ARGUMENT

Am ales această temă având în vedere ca prin studiul efectuat pentru pregătirea ei, să-mi îmbogăţesc
nivelul de pregătire profesională,să găsesc cele mai adecvate metode şi procedee pentru a-i face pe
preşcolari să-şi însuşescă temeinic şi conştient primele noţiuni de formare a reprezentărilor matematice.

Copilul la vârsta preşcolară intră în contact nemijlocit cu lumea înconjurătoare ,o vede ,o cercetează şi o
înţelege ,ceea ce îi permite să îşi formuleze imagini clare despre forme ,culori,dimensiuni şi relaţii
spaţiale.

O importanţă deosebită o au activităţile matematice în dezvoltarea gândirii copilului ca formă a

deprinderii de a gândii cu eficienţă si creativitate.

Experienţa demonstrează că activitatea gândirii logice este stimulată şi aplicată în mare măsură de
matematică,de aici trăgând concluzia că matematica înseamnă gândirea organizată prelungită.

Vârsta preşcolară reprezintă stadiul la care se înregistrează ritmurile cele mai pregnante în dezvoltarea
intelectuală a copiilor privind înmagazinarea achiziţiilor fundamentale referitoare la calităţile şi
operaţiile gândirii.

Activităţile matematice desfăşurate cu preşcolarii constituie fundamentul pe care se clădeşte întregul

sistem al cunoştiinţelor matematice.

Învăţământul preşcolar are scopul de a contribui la formarea personalităţii copiilor ,atât sub aspectul
dezvoltării psihice cât şi al stimulării inteligenţei şi creativităţii acestora ,al educaţiei estetice şi moral
civice ,al realizării lor în condiţiile specifice grădiniţei ,potrivit particularităţilor vârstei precum şi
pregătirea adecvată pentru o mai bună integrare în clasa I .Rezultatele muncii de instruire şi educaţie
depind de eforturile educatorilor ,de pregătirea acestora,de dăruirea cu care muncesc.

În activităţile cu conţinut matematic se urmăresc în mod special sesizarea relaţiilor spaţiale dintre
diferite grupe de obiecte,a unor relaţii matematice referitoare la cantitate ,dezvoltarea unor operaţii ale
gândirii,,inteligenţei,creativităţii.

Tema lucrării ,,Elemente de logică matematică folosite în activităţile matematice din învăţământul
preşcolar ‘’ face parte din deprinderile cognitive de bază care se formează la grădiniţă.

M-am oprit la această temă deorece am constatat că este important să se dezvolte interesul şi
capacitatea copiilor de a efectua operatii cu mulţimi de obiecte şi imagini ale acestora ,de a forma şi
dezvolta operaţiile gândirii.

Copiii de vârstă preşcolară nu sunt lipsiţi de logică si nici de idei matematice.Ei nu ştiu însă să exprime
aceste idei prin cuvinte ,dar le folosesc în mod spontan în acţiunile lor în cadrul jocurilor.Se ştie că la
preşcolari predomină analogia în clasificarea logică ,iar inducţia şi deducţia ca raţionamente pe care se
fundamentează gândirea logică se realizează cu mare dificultate.De aceea în activităţile matematice
,sintezele care au la bază un şir logic de întrebări îl obligă pe copil la anumite răspunsuri căutate de el
prin inducţie sau chiar deducţie.Pornind de la locul şi rolul matematicii în general şi în special de la
importanţa deosebită pe care o au activităţile matematice în dezvoltarea raţionamentului şi logica
copiilor ,de la necesitatea înţelegerii cât mai clare a cunoştiinţelor matematice ce se predau în
grădiniţă,care se aprofundează în ciclul primar,precum şi a dificultăţilor ce le întâmpină în formarea
anumitor noţiuni matematice la copiii de vârstă preşcolară,am optat în alegerea acestei teme.

Educatoarea are menirea să dirijeze raţionamentul copilului în operaţii de analiză şi comparare a

obiectelor.

INTRODUCERE
,,Copilul râde:Întelepciunea şi iubirea mea e jocul !
Tânărul cântă :Jocul şi înţelepciunea mea-i iubirea !
Bătrânul tace:Iubirea şi jocul meu e-înţelepciunea !’’(Lucian Blaga-,,Trei feţe’’)

Jocul logico matematic este un tip de joc joc didactic prin care se fundamentează primele
cunoştiinţe matematice ale copiilor ,folosind elementele de logică matematică.
Scopul principal al jocului logic este înzestrarea copilului cu un aparat logic suplu şi polivalent
care să le permită orientarea în realitatea înconjurătoare şi să exprime judecăţi şi raţionamente
într-un limbaj adecvat .Jocul rămâne o metodă de bază ,preferată de copii,chiar şi atunci când
educatoarea doreşte să le influenţeze gândirea prin diverse forme de activitate .Ca metodă,jocul
cunoaşte o largă aplicabilitate ,regăsindu-se pe anumite secvenţe de învăţare în cadrul tuturor
activităţilor matematice.
Elementul de joc este prezent în diferite etape cu pondere diferită în funcţie de anumiţi factori :
-nivel de vârstă
-nivel de dezvoltare a capacităţilor operatorii
-nivel dedezvoltare a capacităţilor de cunoaştere.
Educatoarea trebuie să întreţină şi să stimuleze interesul pentru lecţie ,alegând o formă de joc
.Cea mai potrivită cale de transmitere de cunoştiinţe matematice ,la preşcolari,o reprezintă jocul
logic.Aceasta se dovedeşte atât prin accesibilitatea formei de joc ,egalată doar de jocul
didactic,cât şi de posibilitatea de adaptare a acesteia la orice nivel de vârstă şi la orice etapă de
pregătire .Chiar dacă se porneşte de la o sarcină simplă ,intenţia se poate transforma în acţiune
propriu-zisă de învăţare şi motivează participarea activă a copiilor ,prin elementele sale
specifice :competiţie ,aşteptare ,manipulare ,elemente surpriză.
Introducerea cu pricepere a jocului logic în diferite etape ale activităţilor matematice conduce la
un plus de eficienţă formativă în planul cunoaşterii ,atitudinii afective şi a conduitei conştiente a
preşcolarului.Activizarea copiilor din punct de vedere cognitiv ,acţional şi afectiv,prin sporirea
gradului de înţelegere şi participare activă a copiluluila actul de învăţare ,reprezintă un avantaj ,o
consencinţă pozitivă a jocului logic în transmiterea de cunoştiinţe preşcolarilor.
În jocul logic ,copiii evidenţiază modul corect sau incorect de acţiune în diverse situaţii,îşi
formează autocontrolul eficient al conduitelor şi achiziţiilor cognitive şi operative.De
asemenea ,utilizând elemente de logică matematică,educatoarea reuşeşte să realizeze
interacţiunea dintre copii în cadrul grupului şi să intervină cu întrebări ajutătoare ,dacă situţia o
cere.
Jocul logic este un prim pas spre înţelegerea unor noţiuni care vor constitui ,mai târziu ,baza
transmiterii unor elemente mult mai complexe ,care vor dezvolta capacitatea de lucru individual
şi mai ales de autoevaluare.Sub aspectele sale generale ,jocul logic nu se deosebeşte de celelalte
forme de joc din grădinţă şi nici nu se desfăşoară izolat de acestea.La grupele mici ,unele sarcini
ale jocurilor logice sunt realizate şi în alte jocuri ,în special didactice,iar la grupele mari ,jocul
logic este subordonat ,integrat în activităţi mai complexe de învăţare ,în cadrul activităţilor
matematice.Ceea ce caracterizează jocul logic în raport cu cu celelalte forme de joc este în
primul rând faptul că el se fundamentează pe elemente de teoria mulţimilor şi logică ,considerate
ca bază necesră asimilării ulterioare a noţiunilor matematice,urmărind formarea la copii a
capacităţilor de a gândii logic ,de alucra cu structuri şi operaţii logice,fără ca în mod necesar să
se transmită copiilor termenii şi noţiunile folosite de aceste ştiinţe.Atât în cadrul practicii
pedagogice ,cât şi în alte împrejurări ,am constatat că eficienţa jocurilor logice matematice
depind în egală măsură de cunoaşterea particularităţilor de vârstă şi de cunoştere a noţiunilor de
teoria mulţimilor şi de logică implicate în conţinutul jocurilor.

‘’In om exista instinctul de activitate care la copil se manifesta sub forma jocului.jocul poate
implini un mare rol daca este bine practicat,el deschide copilului perspectiva universului spre
care-l educam si spre care el se dezvolta’’,sustine Fr.Freobel.