Referat : Rolul materialului distractivcu

conținut mathematic în cadrul pregătirii

copiilor pentru școală.

Elaborat de studenta grupei PP52R

Postolache Doina
CONCEPTUL DE JOC DIDACTIC MATEMATIC

Copilul în perioada preşcolară se caracterizează printr-o dezvoltare intensă din punct de vedere
fizic şi mai ales psihic. Au loc o serie de modificări cantitative şi calitative, atât de accentuate,
încât în perioadele următoare nu vor mai putea fi egalate. Rolul jocului este deosebit, în acest
context. La vârsta preşcolară jocul devine activitatea fundamentală a copilului, care influenţează
întreaga să conduită şi prefigurează personalitatea în plină formare şi dezvoltare . Pentru copil,
lucrul cel mai important îl constituie jocul . Conceperea jocului ca formă de activitate este cel
mai important aspect particular al formelor pe care le îmbracă învăţământul la acest nivel. Jocul
este forma de activitate specifică pentru copii şi hotărâtoare pentru dezvoltarea lor psihică. Sub
influenţa jocului se formează, se dezvoltă şi se restructurează întreaga activitate psihică a
copilului.Cercetarile facute de specialisti in domeniu confirma faptul ca introducerea
cunostintelor matematice in invatamantul prescolar este cu atat mai eficienta cu cat se realizeaza
devreme. Aceste cunostinte trebuie introduse treptat, pornindu-se de la actiunea in plan extern cu
obiectele, la formarea reprezentarilor si abia apoi la utilizarea simbolurilor. Abordarea
matematicii in aceasta maniera este accesibila prescolarilor si raspunde intentiei de a-l determina
pe copil sa "descopere" matematica, trezindu-i interesul si atentia.

Cunoscand faptul ca jocul este activitatea fundamentala in gradinita, este firesc ca acesta sa fie
valorificat la maximum si in predarea matematicii. In scoala insa, jocul trece pe planul secund,
locul lui fiind luat de o alta forma de activitate: invatarea. Trecerea de la joc la invatare se
realizeaza prin intermediul jocului didactic. Acesta ocupa un loc bine determinat in planul de
invatamant al institutiilor prescolare, fiind cel mai indicat mijloc de desfasurare a activitatilor de
matematica, dar si a celor de cunoastere a mediului si de educarea limbajului.

Jocul didactic matematic este un tip specific de activitate prin care educatoarea consolideaza,
precizeaza, chiar verifica cunostintele copiilor, imbogateste sfera de cunoastere matematice,
pune in valoarea si antreneaza capacitatile creatoare ale acestora.

Stiut fiind faptul ca imbinarea elementului instructiv cu cel distractiv in jocul didactic duce la
aparitia unor stari emotionale complexe care stimuleaza si intensifica procesele de reflectare
directa si nemijlocita a realitatii, valoarea practica a jocului didactic matematic consta in faptul
ca, in procesul desfasurarii lui, copilul are posibilitatea aplicarii cunostintelor insusite, exersarii
priceperilor si deprinderilor formate.

Pornind de la elementele constitutive ale jocului didactic, si jocul didactic matematic cuprinde
urmatoarele componente:

Scopul jocului - se formuleaza in concordanta cu prevederile programei activitatilor

matematice. Scopul trebuie sa se refere la probleme de ordin cognitiv, dar si formativ.

Exemplu:

Intr-un joc in care se urmareste predarea sau fixarea cunostintelor despre o culoare (sau mai
multe), se realizeaza un exercitiu cu caracter formativ analiza, comparatie.
Intr-un joc in care se introduce o noua forma geometrica ( o ), scopul este unul cognitiv, dar se
are in vedere si aspectul formativ exercitii de selectie, abstractizare, generalizare.

Corect este ca intr-un joc didactic matematic sa se aduca in prim plan unul din cele doua aspecte,
constientizarea lui de catre educatoare dandu-i acesteia posibilitatea sa-l urmareasca si sa-l atinga
in desfasurarea jocului.
Sarcina didactica reprezinta esenta activitatii, transpune la nivelul copilului, scopul urmarit
intr-o activitate matematica. Trebuie sa antreneze intens operatiile gandirii: analiza, sinteza,
comparatia, abstractizarea, generalizarea.

Jocul matematic rezolva cu succes o singura sarcina didactica.

Exemplu: Jocul didactic "Gaseste locul potrivit" are ca scop:"Formarea deprinderilor de a

efectua operatii cu multimi" iar sarcina didactica este urmatoarea: "sa formeze multimi dupa unul
sau doua criterii".

Regulile jocului arata copiilor cum sa rezolve sarcina didactica fiind conditionate de continut
si de sarcina didactica.

Elementele de joc fac ca rezolvarea sarcinii didactice sa fie placuta si atractiva pentru copii.

CLASIFICAREA JOCURILOR DIDACTICE MATEMATICE

a. in functie de scopul si sarcina didactica

b. in functie de aportul lor formativ

O clasificare este realizata de autorii Antohe V., Gherghinoiu C., Obeada M. in lucrarea:
"Metodica predarii matematicii. Jocul didactic matematic. Suport de curs", Braila 2002.

Autorii clasifica jocul didactic matematic impartindu-l in trei categorii:

Jocuri didactice de formare de multimi care implica exercitii de: grupare, separare, exemplificare
care vor duce la dobandirea abilitatilor de identificare, scriere, selectare si formare de multimi.

Jocuri didactice de numeratie care contribuie la consolidarea, verificarea deprinderilor de asezare

in perechi, comparare, numarare constienta, de exersare a cardinalului si ordinalului, de
familiarizare cu operatiile matematice de formare a rationamentelor de tip ipotetico-deductiv.

Jocuri logico-matematice care urmaresc familiarizarea copiilor cu operatiile cu multimi.

CONSIDERATII METODICE PRIVIND ORGANIZAREA SI DESFASURAREA

JOCURILOR DIDACTICE MATEMATICE IN GRADINITA

Cunoscute fiind problemele referitoare la structura jocului didactic si la specificul sau, ca urmare
a imbinarii originale a elementelor componente intr-un tot unitar, ma voi referi in cele ce
urmeaza, la cateva aspecte metodice de desfasurare a acesteia la diferite grupe.

La grupa de 3-4 ani, introducerea in joc se face sub forma de surpriza: sosirea unui personaj
surpriza, prezentarea materialului, bataia in usa, vorbirea soptita, aducerea saculetului fermecat.
Prin acestea se urmareste atat realizarea unei atmosfere placute de joc, trezirea interesului si a
curiozitatii pentru ceea ce va urma.

Se trece apoi la desfasurarea jocului, demonstrarea si explicarea acestuia facandu-se din mers,
constituind prima etapa propriu zisa a jocului.

La grupa mica, educatoarea sau un anumit personaj este intotdeauna conducatorul jocului,
revenindu-i sarcini importante, pe linia antrenarii tuturor copiilor in respectarea regulilor jocului
pe linia corectarii raspunsurilor, a sanctionarii greselilor, a aprecierilor raspunsurilor corecte, a
complicarii jocului. denumiri de culori, forme, pozitii spatiale), educatoarea este cea care
denumeste prima, apoi repeta, accentuand in mod intentionat asupra diferitelor parti de cuvant
pentru a fi percepute corect de copii. Apoi, se cere copiilor repetarea acestora, in mod individual,
asociindu-le cu concretul obiectual. Astfel, cuvintele noi capata continut si sens, sunt retinute cu
usurinta,

Pe parcursul jocului se are in vedere antrenarea tuturor copiilor in raspunsuri individuale la toate
aspectele propuse a fi exersate in cadrul jocului respectiv. Totodata se accepta si raspunsuri
incorecte, cu obligatia de a fi corectate. Raspunsurilor verbale li se asociaza multa miscare (de
brate, picioare, palme) si mimica.

Toate acestea atrag copiii, ajutandu-i sa rezolve cu bine sarcinile propuse.

Incheierea jocului se face in stransa legatura cu continutul acestuia si cu materialul folosit, pentru
a obtine adeziunea copiilor si asupra acestui moment al activitatii.

Formele pe care le pot imbraca incheierea jocului pot fi: aranjarea materialului la locul lui in sala
de grupa, imitarea prin anumite miscari a unor actiuni efectuate de personajele prezentate in joc,
prin onomatopee, aprecieri asupra rezultatelor obtinute. Cu acestea se urmareste pastrarea
atmosferei de voie buna si satisfactie a tuturor copiilor.

La grupa de 4-5 ani se mentin caracteristicile mentionate mai sus, in special la inceputul anului
scolar (ca etapa de tranzitie, pentru copiii care continua gradinita sau de adaptare pentru cei care
vin din familie la gradinita la 4 ani).

Treptat in organizarea si desfasurarea jocului didactic apar aspecte noi: introducerea in joc se
poate face prin intermediul unor ghicitori, scurte povestiri, a unor versuri prin care se anunta
copiilor tema si astfel li se capteaza atentia si interesul pentru joc.

Ca moment aparte se realizeaza intuirea materialului didactic de copii, cu sprijinul educatoarei,

moment prin care se satisface curiozitatea copiilor fata de secretele pe care le contine si se
asigura intelegerea modului in care el va fi folosit la activitate.

Explicatia si demonstratia jocului se realizeaza de catre educatoare cu ajutorul unui copil sau a
mai multor copii.

Acest moment priveste intreaga desfasurare a jocului sau a cate unei parti a acestuia (daca jocul
arc 2 - 3 variante in desfasurarea sa). Explicatia trebuie sa fie facuta cu cuvinte putine, precise,
clare, in concordanta deplina cu demonstratia. Numai in aceste conditii, ce dureaza putin si nu
sectioneaza cursul firesc al jocului, este inteleasa de copii.
In unele jocuri educatoarea transfera rolul ei de conducator anumitor copii, care nu au deficiente
prea mari in vorbire, se exprima clar, formuleaza propozitii simple si corecte din punct de vedere
gramatical (de exemplu, la jocurile Saculetul fermecat, Este ziua papusii, Magazinul de jucarii).

Se mentin, la aceasta grupa, cerintele referitoare la manifestarea factorului pedagogic de catre

educatoare (in special in cazul copiilor timizi, cu persistente defectiuni de pronuntie si
pronuntare corecta) si la practicarea melodicii jocurilor prin care se continua invatarea de noi
cuvinte, formularea de propozitii dezvoltate, inlocuirea substantivelor cu pronumele
corespunzator.

In desfasurarea jocului poate fi inclusa, spre sfarsitul anului, ca stimulent al rapiditatii formularii
raspunsurilor, al calitatii vorbirii, intrecerea intre copii.

Incheierea activitatii se mai poate realiza si sub forma de cantec, ghicitoare, poezie, aprecieri cu
caracter stimulativ.

La grupa copiilor de 5 - 6/7 ani, desi se mentin unele aspecte mai sus prezentate, care tin de
esenta jocului, apar totusi caracteristici noi, dat fiind faptul ca sarcinile privind dezvoltarea
copiilor vizeaza calitatea, cantitatea vocabularului, structura gramaticala, expresivitatea.

Introducerea in activitate poate fi realizata sub toate formele prezentate la cele doua grupe (mai
ales la inceputul anului scolar), la care se mai adauga si alte procedee, cum ar fi convorbirea
(prin care se face o reactualizare a acelor cunostinte care au implicatii directe in jocul respectiv)
sau prezentarea directa a materialului si anuntarea jocului. Aceste procedeu prin caracterul lor
mai serios, impun in fata copiilor mai multa raspundere fata de modul de rezolvare a sarcinilor
date prin joc.

Intuirea materialului se face in totalitate de catre copii. Atunci cand este cazul, materialul
distractiv, ca si la celelalte doua grupe, se ia de catre fiecare copil prin autoservire, la inceputul
activitatii sau in momentul in care jocul necesita aceasta.

Orientarea copiilor in joc se face integral (adica se explica si se demonstreaza, atunci cand jocul
este nou, in intregime ori se prezinta in variante complicate) sau partial (numai prin explicatii,
numai prin material - in cazul jocurilor cunoscute), de la inceputul jocului sau se completeaza pe
parcurs. In aceasta orientare prealabila, accentul continua sa cada pe sarcina didactica, elemente
de joc, reguli. Totodata se mentin aceleasi rigori cu privire la durata si la calitatea acestui
moment introductiv al jocului. In desfasurarea jocului se alterneaza momentele care apartin
conducatorului jocului - educatoarea (in prima etapa) si copil (cand se repeta).

La grupa mare, o deosebita atentie se acorda calitatii jocului, care se constituie ca o rezultanta a
mai multor factori: activizarea corecta, prompta a copiilor, exprimarea lor corecta din punct de
vedere gramatical, rapiditatea inchegarii raspunsurilor, intonatia adecvata, modelarea intensitatii
vocii etc.

Pe parcursul jocului se accentueaza asupra caracterului de intrecere (cine rezolva repede si bine),
tinand seama de toate regulile jocului. Intrecerea se poate declara frontal intre toti copiii, ori in
doua sau mai multe echipe. Punctajul se realizeaza fie prin aportul fiecarui membru al echipei,
fie prin aportul reprezentantului echipei.
Se recomanda consemnarea rezultatelor obtinute, in grafice, pentru a fi mai evident clasamentul
final, care vizeaza calitatea muncii depuse. De asemenea, creste foarte mult rolul opiniei
colectivului in alegerea reprezentantilor, in aprecierea raspunsurilor, precum si supravegherea
respectarii regulii sau in solutionarea conflictelor.

In special la aceasta grupa, in cadrul careia se intensifica pregatirea copiilor pentru scoala, se
impune exersarea vorbirii fiecarui copil in parte, in aceleasi cerinte de tact pedagogic si conditii
de stimulare si incurajare a copiilor pe planul gandirii si exprimarii cu voce tare.

In incheierea jocului didactic se analizeaza aportul fiecarui copil, se declara castigatorii si se

impart recompensele (care trebuie sa vizeze diverse aspecte, in raport cu progresul inregistrat de
fiecare copil in parte).

Aceasta se realizeaza prin jocurile didactice care exercita o influenta multilaterala asupra
dezvoltarii psihice a copiilor, contribuind la dezvoltarea lor intelectuala, la educarea spiritului de
observatie, a imaginatiei creatoare, a gandirii si limbajului, deprinzandu-i cu o munca
intelectuala independenta, necesara la scoala.

LOCUL, ROLUL SI IMPORTANTA JOCULUI DIDACTIC MATEMATIC

Jocurile didactice organizate in lumina cerintelor psihologiei invatarii reprezinta un mijloc

activ si eficace de instruire a prescolarilor. Acest tip de activitate, cu un aparent aspect de
divertisment, este, in fond, o activitate apta sa raspunda unor importante obiective ale procesului
instructiv-educativ.

Prin jocul didactic, copilul isi angajeaza intreg potentialul psihic, isi dezvolta spiritul de
cooperare, de echipa, isi cultiva initiativa, vointa, inventivitatea, flexibilitatea gandirii.

Asimilarea cunostintelor matematice de la cea mai frageda varsta are o importanta deosebita,
stimuland dezvoltarea intelectuala generala a copilului si influentand pozitiv dinamica vietii sale
spirituale.

Prin jocul didactic se faciliteaza asimilarea cunostintelor matematice, formarea unor deprinderi
de calcul matematic, realizand imbinarea armonioasa intre invatare si joc.

Folosirea jocului didactic in predarea matematicii are numeroase avantaje pedagogice, cum ar fi:

Ø constituie o tehnica atractiva de explicare a unor notiuni abstracte, dificil de predat pe alte
cai;

Ø angajeaza la lectie si copiii timizi si pe cei slabi si dezvolta spiritul de cooperare, ceea ce
duce la cresterea gradului de coeziune a grupei de elevi;

Ø constituie o admirabila modalitate de a-i determina pe copii sa participe activ la lectie;

Ø permite urmarirea progresului inregistrat de copil, permite observatii prognostice privind

ritmurile individuale de maturizare intelectuala si afectiva;

Ø observarea modului de manifestare a copilului in cadrul activitatilor de joc didactic

matematic permite aprecierea individualizata a momentului (varstei) optim de intrare in clasa I,
grupa pregatitoare fiind recunoscuta ca avand drept obiective pe cele care vizeaza antrenarea
raportului pentru inceperea scolaritatii.

Jocul didactic matematic are un rol deosebit in amplificarea actiunii formative a gradinitei, in
primul rand prin faptul ca poate fi inclus in structura activitatii comune, realizand astfel o
continuitate intre activitatea de invatare si cea de joc.

Jocul didactic matematic are o eficienta formativa crescuta in situatia consolidarii si verificarii
cunostintelor, in etapa predarii procesului de invatare a unui joc nou constituind o sarcina
complexa pentru copii.

Jocul didactic matematic este un mijloc eficient de evaluare, aratand in ce masura copiii si-au
insusit cunostintele necesare, gradul de formare a reprezentarilor matematice, a priceperilor si
deprinderilor de a realiza sarcinile in succesiunea data de educatoare, de a se integra in ritmul
cerut, de a da raspunsuri corecte si prompte.

Jocul didactic matematic exercita o influenta deosebita asupra dezvoltarii intelectuale a copiilor,
asupra formarii priceperilor (de grupare, comparare, ordonare a multimilor), ajuta la educarea
spiritului de observatie, la exersarea operatiilor gandirii (analiza, sinteza, comparatia,
clasificarea), la dezvoltarea limbajului in general, a celui matematic in special, a imaginatiei si
atentiei voluntare.

Numeroase jocuri organizeaza procesul perceperii analitico-sintetice a insusirilor caracteristice

ale obiectelor (constituirea grupelor si gasirea asemanarilor dintre obiecte). Prin joc didactic
matematic se dezvolta perceptia spatiului ("Unde au asezat jucaria").

De asemenea, jocul didactic matematic contribuie la realizarea sarcinilor educatiei morale:

dezvoltarea stapanirii de sine, a autocontrolului, a spiritului de independenta, a disciplinei
constiente, a perseverentei, a unor calitati de vointa si caracter, aspecte atat de necesare in
activitatea de invatare a viitorului scolar.

Restabilind un echilibru in activitatea copiilor, jocul didactic matematic fortifica energiile

intelectuale si fizice ale acestora, constituind o prezenta indispensabila in ritmul accentuat al
activitatilor din gradinita.