria unui triunghi determinat de graficul unei funcţii si axele de
coordonate (sau de graficele a doua funcţii);

Strategia didactică:

a) Metode si procedee: conversaţia, explicaţia, exercitiul, problematizarea;

b) Forme de organizare: frontal; individual.

c) Resurse materiale: echer, broşură(fişă de lucru), fişă de sistematizare.
-culegere de probleme:
- Mate 2000-algebră, geometrie, clasa a VIII-a, autori:Ion Tudor.-Ed. Paralela 45
- fişe de lucru

d) Metode de evaluare: observare sistematică, analiza răspunsurilor date, scrisă.

Nr. Etapele Competen Activitatea Mijloace Forme Metode
crt. lecţiei țe profesorului Elevului procedural material de de
Specifice e e organizar evaluar
e e
conversaţi frontal
1. Momen - verifică prezenţa şi se asigură - răspund la intebări. a
t de existenţa materialelor
organiz necesare.
atoric
(3min)

2. Anunţar - anunţă obiectivele ce vor fi - sunt atenţi la explicatiile conversaţi flipchart frontal
ea urmărite pe parcursul profesorului. a
obiectiv desfaşurării activitaţii, apoi sunt
elor scrise pe flipchart
(2min)

3. Desfăşu - scrie la tablă titlul lecţiei: - urmăresc cu atenţie explicaţiile conversaţi frontal
rarea “ Funcţii de tipul f:IR→IR, profesorului si deschid broşurile la a
activităţ f(x)= ax+b. Aplicaţii” fişa: “Funcţii de tipul f:IR→IR,
ii Pentru consolidarea f(x)= ax+b. Aplicaţii”.
(35min) cunoştinţelor predate anterior, - sunt rezolvate la tablă exercitiile,
profesorul propune spre în ordinea din fişă.
rezolvare fişa de lucru din
broşura: “Grafice de funcţii.
Aplicaţii”. fişă de frontal observar
(anexa 1) explicatia lucru e
exerciţiul sistema-
1. f:IR→IR, f(x)= x+3 1. tică
a) Gf
CS1 a) echer
-se trasează graficul
 analiza
răspunsu
-rilor

b) să se rezolve inecuaţia b) frontal

f(x)≤ -1 explicaţia observar
exerciţiul e
sistema-
tică

c) aria triunghiului determinat de c)-se determină punctele de

Gf si axele de coordonate intersecţie dintre Gf şi axele de
coordonate:

Cum este
CS5 dreptunghic

2) . f:IR→IR, f(x)= 5x-2

2)a)
a) Gf

CS1
 - se trasează graficul

echer
fişă de
lucru analiza
răspunsu
-rilor

b)
b)f(a)+f(a+1)=f(a-2)

frontal
exerciţiul
observar
c) e
sistema-
c) S=f(1)+f(2)+…+f(50) tică

-metoda I:
 - după ce s-a calculat la tablă
suma, profesorul oferă indicaţii
pentru calcularea sumei printr-o
altă metodă (temă pentru
acasă)
-metoda a IIa fişă de frontal
problemati lucru
-zarea
analiza
răspunsu
-rilor
-se grupează termenii: primul cu
ultimul, ş.a.m.d(se observă că
fiecare pereche are suma 251, şi
sunt 25 de perechi)
S=251∙25= 6275

3) f:IR→IR, f(x)= ax+b 3. a) A(1;-2)

A(1;-2); B(3;6)
a;b=? B(3;6)

Din (1) si (2) obtinem:

CS2
, de unde obtinem

deci f(x)=4x-6
 b) a= 4;b=-6 b)
g:IR→IR, g(x)=f(-x+2)

CS2
c)- se află coordonatele punctului de fişă de frontal
c) Gf=? intersecţie exerciţiul lucru
Gg=?
observar
e
sistema-
tică
Inlocuim, şi obţinem: y=-2, deci
CS4 M(1 ;-2)

analiza
răspunsu
-rilor

- se trasează graficul:
 fişă de fişă de
problemati lucru lucru
- echer
zarea
exerciţiul observar
e
sistema-
tică

CS1

analiza
răspunsu
-rilor
d) d)

CS5

4. Asigura CS3 -se asigură atingerea - primesc fişele, le completează apoi conversaţi fişa de individual scrisă
rea CS4 competențelor propuse, le oferă profesorului. a sistemati
feedbac CS5 profesorul oferă elevilor o fişă explicaţia -zare
kului de sistematizare.
(8min)

5. Încheier - face aprecieri asupra modului - ascultă cu atenţie aprecierile conversaţi frontal
ea în care s-a desfaşurat activitatea profesorului, apoi notează tema. a
activitaţ şi notează elevii care s-au
 ii evidenţiat, apoi anunţă tema
(2min.) pentru acasă: exerciţiile rămase
nerezolvate din fişa lucru.
 f:RR, f(x)=ax+b

Fișă de lucru

1. Fie funcţia f:IR→IR, f(x)=x+3

a) Reprezentaţi geometric funcţia într-un sistem de axe xOy.
b) Rezolvaţi în IR inecuaţia f(x) -1.
c) Calculaţi aria triunghiului determinat de graficul funcţiei şi axele de coordonate.

2. Fie funcţia f: f:IR→IR, f(x)=5x-2.

a) Reprezentaţi grafic funcţia într-un sistem de axe xOy.
b) Rezolvaţi în IR ecuaţia f(a)+f(a+1)=f(a-2)
c) Calculaţi suma S=f(1)+f(2)+...+f(50)

3. Fie funcţia f: f:IR→IR, f(x)=ax+b

a) Determinaţi a,b IR ştiind că graficul funcţiei trece prin punctele A(1, -2) şi B(3, 6).
b) Pentru a=4 şi b= -6 determinaţi funcţia g: f:IR→IR, g(x)=f(-x+2).
c) Reprezentaţi grafic funcţiile f şi g în acelaşi sistem de axe ortogonale şi determinaţi
coordonatele punctului de intersecţie al graficelor celor două funcţii.
d) Calculaţi aria triunghiului determinat de graficele celor două funcţii şi axa ordonatelor.

4. Fie funcţia f:IR→IR, f(x)=(3m+2)x-4m, mIR.

a) Determinaţi numărul real m astfel încât punctul A(2, -4) să aparţină graficului funcţiei.
b) Pentru m= -4, determinaţi coordonatele punctului B de pe graficul funcţiei f, ce are abscisa cu 6
mai mare decât ordonata.

5. Fie funcţiile f:IR→IR, f(x)=2x-4 şi g: f:IR→IR, g(x)= -x+5.

a) Reprezentaţi graficele funcţiilor f şi g în acelaşi sistem de axe ortogonale.
b) Determinaţi coordonatele punctului de intersecţie al graficelor celor două funcţii.
c) Calculaţi aria şi perimetrul patrulaterului determinat de graficele celor două funcţii şi axele de
coordonate.
d) Dacă A este punctul de intersecţie al graficului funcţiei f cu axa Oy, determinaţi distanţa de la
punctul A la graficul funcţiei g.
6. Fie funcţia f:IR→IR, f(x)=2x+3
a) Reprezentaţi geometric funcţia într-un sistem de axe xOy.
b) În sistemul de coordonate xOy, determinați abcisa punctului care aparție graficului funcției f,
știind că abcisa egală cu ordonata.

7. Se consideră funcţia f:IR→IR, f(x)=2x+4

a) Reprezentaţi geometric funcţia într-un sistem de axe xOy.
b) Calculați lungimea segmentului determinat de punctele de intersecție a graficului funcției f cu
axele sistemului de coordonate xOy.

8. Se consideră funcţia f:IR→IR, f(x)=x+2

a) Calculați f(0)+f(-2).
b) Reprezentați grafic funcția f într-un sistem de coordonate xOy.

9. Se consideră funcţia f:IR→IR, f(x)=x-2

a) Calculați f(0)+f(2).
b) Reprezentați grafic funcția f într-un sistem de coordonate xOy.

10. Fie funcția f:IR→IR, f(x)=-3x+4. Aflați valoarea reală a lui p pentru care punctul M(p,-2)
aparție graficului funcției.

11. Determinați funcția liniară al cărei grafic trece prin punctele A(-1, 1) și B(1,3).

12. Află coordonatele punctului de intersecție cu axa abcidelor a reprezentării grafice pentru
funcția f:IR→IR, f(x)=3x-6.

13. Se consideră funcţia f:IR→IR, f(x)=x-2. Află valoarea naturală a lui m pentru care punctul
A(m;1) se găsește pe graficul funcției.

14. Fie funcția f:IR→IR, f(x)=(s-3)x+8. Aflați valoarea reală a lui s pentru care punctul A(2,6)
aparție graficului funcției f.

15. Dacă punctul A(1,5) se găsește pe graficul funcției liniare f:IR→IR, dată prin f(x)=tx+3.
Află valorea reală a lui t.
 Funcţii de tipul f:IR→IR, f(x)= ax+b

1). Reprezentarea grafică a unei funcţii f:IR→IR, f(x)= ax+b este............................................

2). Un punct dacă şi numai dacă………………………...
3). Dacă

d) Aflati aria determinată de Gf si axele de coordonate.