METODA CUBULUI

1. DESCRIEREA METODEI

Metoda cubului presupune explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe perspective, permiţând abordarea complexă
şi integratoare a unei temei Sunt recomandate următoarele etape:
- Realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele:
DESCRIE (culoarea, forma,marimea. Ex: Cum arata?)
COMPARA (ce este asemanator, ce este diferit. Ex:Cu cine se aseamana?)
ANALIZEAZA (analizeaza o imagine, un obiect, un fenomen . Ex: Spune din ce e facut!)
ASOCIAZA (La ce te gandesti cand auzi cuvantul…………?)
APLICA (Cum poate fi folosit? La ce poate fi folosit?)
ARGUMENTEAZA (pro sau contra si enumera o serie de motive care vin in sprijinul afirmatiei tale: Ex: Ebun sau rau? De ce?)

- Anunţarea subiectului pus în discuţie.

- Împărţirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din perspectiva cerinţei de pe una din feţele cubului. Există mai
multe modalităţi de stabilire a celor şase grupuri. Modul de distribuire a perspectivei este decis de invatator, în funcţie de timpul pe
care îl are la dispoziţie, decât de bine cunoaşte colectivul de elevi. Distribuirea perspectivelor se poate face aleator; fiecare grupa
rostogoleşte cubul şi primeşte ca sarcină de lucru perspectiva care pică cu faţa în sus. Chiar invatatorul poate atribui fiecărui grup o
perspectivă.

- Redactarea finală şi împărtăşirea ei celorlalte grupe.

- Afişarea formei finale pe tablă sau pe pereţii clasei.

2. ANALIZA SWOT A METODEI CUBULUI

Puncte tari:
- solicită gândirea elevului;- acoperă neajunsurile învăţării individualizare;
- oferă elevilor posibilitatea de a-şi dezvolta competenţele necesare unor abordări complexe deoarece presupune abordarea unei teme
din mai multe perspective;
- dezvoltă abilităţi de comunicare;- nu limitează exprimarea părerilor sau a punctelor de vedere
individuale;- lărgeşte viziunea asupra temei
- stimulează creativitatea elevilor;- favorizează colaborarea elevilor în găsirea răspunsurilor;- stimulează dialogul între membrii grupu
lui;

Puncte slabe:

1
- are eficienţă scăzută în grupurile mari;- se poate stabili mai greu contribuţia fiecărui elev la rezolvarea sarcinii de lucru;
- unii elevi muncesc şi pentru alţii;- unii elevi pot domina grupul;- productivitatea unor elevi mai timizi poate scădea atunci cândsînt
puşi în situaţia de a colabora cu alţii;

3. APLICATII

Subiectul: Animale salbatice

Grupa pregatitoare
Pentru realizarea acestei secvenţe a lecţiei se construieste un cub de lemn pe feţele căruia se lipesc imagini cu
animale domestice :
-la sarcina descrie; imagini cu animale salbatice
- la sarcina compară; imagini cu ferma lui Mc Donald
- la sarcina asociază; imagini cu o pasăre de curte şi un animal patruped
-la sarcina analizează; imagini cu foloase de la animalele domestice
-la sarcina aplica; imagini cu Globul Pământesc
-la sarcina argumentează pro sau contra (poate trăi omul singur pe Pământ?).

Subiectul:Primavara
Clasa 1
Descrie: Ce culori vezi? Ce sunete auzi? Ce mirosi? Ce pasari vezi?
Compara: Iarna cu primavera
Asociaza:Gaseste insusiri potrivite substantivelor date:primavera, ghiocel,mama, cer.
Analizeaza:Ce este primavera? Cate anotimpuri are anul? Care sunt anotimpurile anului? Care sunt lunile primaverii? Ce sarbatorim
de 8 Martie?
Aplica:Compune cateva versuri despre primavera cu ajutorul cuvintelor rima: primavera, tara, insorit, bine-ai venit.
Completeaza versurile folosind cuvinte cu rima potrivita:
Fir plapand de……..
Din zapada capul………
Sa spuna dragul de………
Primavara e …………………..
Argumenteaza: importanta anotimpului primavera in viata plantelor si a oamenilor.

2
 Subiectul: Igiena locuintei si a clasei
Clasa a 2 a
Descrie - Observǎ şi descrie ce fac personajele din fiecare imagine pentru a pǎstra igiena locuinţei.
Comparǎ - Citeşte textul şi comparǎ felul în care fiecare copil face curǎţenie prin casǎ. Cine a procedat corect ?

Ştergerea prafului
Liana şi Tiberiu mǎturǎ prin casǎ.
Liana a umezit puţin mǎtura, iar Tiberiu nu.
Mizeria strânsǎ, Liana o adunǎ pe fǎraş, apoi o aruncǎ la gunoi.
Tiberiu rezolvǎ treaba mai repede, ascunde gunoiul sub covor.
Apoi cei doi copii şterg praful depus pe mobilǎ cu ajutorul unei cârpe.
Asociazǎ - Observǎ imaginea, apoi scrie ce activitǎţi poate desfǎşura fiecare membru al familiei pentru a face curǎţenie în
camerǎ.
Analizeazǎ - Analizeazǎ comportamentul celor doi copii din textul ,,Ajutorul gospodǎresc”. Cine a procedat corect şi cine
nu ?

Ajutorul gospodǎresc
Florin se ridicǎ de la masǎ şi se duce în camera lui.
Maria strânge farfuriile şi le pune în chiuvetǎ.
Câteodatǎ o ajutǎ şi pe mama la spǎlatul vaselor, fǎrǎ ca aceasta sǎ o roage.
În schimb, Florin aşteaptǎ sǎ îi spunǎ mama :
- Florin, du, te rog gunoiul la tomberon !
Aplicǎ - Noteazǎ activitǎţile ce pot fi desfǎşurate, în fiecare zi , pentru pǎstrarea curǎţeniei în clasǎ.
Argumenteazǎ - Gǎseşte greşelile fǎcute de elevii de serviciu. Argumenteazǎ de ce au greşit.

La şcoalǎ
David şi Remus sunt astǎzi elevi de serviciu. Şi-au propus sǎ pǎstreze clasa cât mai curatǎ. Se iau la
întrecere.
În pauzǎ David ia buretele din dulap şi şterge tabla.
Remus mǎturǎ resturile de ascuţetoare cǎzute pe jos.
Câteva hârtii stau în jurul coşului, în timp ce David se aşazǎ pe catedrǎ sǎ se odihneascǎ.
Ei nu se grǎbesc, deşi pauza e micǎ şi timpul trece repede.