Balul Bobocilor

(Boboceii ies în scenă cântând)

Ziua celor mici (Floare de colț)

1.Astăzi e sărbătoare,
E ziua celor mici.
Veniţi cu mic cu mare,
Aici să ne-auziţi!
1,2,3 şi..!
Refren
Mâinile sus, mâinile jos,
Stânga, dreapta, dansăm frumos.
Batem din palme, ne răsucim,
Dăm din cap şi ne oprim

2.Suntem copii de-o seamă

Şi azi vă prezentăm
Un show de mare gală,
Haideţi, să nu-l ratăm!
1,2,3 şi...!
Refren...

3.Dragi copii din lumea-ntreagă,

Alături de noi veniţi!
Un mesaj vă transmitem:
Să fiţi mereu fericiţi!
1,2,3 şi...!
Refren...2 ori

Prezentator I: Ce se –aude,ce se vede?

Nici nu-mi vine mie a crede.
Ce-mi văd ochii ? Iar se face
Adunare in zăvoi?

Prezentator II: Atenţiune, atenţiune!!!

Să se-audă-n întreaga lume...
Că la noi în regat,
Niște boboci s-au strecurat!

Prezentator I: Toată vara pe toloacă

Micii bobocei se joacă
Iar cînd toamna a venit
Boboceii s-au gîndit
Căci acum e vremea lor
Să-și gătească binișor:
~1~
 Un ghiozdan
Și un condei,
Creioane vre-o 2-3
Un caiet
Și niște cărți
Și în rînd cu alți băieți
Să se-apropie de școală
Îmbrăcați frumos de gală.

Prezentator I: Sunt și eu mic bobocel,

Şi să nu mai pierdem timpul,

Prezentator II: Hai mai bine s-anunţăm,

Că e balul clasei noastre.

Măi Boboace , stai puţin!

Pot și eu să intervin
Că sunt de viță aleasă
A clasei a V-a crăiasă!

Prezentator I:Boboacă ,ai vrut să zici!

-Da !și ca mine surate mai am pe-aici!
Vrei sa le vezi?
Prezentator I: Ard de nerăbdare, să vă pun la încercare!
Prezentator II:Să te văd dacă mai poți după așa o prezentare!(fetele –bobocițe ies în scenă și se
prezintă).

Eu sunt __________________ fată gospodina,

Iar eu ______________________ floare garofița,
Eu îs ______________________cea cu ochi ca mura
Iar eu ________________________cu fața ca lumina
Ai mei îmi spun __________________________ -fata cu ochii ca para
Eu sunt _________________ ,din zodia _________________________
Iar mie -mi spune _____________________________,sunt _____________________________
Mai sunt și eu ,__________________________ din zodia_____________________
Și eu sunt ____________________________________
Toate : și toate împreună venim din clasa a V-a

Prezentator II: Acum să te vedem pe tine ,cel mai îngâmfat boboc din lume!

Prezentator I: Lume bună,lume bună!

Am fârtați ce vor să spună
Cum e viața de Boboc
Și cum se învață ,azi cu foc.
(ies în scenă băieții în pași sub ritmul melodiei pinguinul)
Un boboc:Foaie verde ,alunițe
Bună ziua ,bobocițe
O fata:Bună ,bună ,măi boboci,
~2~
 Unde mergeți ,ce mai faceți?
Un boboc:Am ieșit noi la plimbare
Că e mare sărbătoare!
O fată:Noi ,la fel sărbătorim
La liceu acum trăim
Și dorim să vadă lumea
Că suntem cele mai bune.
Un băiat: Dar și noi suntem frumoși
Uite,ce băieți voioși
Talentați ,și gătiți tare
Ca de-o mare sărbătoare!
O fată: Haide ,nu vă lăudați
Lauda de sine ,nu miroase a bine
Fetelor ,nu-i așa ?
Toate:Ai dreptate :ga ga ga!

Un elev :Dragi spectatori ,să știți

Ce elevi ,suntem cuminți
Și venim să vă zicem de zor:

Toți :Bună ziua tuturor

La balul bobocilor.

Prezentator I:Bine aţi venit, stimaţi profesori, dragi părinţi şi iubiţi bunici! Am aşteptat 4 ani, 4 ani
– o viaţă de clase primare - să vină această zi în care să vă arătăm... cine suntem!

Noi vă dorim oaspeți dragi ,

Să nu stiți ce-i tristețea
Să vă insoțească tinerețea ______________
De la soare-lumină
De la oameni-stimă
Noroc și voie bună

Un salut mare la toți ___________________

De la cei mai curioși
Înțelepți,năzbîtioși
Dar foarte politicoși

Clasa a V-a –i bună –n toate _____________________

Și nu uită nici de carte
Primii noi vom fi la studii
Dar și ageri la năzbâtii

Prezentator I: se invită în scenă toți boboceii cu piesa :

Cantec de salut:Toamna bobocii se numara
https://www.youtube.com/watch?v=vyse7OJiauo

Toamna Bobocilor

~3~
 Toamna-și pune frunze aurite
Și trezește clase părăsite
Care-și strigă fericite : Hei!
Ne vom umple iar cu bobocei
Toamna, toamna, toamna, toamna
Clopoțelul își dă lustru vocii
Toamna, toamna, toamna, toamna
Școlile își numără bobocii
Toamna într-o rochie de gală
Toată numai frunze intră-n școală
Ca să umple liniștea de aici
Cu glasuri cristaline de pitici
Toamna, toamna, toamna, toamna
Clopoțelul își dă lustru vocii
Toamna, toamna, toamna, toamna
Școlile își numără bobocii
Toamna, toamna, toamna, toamna
Clopoțelul își dă lustru vocii
Toamna, toamna, toamna, toamna
Școlile își numără bobocii

- Sunt boboc din clasa a 5a

Pentru cei ce nu mă știu
Sunt o fire emotivă
Și cu spirit creativ!

-Vin și eu ca să vă spun
Că sunt mare boboc acum
Am trecut în clasa a 5-a
Și alături de-ai mei fârtați
Avem mult de învățat!

-Sunt isteț ,cutezător

Pregătit azi pentru zbor
Mai isteț ,mai cumpătat
Cum la școală am învățat.

-De azi încolo, țineți minte!

Suntem elevi ai clasei-a 5-a
Harnici ,buni și silitori
La nevoie săritori.

Un elev:
Eu mai știu că
Un boboc e-un pui de floare
Rasarit intr-o gradina
Care, pentru-a creste mare,
~4~
E udat la radacina.

Altul:Un boboc e-un pui de rata

Care-noata pe un lac
Si-ncepand de dimineata
Striga-ntruna: mac, mac, mac!

Altul:Și când școala iar începe,

Toamna când își face loc,
Copilașul dintr-a-cincea
Se numește tot BOBOC!

Un elev:Este foarte importantă această treaptă de școlar în formarea noastră. Am dedus acest lucru
în aceste luni de clasa a 5-a, că așa cum pomul se sprijină pe rădăcini, așa și viața de școlar se
bazează pe ceia ce ai acumulat în timp. De aceea am întocmit un decalog după care ne vom ghida în
drumul nostru:

• Sunt mândru că sunt elevul acestei școli !

•Sunt eu însumi, și am încredere în forțele mele,port răspundere în tot ceea ce fac.

•Învăț! nu uit că o fac pentru devenirea mea.

•Ca sa fii respectat, îi vei respecta pe cei din jur ;

*Învăț sa fiu amabil, politicos si tolerant în orice situație.

•Nu uit că sunt valoros ca om! Am dreptul la o viață școlară frumoasă, pe care eu trebuie să mi-o
făuresc.

•Învăț să am măsura în toate !

*Sunt om al timpului modern, dar respect valorile eterne ale umanitatii : Bine, Frumos, Adevăr,
Libertate, Lege, Perseverență,Democrație...

•Consider că profesorul mi-e prieten și partener în tot ceea ce înseamnă devenirea mea.

•Mă Implic în viața școlii ! Iau atitudine permanent, îmi exprim civilizat opiniile, obiecțiile,
propunerile; îmi materializez initiațivele.

-Doar prin dialogul tuturor se pot găsi soluții!

*învat că știința si cultura nu au nici un sens, dacă nu se reflectă în conștiința și comportamentul

meu!

Prezentator II: Invităm în scenă dansatorii clasei a V-a____cu dansul

Despacito

~5~
Prezentator II: Vă mai aduceți aminte de prima zi de școală? Elevii clasei a V-a ne vor recita
poezii despre prima lor zi de școală.

Prima zi de școală
de Elena Dragos

Prima zi de școală îmi vine-n minte

Au trecut de-atunci- atîția ani! _________________
Eu eram fetița cea sfioasă
Cu cosițe lungi și cu ghiozdan.

Mă țineam de mama cu-ndîrjire,

Nu voiam sa mă despart de ea,
Școala cu ferestrele înalte _____________________
Și grilaj de fier mă speria.

A ieșit în prag învățătoarea

Și mi-a spus cu glas suprinzător:
Hai,copilă,să intrăm în clasă! _______________________
M-am desprins de mama –ncetișor.

Și-am urmat-o ca pe-o zîna buna ________________________

Răsărind din cartea cu povești
Datorită ei sunt înțeleaptă
Și știu acum să scriu și să citesc.

Prezentator I: Am ascultat boboceii claselor V-a A și a V-a B, iar acum dați să vedem cum vă
descurcați la dezlegatul ghicitorilor.

Prezentator II: Ne e ca a doua casă

Ani la rând ea ne învaţă
Să citim, să socotim,
Şi de asta o iubim.
(Şcoala)

Prezentator I: Păhărel de oţel

Stă la gâtul unui miel:
Când elevii vin de-acasă
Îndată îi cheamă-n clasă!
(clopoţelul)

Prezentator II: Drept, înalt şi subţirel

Cu veşmânt de lemn pe el,
Are vârful de cărbune
Pe hârtie multe spune.
(creionul)

~6~
Prezentator I: Trei surori, poţi să zici
Una mare, două mici
Vin în fiecare an
Şi pun lacăt la ghiozdan.
(vacanţele şcolare)

Prezentator II: Nu e şoarec nici orbete,

Roade pete pe caiete.
Ar fi bine şi frumos
Să nu-i dăm nimic de ros.
(guma de şters sau radiera)

Prezentator I: Câmpul alb, oile negre

Cin-le vede nu le crede,
Cin-le paşte le cunoaşte.
(scrisul)

Prezentator II: O cetate minunată

Stă cu poarta descuiată,
Dar nu poţi în ea păşi
Dacă nu ştii a citi.
Are-n ea comori potop
Oricât iau nu scade-un strop.
(ştiinţa)

Prezentator I: Cine urme albe lasă

Pe tabla neagră din clasă?
(creta)

Prezentator II: Invităm în scenă dansatorii clasei a V-a ____cu dansul :

Ciuleandra

Prezentator II: Și pentru că Nică al lui Ștefal al Petrei tot Boboc era când a început a se ridica
băiețaș la casa părinților săi îndemnăm să-i urmăriți o ispravă din perspectiva colegilor mei.

Sceneta

Mama: -Scoala, duglisule, inainte de rasaritul soarelui; iar vrei sa te pupe cucul arminesc si sa te
spurce, ca sa nu-ti mearga bine toata ziua ?
Grup de copii:
Pu, pu, pu, strici mereu ,somnul meu, pupaza din tei.

Nica: (cantat)Las* c-am sa te prind motat-o si te-oi intreba ce vrei? 555i85f

Cand ti-oi smulge coada toata si ti-oi vinde-o pe cinci lei.
Pu, pu, pu, pu, pu, pu, chiar acum, ( rostit) o sa-ti vin de hac,
Grup de copii:
~7~
Si-ajungand la tei caciula peste cuib capac o fac,
Si-apoi scotocind cu mana, prind de gat puiul de drac.

Nica:-Taci , lelita ca te-am captusit eu ! Ii mai pupa tu si pe dracul de-acum ! Ha, ha, ha, mi te-am
prins, ca de mult ti-o coc !
Matusa Marioara: -Mai auzit-ai dumneata cumnata, una ca asta, sa fure Ion pupaza, care ne
trezeste des-dimineata la lucru atatia ani?

Mama: -Ce spui, cumnata ?! Da" ca l-as ucide in bataie, cand as afla ca el a prins pupaza, s-o
chinuiasca. De-amu bine ca mi-ai spus, las" pe mine, ca ti-l ieu eu la depanat !

Matusa Marioara: - Nici te mai indoi despre asta, cumnata Smaranda, caci de zbantuitul ista al
dumnitale nimica nu scapa ! Ce mai atata? Mi-au spus mie cine l-au vazut ca Ion a luat-o; gatul
imi pun la mijloc

Grup de copii:Si la targ ajuns cu dansa printre lume imi fac loc
Strigand cat ma tine gura sa se-auda-n iarmaroc.

Nica: -Negustor, pupezi vand , marfa mea-i blanda ca un miel !

Mosul: -De vanzare ti gainusa ceea .. mai baiete ?

Nică -De vanzare , mosule

Mosul: -Si cat cei pe dansa?

Nica: -Cat crezi si dumneata ca face !

Mosul: -Ia ad-o la mosul , s-o dramaluiasca !

Iaca pozna c-am scapat-o!
Nica:-Ce gandesti dumneata mosule ? Te joci cu marfa omului ? Daca nu ti-a fost de cumparat , la
ce i-ai dat drumul? Ca nu scapi asa usor de mine, inteles-ai ?

Nica : (striga) -Ajutor, hai sariti, hotii mai, prada-un negustor!

Grup de copii:
Mosul insa rupand sfoara zvarle pupaza spre nor,
Si dihania voioasa o porni spre sat de zor.
Astazi iar, pu, pu, pu, tot mereu, sus in tei la noi.

Nica: (cantat)-Poti sa canti de-acum spurcat-o pana-n veacul de apoi,Nu mai fac negustorie cu
motate de-al-de voi.
Nica: ( soptit) -Cand ati sti voi cate-a patimit , sireaca, din pricina mea , si eu din pricina ei, i-ati
plange de mila !

Matusa Marioara: -Doamne, cumnatica-hai, cum se pot invrajbi oamenii din nimica toata, lundu-
se dupa gurile cele rele
Mama : -Asa cumnata draga ! Vazut-ai dumneata ? Sa mai pui alta data temeiu pe vorbele
oamenilor!

Cântecele de glumă
~8~
 ( Cuvintele adaptate la melodia ,, Înfloriit-a ruguțu”)
Foaie verde/bis măr rotat.
De școală /bis m-am săturat.
Cât aș învăța de tare.
Nota 2 am la purtare./bis
Șai-rai -rai-rai-ra.

Exerciții/bis – am copiat
Dar de 4/bis n-am scăpat.
Că vecinul meu Săndel
Nu știa mai mult ca eu!/bis
Șai-rai -rai-rai-ra.

La problema/bis de acasă
Am stat toată/bis seara
Mama ,tata și bunica/ 3 ori
Și toată mahala.

Două verbe/bis sunt plăcute

A mânca/bis și a dormi,
Au rămas necunoscute
A lucra și a citi/bis
Șai-rai -rai-rai-ra.
Dimineața /bis ora șapte.
Scoală/bis fata tatei,
În dulap eu m-am ascuns
Intră tata da eu nu-s/bis.
Șai-rai -rai-rai-ra.

Un elev:Haideţi, terminaţi cu gluma

C-are să ne creadă lumea
Cei mai răi copii din şcoală.
Hai mai bine să cântăm,
Să fim veseli, să dansăm.

Dansul ______________________
-Nimic pe lume nu e mai frumos!
Patru ani în şcoala –aceasta
Multe am acumulat
Cunoştinţe şi deprinderi
Să mă port civilizat.

În clasa 5 astăzi
Istoria cuvântă
Şi –arătătorul, simplu
Colindă tot pământul.

În clasa noastră azi

~9~
Călătorim departe,
Prinzându-ne de mână
Cu munţii şi cu cartea.

În clasa noastră nu-I

O zi plictisitoare
Lăsăm o junglă deasă
Şi-apoi plecăm la mare.

În clasa noastră acum

E parcă centrul lumii
Aici suntem cu toţii
Pe-un vârf de munte-anume

La mate-i greu, dar e frumos,

Iar la română, ce-nvăţăm e valoros,
La geografie umblăm prin toată lumea,
O magică poveste e istoria.

Să scriu şi că compun îmi e uşor

Imaginaţia-mi dă aripi ca să zbor,
Iar aici direct din şcoala mea,
V-am salutat, e gata recreaţia.

Citirea ne-a-nvăţat ce este bine

Şi din nişte copii neştiutori
Prin taina literelor am primit lumina
Să dezlegăm o lume-a viselor.

Gramatica ne-a învăţat o limbă

Curată şi frumoasă să vorbim
Să nu facem greşeli de exprimare
Corect să scriem şi să o citim.

Pentru-a forma a noastră judecată

De matematică ne-am ocupat cu drag
Am rezolvat probleme zeci şi sute
Şi exerciţii am făcut şirag.

Istoria ne-a spus cine-s strămoşii

Cum pentru-această ţară au luptat
Azi Europa o cunoaştem toţi
Şi lor le datorăm respect curat.

La ştiinţe-am învăţat cum ne e ţara

Şi câte bogăţii ascunde –n ea.
Ştim câte frumuseţi au strâns într-o cunună
Chişinăul, Orheiul, Nistru, Dunărea.
~ 10 ~
Despre lumea vie şi neînsufleţită,
Despre Pământ şi învelişurile sale,
Despre om care-i stăpân pe tot ce ne-nconjoară
Am învăţat la Stiinţe naturale.

Desenul ne-a-nvăţat să observăm

Tot ce-i frumos în jur şi-armonios.
Să ilustrăm tot ce gândim,
Să combinăm culorile frumos.

Să stăm corect atunci când facem tema

Un scris frumos,citeţ şi ordonat
Legat să scriem şi în ritm rapid
La ora de caligrafie-am însușitt.
Cântec _________________________________

Prezentator II: Ca orișice boboc și eu

Am învățat la școală
Că –n viață este necesar
Să mergi semeț și tare
Am învățat a respecta pe toți și fiecare
Și că aceasta-i important o știe orisicare
Am învățat ca-l meu pământ pe doine se mai ține
Și că pe el cât mai trăiesc nu-s singură pe lume.

Prezentator I: Copii, voi faceți pozne? Boboceii clasei a V-a,ne vor prezenta sceneta:

Povestitorul : Păcală e,desigur,vecin cu Tândală . Mereu se întâlnesc la gard şi tot discută ce

le trece prin cap . La un pas de gard , Tândală are un prun , cu fructe gustoase . Prunele îi fac cu
ochiul lui Păcală , care le papă cu mare poftă .

Tândală : Iar te-am prins la furat perje , Păcală ! N-au mai ramas decat două.

Pacala : Ei , lasă şi tu , vecine Tândală ! Că tare zgârcit si hapsân mai eşti . Din cauza asta
mereu o păţeşti . Uite , ai falca umflată . Ce ţi s-a intâmplat ?

Tandala : Văleu , ce mă mai doare falca , măi Păcală ! Bine zici că-s hapsân . M-am dus
dimineaţa la vânătoare , cu puşca . Nimic nu mi-a sărit în cale , nici un iepuraş măcar . În zori , când
mă întorceam spre sat , iaca văd nişte păsări mari . Credeam că-s dropii si mă gândeam ce friptură
strşsnică o să înghit la cina . Apoi , mi-am dat seama că-s curci . Mi-am zis asa :
Şi curca-i bună de vânat !
Dacă-i curcă
De ce se-ncurcă
La revărsatul zorilor
În calea vânătorilor ?

~ 11 ~
 Păcală : Ei , şi ce-ai facut ?

Tândală : Nici una , nici două , pun puşca la ochi şi trag : Poc ! A căzut o curcă şi-un curcan.
Numai că a ieşit gospodina şi mi-a tras o chelfăneală cu măturoiul , de-am zis : Aoleu , nu mai da !

Păcală : Ai în cap cucuie , iar pe falca vânătăi de la mătură , săracul de tine . Trebuie să
plăteşti acum curcile , aşa-i ? Zi drept , măcar le-ai fript ?

Tândală : Nu le pot jumuli , că mi-a rupt şi degetele femeia . Au !

Păcală : Te-ajut eu la penit , Tândală . Dacă scoţi şi-o bărdacă de vin ...

Tândală : Pânaă una-alta , şmechere , urcă-te colea , în prun , şi dă-mi să mănaâc ultimele
două perje . Că pe celelalte le-ai păpat matale .

Păcală: Îndată mă urc , vecine . ( Se urcă pe gard. ) Măi frate , ce perje coapte şi ochioase
am găsit . Îmi lasă gura apă , Tăndală !

Tândală : Şi mie ! Ai grijă de ele !

Păcală: Vai de mine , prietene ! ( Mănâncă o prună . ) Una mi-a scăpat pe gât , fără să vreau.
Mi s-a vârât în gât , şmechera dracului . Era să mă sufoce !

Tândală : Cum !? A mai rămas numai o perjă , Păcală ?

Păcală : Da , cobor şi ţi-o aduc , Tândală ! ( Coboară )

Tândală : Abia aştept .

Păcală ( cu pruna in mânaă ) : Asta e ultima din prun . Desigur , e a ta !

Tândală : Cealaltă cum ţi-a scăpat pe gât , fără să vrei ?!

Păcală : Să-ţi arăt ?

Tândală : Arată-mi ! Cum ?

Păcală ( băgă pruna in gură ) : Aşa !

Tândală : Sunt tare curios cum a alunecat , de era să te sufoce.

Păcală ( înghite ) : Uite-aşa !

Tândală : Unde-i pruna , omule ?

Păcală : În burta mea ! N-ai spus tu să-ţi arăt cum a alunecat ?

Tândală : Pezevenghiule , mi-ai înghiţit si ultimele două prune!

~ 12 ~
 Păcală : Te pui pentru două perje , bre Tândală ! Las' că te răsplătesc eu ! Iţi jumulesc curca
si curcanul , îţi fac o friptură şi ne punem pe chefuit . Hai , scoate bărdaca de vin !

Prezentator II:
Și pentru că toamna se numără nu doar bobocii ,noi vă invităm să numărăm și roadele-n hambare pe
care le adună cu multă trudă gospodarul nostru.

-Foaie verde siminoc,

Vă poftim la iarmaroc,
Are gust și farmec toamna,
Când începe târguiala
În lădițele lui Nae
Merele îți dau târcoale
Roșii ,galbene și verzi,
Ai de unde să alegi,
Iar în coșuri de nuiele
Stau cu fața la vedere
Poame coapte arămii,
Zarzavaturi durdulii.

-L-am printre nuiele

Pe nenea Petre-a lui Triboi
Cum stă să vândră trei rățoi
Îi tot ceartă-i cicălește,
Îi îndeamnă amicește,
Să umble cochet cu moțul ,
Să-i crească și lui negoțul.
Cel mai mare din rățoi
Se grăbi să intre-n rol,

-Uite cum dă din sprincene

Și se umflă des în pene
Când de-odată să mă credeți
Renență și la verdețuri.
Se făcu negru la față
Îi căzu cu tronc o rață
Mezinul se-mpotrivește
Că-i în drept se rățoiește
Strigă-n fața târgului
Vre în țarc la rața lui.

-Dacă vreți să mai aflați

Tot în târg cu sârg ,măi frate
Am zărit mai nu departe
Pe mătușa Mărioara
Vindea plăcinte ca la mama
Plăcințele poale-n brâu ,
Și sarmale cum nu știu,
~ 13 ~
Te îndeamnă,te îmbie,
E o mare nebunie.

-Cam așa ,cu toamna –n cale ,

Râd dovlecii prin hambare
Stropii cad pe frunze roșii

Toți:Toamna numără bobocii!

Prezentator II:Dragii spectatori ,vă spunem drept

Am crescut de-acum mai mari
Și pentru a fi buni școlari
Trebuie să și citim ,orizontul să ni-l mărim!

Sceneta ˝Nu citești o carte˝

 A : Din câte am înţeles, nu-ţi prea place să citeşti...

 B : De ce spui asta? Ba chiar astăzi am citit în ochii mamei o oarecare nemulţumire. Cred că
s-a uitat în carnetul meu de note…
 A : La cărţi mă refer. Nu citeşti nimic ?
 B : O, ba da, aproape în fiecare zi câte una.
 A : Chiar aşa?
 B : Uite, chiar astăzi am citit o carte poştală ilustrată pe care mi-a trimis-o vărul meu,
Costel, de la București.
 A : Tot nu mă înţelegi! Eu vorbesc de citit o poveste, o istorioară. Acum eşti lămurită?
 B : Normal! Citesc şi poveşti, cum să nu? Chiar azi am primit un mail de la prietena mea,
Georgiana. Mi-a povestit istoria cu farsa pe care au făcut-o ele băieţilor în pauză. Poveşti, ce mai…
 A : Ascultă, nu te preface că nu mă înţelegi! Eu vorbesc de cărţi de literatură, de ştiinţe, de
călătorii.
 B : Aşa spune! Săptămâna asta am cumpărat o carte super şi am început s-o citesc.
 A : Cum se numeşte?
 B : Mersul trenurilor. Vara asta vreau să plec cu părinţii la bunici şi nu ştiu sigur ce legături
avem.
 A : Dar o carte de literatură nu citeşti?
 B : Ba da, dar să vezi fenomen interesant! M-am apucat într-o zi să citesc o carte aşa de
groasă ( arată cu mâna), iar la pagina 8 m-a prins somnul. A doua zi am luat-o de la capăt şi când am
ajuns la pagina 9 iar m-a prins somnul. Nu ştiu ce am de nu pot să trec peste această pagină.
 A : Ia şi tu o carte mai interesantă!
 B : Am luat , dar au dat de ea Titel şi Gigel, gemenii vecinilor noştri…şi au rupt-o. Ce te poţi
aştepta de la doi analfabeţi?! Abia au împlinit un an.
 A : Cred că ţi-a părut rău de carte …
 B : Aaa, nu, că nu era a mea, o împrumutasem de la bibliotecă.
 A : Şi de atunci nu ai mai împrumutat nimic?
 B : Ba da. Am luat vreo trei la care le-am uitat titlul, dar le ştiu conţinutul. De la cei ce le-au
citit, că le-am spus să mi le povestească.
 A : Spune-mi subiectul uneia dintre ele, poate am citit-o şi eu!
 B : Da. Uite că ţi-o spun pe aia…nu ştiu cum îi zice…lasă că-ţi dai seama de titlu după
subiect. Aşa deci! Unul…adică nu unul, ci altul, avea o soacră , sau nu, o noră ….sau o cuscră…pe

~ 14 ~
care o chema Zoiţica…sau mătuşa Mărioara…sau , nu, Julieta, nu ştiu exact, dar ce contează
numele?
 A : ( o întrerupe) Stai! Le-ai încurcat aşa de tare! Văd că nu ţi-a rămas nimic din toate cărţile
pe care le-ai citit.
 B : Cum să nu? Mi-au rămas coperţile, că mi-am făcut din ele un jurnal personal grozav.
 A : Vrei să spui că ai luat coperţile cărţilor?!
 B : Păi, nouă ne-a spus doamna învăţătoare că din fiecare carte trebuie să ne rămână ceva.
Mie mi-au rămas coperţile!

Cântec:Câte doi(băieții pe refren vor dansa)

De azi vom ști:

-Că orice faptă se transformă în cuvinte.
-Că orice faptă e urmată și de o răsplată!
-Că fiecare vânt aduce și furtună!
-Iar fapta bună cu flori se încunună!

De azi promitem
Să veghem asupra gândurilor noastre,
Pentru ca ele să ne aducă lauri !

De azi promitem
Să veghem asupra firii noastre,
Pentru că ea e dătătoare de noroc.

De azi promitem
Să veghem asupra faptelor noastre,
Pentru că ele se transformă în deprinderi!

De azi promitem
Să veghem asupra deprinderilor noastre
Pentru că ele ne formează caracterul1

Să veghem asupra caracterului nostru,

Pentru că el ne determină soarta.
Toți: Jurăm! Jurăm! Jurăm!

Prezentator I: Boboceii ,
Se încing la joc
Să le fie cu noroc,
Și dansează toți cu foc,
Iar noi le dorim sănătate
și să reușească-n toate.

~ 15 ~
Directorul gmn. felicită elevii și le înmînează cîte o diplomă și o pană colorată.
G: Fiecare copil visează la ceva frumos, îşi are idealul său spre care tinde. Multe le putem face în
viaţă, dacă dispunem de timp.

S: Să ai timp să gîndeşti- este sursa puterii

Să ai timp să visezi- este muzica sufletului

Să ai timp să te rogi- este tăria omului

Să ai timp să citeşti –este izvorul cunoştinţelor

Să ai timp să-ţi faci prieteni- este calea fericirii

Să ai timp să munceşti- este preţul succesului

Să ai timp să iubeşti şi să fii iubit- este graţia lui Dumnezeu

G :Voi boboceii, sunteţi adevăraţi învingători care aţi înscris noi performanţe în corola spiraţiilor
voastre. Cu acest prilej vă felicităm, dorindu-vă prosperitate şi să aprindeţi candela înţelepciunii în
inimile dacălilor voştri.

~ 16 ~