lon Creang

ndez
aluie
Dcuri
ivii
t o Scrise începând cu 1880 i publicate în reviste ale
vorbiri literare, apoi Timpul), Amintirile din copilrie epocii (Con-
ev
contureazurm:un
tablou viu al Humule_tilor (obiceiuri, pove_ti ale copilriei),
ài rind aventurile lui Nic, precum _i
secvene din etapa maturizri:
protagonistului(din anii de _coal, de exemplu, de la Flticeni). im
binând autobiografia cu fictiunea, textul - care poate fi
roman- este alctuit
citit ca
din patru påri (ultima apare
autorului) si reconstituie întâmplrile unui spaiu care,dupîn moartea
lui Creang, capt proporii mitice. Cu viziunea
nostalgie,
pereaz olume cunoscut de el, evocând familia scritorul recu
_coala, figurile din comunitatea rural, mentalitile. (pärini, copi),
Fragmentele reproduse aici aparin prii a ll-a (1882).

La 1852, în ziua când s-a

sfinit paraclisul spitalului din
Targul-Neamului _i s-a deschis _coala domneasc de
un cu ali biei, isonari' ai bisericei, stam aproapeacolo, eu, împre.
de Ghica-vod.
care era fa la acea serbare, încunjurat de o
ne mai sturam privindu-1. ^i el, mulime de lume, si nu
frumos la chip i blând cum era, v
zându-ne pe mai toi de-a rândul,
îmbr¯cai cu cme_uice cusute cu
bibiluri? _i albe cume helgea,cu bondie
înclai cu opincue, splai curat i pieptnai, mândre, cu iari de igaie i
în fa i cu frica luiDumnezeu în cu ru_inea zugrvit
inim, arunc o privire printeasc
spre noi, i zise:
- lat, copii, _coala i sfânta biseric,
fericirii suflete_ti; folosii-v de ele i v izvoarle mângierii i ale
luminai, i pre Domnul
ludai!
Aeste vorbe, rostite de gura domneasc, au
norodului adunat acolo, i fr întârziere _coalabrzdat adânc inima
s-a umplut de b£iei
dorii de învtur, între care eram i eu, cel mai bun de hârjoan i
slvit de lene_; lene_ fr preche m fcusem, cci
minte avea, nu se îndura s£ m£mnai trimit acum nici mama,dup£ cata
la o cof de
ap, numai s învc carte i s m fac pop, ca
profesorul nostru. [...]
printele lsaia Duhu,

Isonar, s.m. - persoan care inea isonul (acompaniament muzical cu vocea)

la biseric.
2 Bibiluri, s.n. - înflorituri la gulerul, mânecile i
3Albe cum e helgea, expr. - foarte albe. poalele cm_ii trne_ti.
 Doste câteva zile dupå asta, auzim c Nic Oslobanu s-a dus s
învee Ja scoala catihetic£din Folticeni, vorb s fie! Vru-meu lon
Mogorogea, Gâtlan, Tråsnea _i ali cunoscui ai mei se dusese tot
acolo, mai de demult; bineîneles, pe socoteala pungei prinilor lo.
^i eu,rmâind fr tovar_i de isprav, i mai dându-mi _i printele
isaiaun puiu de bate', a_a din senin, cihiam² pe mama s se puie
pellâng tata, ca doar m-a da i pe mine la catihet, macar c eram un
ghibirdic i jumtate.
Galbeni, stupi, oi, cai, boii alte bagateluri de alde aceste, pref
eute în parale, trebuia s duc dasclii poclon catihetului de la fa
brica de popi din Folticeni; $-apoi las-te în conta sfiniei-sale, c te
scoate popone®, ca din cutie...Pentru mine îns numai dou mere?
de orz si dou de ovs a dat tata cui se cuvine, de am fost primit în
Folticeni, cci _coala era numaide mântuial; boiis ias!
Aiungând acolo toamnatârziu, m-am a_ezat în gazd la Pavel ciu
botarul din ulia Rd_eni, unde erau i ceilali tovar_i ai mei. Cati
hetul,care fåcea ziuanoapte i noaptea zi, jucând stos', rar venea pe
la scoal, Noi, dac vedeam a_a, ne duceam i mai rar; dar neburnii
stiuc f¯ceam de-ajuns! [...]
$-apoicarte se învåa acolo, nuglum! Uniicântau la psaltichie,
colea,cu ifos:

Ison, oligon, petasti,

Dou chendime,homili,
pn ce rgu_eau ca magarii; alii, dintrrorsuflare, spuneau cu ochii
închi_i cele _epte taine din catihisul cel mare. Gâtlan se certa i prin
somn cu urie_ulGoliat. Musteciosul Davidic de la Frca_a, pn ti
prea o mmlig, mântuia de spus pe de rost, rpede i fr gre_,
toat istoria Vechiului Testament de Filaret Scriban, împrit în pe
rioade, i pronumele conjunctive de dativ i acuzativ din gramatica
lui M·crescu:
- Mi-i-i, ni-vi-li, me-te-il-o, ne-ve-i-le; me-te-îil-o, ne-ve-i-le, mi-i-i,
ni-vi-li.
Ce-a fiaceea, duc-se pe pustii! Unia dondneau ca nebunii, pn-i
apuca ameeal; alii o duceau numnai într-un muget, cetind pn
Un puiu de bate, expr. - o b¯taie bun.
2 Cihãi. vb, - a cicli, a bate la cap.
Catihet, S.m. - profesor care preda dogmele religioase, catehismul.
* Ghibirdic, s.m, - om mic de statur.
cuvântul
Lasa-te în contasfintiei-sale, expr. - las-te în seama sfiniei sale; Fälticeni.
Tace aluzie la preotul N. Conta, conductorul _colii de catihei din
le scoate poponet, expr. - te scoate gata fåcut, pregtit, aranjat.
M()ert, s.f. - msur pentru cereale.
Stos,s.n. - s.f.
Psaltichie, numele
- muzicunuivocal
joc de bisericeasc
crti. (pentruritul ortodox).
 le perea vederea; la unia le umblau buzele parc erau cuprin_i de
pedepsie; cei mai muli umblau bezmetici i stteau pe gânduri, v·
zând cumî_i pierd vremea,
i numai oftau din greu, _tiind
turbare de cap i frântur de limb ca la
câte nevoi
îi a_teapt acas. ^i
nefericii dascli, nu mi s-a mai dat
a vedè: cumplit
me_te_ug ode acesi
penie, Doamne fere_te! tâm.
pe Davidic, flcu
De-a mai mare dragul s fi privit de
cu barba în furculi i favorie frumoase, cu pletele cree i munte,
ca pana corbului, cu
fruntea lat i senin, cu sprincenele negre
scânteietori ca fulgerul, tufoase,
cu ochii mari, negri ca murele i Cu
rumeni ca doi bujori, nalt la stat, lat în spete, subire la
dios ca un mesteacn, u_or ca o c·prioar i ru_inos ca ofat
mijloc,obrajml.i
Dumnezeu s-l ierte! cn-avu parte s se preueasc. mare,
Amurit, srnms
nul, înainte de vreme, înecat cu pronumele conjunctive, peritu-le-ar
fi numele s£ le pear, c au mâncat juvaier de flcu!
Mai bun minte avea Miru din Grumze_ti, care umbia
trela-lela, iîn puterea ierni, pe la trbile jidove_ti, întrebând ba teac3
de cosor',ba cpestre de purici, ba cuie de la corabia luiNoe, ba frao
i cp_une pentru cineva care pornise într-adaos, ba cânta în pilda
jidovilor [..
Sialte drcrii ce-i trsneau în cap. Nebun era el s-i peard viata
din pricina lui mi-ti-i, ni-vi-li, me-te-il-o, ne-ve-i-le,ca Davidic?
Eu, ca i Miruä, nu mãprea osteneam pn-ntr-atâta, s£mor
învând; c doar nu-mi plângeau copii acas, nici ddusem cati
hetuluicel poclon mare pn pe-acolo. Pentru dou merte de orz i
dou de ovs, nu era s las copila popei de la Folticenii-Vechi nemån
giat. Afar de aceasta, când m£uitam în oglindã, barbå_i mustee
ca în palm; i doar le i pârleam eu într-oprivire i le ungeam în
toat sara cu su amestecat cu mucde lumânare, i alun ars, dar
degeaba munc! $-apoi, întrat în asemenea _coal, mai numai barba
_ipunga, bat-opustia, te fcea s calcia pop!
D-apoi lui Trsnea, sracul, ce-i pea sufletul cu gramatica! Odatà
îmi zise el, plin de mâhnire:
- ^tefnescule (cci a_a m numeam la Folticeni), astzi nu mai
mergem la _coal, c nu _tiu tabla i vreu s înv pe mâne la grama
tic. M£rog ie, hai cu mine la câmp spre Folticeni-Vechi; vom înva<a
împreun, sau câte unul, eu la gramatic i tu la ce-i vrea; apoi mi-1 as
culta, s£vedem nu S-a prinde i de capul meu ceva? Las' c nici la cele
lalte nu prea pot înva cu slova asta nou, care-a iesit, îns
afurisita ae
gramatic£îmiscoate peri albi, trsnit-o-ar fi s-o trsneasc! Parc al e
face cu dânsa la biseric? Dar dac se cere!..Am s-o ieu
i eudin
i, poate, cu tine, care ai trecut pe la printele Duhu, s m pot cap
deslu_l.
Cosor, s.n, - cutit sCurt, cu vârful încovoiat.
 Findc la Folticenij-Vechi era ceva mângiere pentru mine, m
potrivesclui Trsnea, $i ne ducem împreun. ^i era un ger uscat prin
luna lui noiemvrie, i btea un vânti_or supire în ziua aceea, de-ti
frigea obrazul! Cum.ajungem la câmp, Trsnea se tologe_te pe-un hat
_iîncepela gramatic, din capt,român?
întrebarea i rspunsul întiu:
Întrebare: Ce este gramatica
Rspuns: Gramatica român£este artea ce ne înva a vorbi si a
scrie o limb corect.
lar în alt ediie:
Gramatica este o invtur ce ne arat modul de a vorbi si de a
sCrie bine într-o limb.
Asta-iasta! Din ceaslov' i psaltire, i acele blmujite? ru, ca vai
de ele, s treci la gramatic, i înc ce gramatic! Nu ca aceste de
acum, pozderie de gramatici; unele ,raionate", altele dezvoltate" i
ticsite de complimente", care, trebuie spus fr compliment, ii es
plic... pn ce nuse maiîinelege nimic, adic fcute anume pentru
copii, de se joac cu dânsele, de u_oare ce sunt!... Ins ce folos?! Peste
Trsnea n-a dat asemene noroc... S umble într-ales... El, pc·tosul,
uitati-v ce fel de gramatic£trebuia s învee: artea, corect, într-o
limb: silab numim un sunet deplin, simplu sau compus cu una din
consune,sau i Cu mai multe consune, care însåsãse pronune cuo
scoatere de voace". lar în alt ediie: ,Prin silab înelegem rostitura
unei pri de cuvânt _.c.l."
Ei, ei de-acum drege-ti voacea" i descurc-te, mi Trsne, dac
poi!
lar la a treia pagin, îndat alt nzbâie:
Intrebare: C¥te pri are gramatica român?
Rspuns: Gramatica român£are patru pri, care sunt:
1.Etimologia; 2. Sintaxa; 3. Ortografia _i 4. Prosodia.
Intrebare: Ce ne înva fiecare din prile aceste?
Räspuns: 1. Etimologia ne înva a cunoa_te prile vorbei, adic
analisul gramatical;
2. Sintaxa ne înva a lega prile vorbei dup firea lim
biinoastre, adic sintesul gramatical;
3. Ortografia ne înva a scrie bine, adic dup regulile
gramaticei;
4. Prosodia ne înva a accentua silabele i a rosti dup
firea cuvintelor i scopul ce-l avem în vorbire.
Apoi: mi-i-i, ni-vi-li, me-te-il-o, ne-ve-i-le. ^i alte iznoave hzoase
ca aceste!
bucher
Mai pune la socoteal c i Trsnea era înaintat în vârst,
de frunte i tâmp în felul su: c profesorul, care i el se mira cum
Ceaslov, s.n. -carte de rugåciuni.
Bälmuji, vb. - a amesteca, aîncurca.
Bucher, s.m, - persoan care învat ceva pe dinafar, fär a inelege ce înva.
au ajuns profesor,zicea:Luai de ici pn ici", cum mi se pare
mai face pe une locuri _i astzi, i p0ate
c£ nu vei aduce cá se
gramaticului, nici profesorului, nici lui Trsnea, ci
afåcut pe oameni a_a cum
sunt: ori cuite de oel, ori de intâmplbånatri, care
nic
$-apoi gândii c Trsnea citea
întrebarea _i rspunsul,
rând, rar i lmurit, ca s£ se poat înelege ceva? Nu a_a,
tinfiicecarhea.e .pe
_ilor, ci iat cum:,Ce este gramatica român,
este... ce este,
arata... nu arata, artea... artea... ce... Ce...Ce ne invaa, invat ine
necredincio-
este.. este
ce ne înva; a vorbi... bi... bi... ce ne înva.. ce este, este..
este
uite dracu! nu arata, artea ce ne înva... ce este,
a_aaratdon.a,
este..." ^i tot
dnind foarte rpede, bâlbâit i fr pic de cugetare, pn la ,a scrie
într-o limb corect" rar ajungea,,srmanul! ^i dup ce turba de cap hät
bine, m striga s-l ascult, c _tie. Luam eu cartea din mâna lui si-l în-
trebam: ,Ce este gramatica, m£i Trsne?" lar el, inchizând ochii, rs-
pundea iute, iute i mornit, cum cer caliciila pod:
-Ce este gramatica român, este..ce este, este.._i celelalte, duns
obiceiu, schimonosind cuvintele i îndrugându-le fr nicio noint
de-i venea s-i plângi de mil!
-Nu a_a,mi Tr±sne!
- Dar cum?
- Nu mai zice român, i spune numai rspunsul; ce ai cu
întrebarea?
^i seopintea el, într-o privire, s rspund bine, dar degeaba; se
încurca i mairu, începea a ofta _i-i venea s-i sparg capul.
- Mai las-m oleac, zicea el necjit _i, când te-oiu striga, sà vii
iar s m asculi; _i de n-oiu _ti nici atunci, apoi dracul s m£ieie!
[.]Doamne, Doamne! Invjat maitrebuie s fie _i acel care face gra
matici! Ins _i-n gramatic stau eu i v·d c£ masa tot mas, casa tot
cas i boul tot bou se zice, cum le _tiu eu de la mama. Poate celelalte
bâzdâgnii: rostitur, artea, corect, pronune, analisul, sintesul, pro
sodia, ortografia, sintaxa, etimologia, concrete, abstracte, conjunc
tive: mi-i-i, ni-vi-li, me-te-îl-o, ne-ve-i-le" _i altele de sama acestora
s fie mai române_ti... _i noi, prostimea, habar n-avem de dânsele!
Norocmare c nune pune s le i cântm, c-ar fi si mairu de capul
nostru cel hodorogit! Decât tran, mai bine s mori! Hai, du-te.
^tefnescule, c m-apuc de învat.!...
(lon Creang, Amintiri din copilrie, in Opere.
Fundaia Naional pentru ^tiin i Art, 2015)
 Textul epic
Personajul
De la ce _tim la text
1. Notai cuadevrat (A) sau fals (F) urmtoarele idei
referitoare
la coninutul textului dat:
a. Stefnescu este numele de familie al lui Trsnea.
b. Naratorul î_idore_te såurmeze _coala de catihetide la Flticeni,
stiind c _i prieteniisi o frecventeaz.
c Trsnea ii propune naratorului, la un moment dat, o
escapad la
câmp, spre Flticenii-Vechi, pentru a studia împreun.
d. Trsnea nu se descurc la gramatic, îns înelege perfect ,slova
cea nou (alfabetul latin, introdus în acea perioad, în locul celui
chirilic).
e. invat mai trebuie s fie i acel care face gramatici!" este re
plica ironic alui ^tefnescu.

2. Indicai dou ,victime" ale cumplitului me_te_ug de tâmpe

nie" din text.

3. Ce bariere întâmpin acei elevi în studiul gramaticii?

a. lipsa de concentrare;
b. limbajul greoi al manualului (gramatica lui Mcrescu);
c. lipsa unuiprofesor (care s conduc procesul învrii).
4. Menionai dou aspecte negative ale _colii de catihei de la
Fälticeni.

5. Comentai câteva dintre derapajele _colii:

"admiterea ca formalitate (ce consta într-un plocon" ctre catihet);
" indiferena dasclilor;
manualele neprietenoase", aride;
"problemele de înelegere;
"lacunele acumulate în timp etc.
6. Selectai dou structuri ironice din text, precizând scopul lor.
 la _coala de catihei era, desigur,
7.0 carte obligatorie
,ceaslov
lucrare cecuprinde diverse rugciuni i cântri ccare se1rostesc Ia an
mite ore. Explicai semnificaia expresieia-_i face capul ceaslov"

rebus:
8. Completai urmtorul
Pe orizontal:
ironizat în text.
4. Un autor de manuale,
corect.
6. Se ocup curegulile de scriere
8.Celebru rzboinic biblic din Vechiul Testament.
Pe vertical:
1. Un termen popular amuzant, sinonim cuciudenie'
losit în text la plural, el denume_te toate acele
pretenioase din manualul de gramatic. bazaconi
2. Aluat parte la inaugurarea _colii domne_ti din lârgul Neamulyi
stârnind admiraia celor prezeni.
3. Apatra parte a gramatici cu care Trsnea avea problemo
5.Carte ce cuprinde rugciuni _i cântri biserice_ti, folositä e
la_coala decatihei.
7. Un joc de cri. 1

8.