Sunteți pe pagina 1din 17

STRUCTURA TEMEI

1. Definirea conceptului de „joc”


2. Jocul didactic
3. Jocul logico-matematic
4. Exemple de jocuri logico-matematice
5. Aplicații („Săculețul fermecat”)
6. Concluzii
7. Bibliografie
Motto:

„Copilul râde:
Înțelepciunea și iubirea mea e jocul!
Tânărul cântă:
Jocul și înțelepciunea mea-i iubirea!
Bătrânul tace:
Iubirea și jocul meu e-înțelepciunea!”

(Lucian Blaga – „Trei fețe”)


 Grădinița, ca parte integrantă a învățământului
preuniversitar, are scopul de a oferi copiilor aflați la
vârsta preșcolară condițiile necesare pentru o
dezvoltare normală și deplină. Ea are în vedere
asigurarea experiențelor care să țină seama de
ritmul propriu al copilului, de nevoile sale afective și
de activitatea sa fundamentală – jocul.
 Una dintre cele mai eficiente și cele mai utilizate
metode didactice în învățământul preșcolar este
jocul didactic
Definirea conceptului de „joc”

 In cea ce privește jocul nu putem vorbi doar despre o singură definiție,


de-a lungul timpului datorită complexității sale, a căpătat semnificații și
valori diferite.
„În om există instinctul de activitate care la copil se manifestă sub forma
jocului. Jocul poate împlini un mare rol dacă este bine practicat; el
deschide copilului perspectiva universului spre care-l educăm și spre care
el se dezvoltă”, susține Fr. Freӧbel.
Ed.Claparede spunea că " jocul pregăteşte viitorul, satisfăcând
necesităţile prezente.“

A.I.Makarenko afirma că " jocul îl pregăteşte pe copil pentru munca de


mai târziu "
• Jocul este cel mai bun
prieten al copilului, este
prietenul nelipsit al
acestuia.

• Ceea ce definește cel mai


bine jocul, este faptul că
acesta izvorăște din nevoia
de mișcare, de manifestare
a calității ființei umane.

• Dacă în familie, jocul se


desfășoară într-o manieră
distractivă, devenind un
mod plăcut de petrecere a
timpului liber (având funcția
de relaxare și destindere),
la grădiniță jocul este
întâlnit sub forma jocului
didactic și are o funcție
formativă, modelatoare.
Jocul didactic

 Termenul „didactic”, asociat celui de joc,


accentuează latura instructiv-educativă a activităţii.
Jocul didactic este o formă de activitate ce îmbină
armonios latura distractivă cu sarcinile instruciv-
educative.
 Este un tip de joc prin care cadrul didactic
consolidează, verifică şi îmbogăţeşte cunoştinţele
predate copiilor.
 Prin acest tip de joc se urmăresc anumite obiective,
precum: educarea limbajului, dezvoltarea proceselor
psihice și cognitive, dezvoltarea personalității,
cunoașterea și înțelegerea mediului înconjurător,
formarea deprinderilor și abilitățiilor practice,
dezvoltarea fizică.
 Stimulează cinstea,
 Jocul didactic este cel
răbdarea, stăpânirea de mai eficient mijloc de
sine, spiritul critic, instruire și de educare
spiritul de colegialitate, a copilului.
întărește în sens pozitiv
caracterul copiilor.

 Jocurile didactice
trezesc interesul copiilor
și le mențin atenția
pentru mult timp.
Jocul logico-matematic
Jocurile logico-matematice sunt jocuri didactice matematice
. introduc în verbalizare copiilor operațiile logice. Scopul
care
principal al jocului logico-matematic este de ai înzestra pe copii
cu un aparat logic care să le permită orientarea în realitatea
înconjurătoare și exprimarea unor judecăți și raționamente într-
un limbaj adecvat. Jocul logic pune accentul pe acțiunea
copilului asupra obiectelor, în scopul formării percepțiilor și a
structurilor operatorii ale gândirii.
Materialele didactice folosite în jocurile logico-matematice sunt
trusele cu piese geometrice: Diènes, Logi I, Logi II.
Exemple de jocuri logico-
matematice:
 Pentru grupa mică se folosesc următoarele jocuri:
„ Aranjăm discurile”, „Aranjăm pătratele”, „Aşează-mă
la culoarea mea”, „Aşează-mă la căsuţa mea”.

 Pentru grupa mijlocie: „Biblioteca”, „Te rog să-mi


dai”, „Ce este și ce nu este la fel?”, „Cum este și cum
nu este această piesă?”, „Cine aranjează mai bine?”.

 Pentru grupa mare și pregătitoare: „Săculețul


fermecat”, „Biblioteca?”, „Te rog să-mi dai?”, „Trenul
cu o diferență”, „Trenul cu două diferențe?”, „Trenul
cu patru diferențe?”, „Cine aranjează mai bine?”,
„Găsește locul potrivit”, „Jocul celor 10 întrebări”,
„Jocul cu trei cercuri”.
Aplicații

Jocul „Săculețul fermecat”


 Acest joc este un joc cu figuri geometrice, ce le oferă
copiilor posibilitatea de a descoperi forma, mărimea,
grosimea doar prin simț tactil, iar culoarea piesei poate fi
ghicită sau recunoscută imediat după extragerea piesei din
săculeț.
 Scopul acestui joc este dezvoltarea capacităţii de
recunoaştere, de denumire a figurilor geometrice şi
gruparea acestora (constituirea de mulţimi) pe baza unui
criteriu dat (după formă, mărime, culoare, grosime).
 Sarcina didactică:
- recunoasterea numai cu
ajutor simțului tactil a
formei, mărimii și grosimii
piesei extrase din săculeț și
deducerea culorii acesteia.
 Regulile jocului:
- fiecare copil va închide
ochii și va extrage o piesă
din „Săculețul fermecat” pe
care va trebui să o ghicească
cu ajutorul simțului tactil;
- ceilalți nu au voie să
șoptească;
Desfășurarea jocului:
 Mai întâi se execută
jocul de probă de către
cadrul didactic , apoi
sunt rugați să vină pe
rând și să extragă o
piesă pe care va trebui
să o ghicească. Cel care
extrage piesa este
mereu îndrumat și ajutat
de către cadrul didactic
și de colectiv, ajutându-l
să descopere dacă piesa
extrasă este așa cum o
descrie el sau nu.
Concluzii

În concluzie, putem afirma că jocul didactic este


principala activitate ce se desfășoară în grădiniță,
fiind una dintre cele mai eficiente metode didactice
utilizate în învățământul preșcolar.
Jocul logico-matematic, pune un accent deosebit
pe acțiunea copilului asupra obiectelor. Prin
practicarea acestui tip de joc copiii acumulează o
serie de experiențe care le permit să opereze cu
mulțimi, concepte logice și în final cu numere.
Bibliografie

 A. Dumitru, A.G.Dumitru, (2005), Activităţi


trandişciplinare pentru grădiniţă şi ciclu primar,
ediţia a II- a, Editura Paralela 45, Piteşti.
 L. Ezechil, M. P. Lăzărescu, (2002), Laborator
preşcolar, ediţia a II-a, Editura V & I Integral,
București.
 M. Lespezeanu, (2007), Tradiţional şi modern în
învăţământul preşcolar ̴ o metodică a activităţilor
instruciv-educative ̴ , Editura Omfal Esenţial,
Bucureşti.
 E. Păun, R. Iucu, (2002), Educaţia preşcolară în
România, Editura Polirom, Iaşi.

S-ar putea să vă placă și