Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

SERBAREA

2023
1
Învățătoara: Astăzi din pomul copilăriei au plesnit 22 de muguraşi şi din mijlocul
lor petalele şi-au deschis îmbrăţişările pentru un buchet de flori - florile sufletului.
Aș ruga clipa să oprească “ceasornicul timpului”. Atît de mult aș ruga-o, dar ea nu
mă ascultă. Şi,totuşi, clipa despărţirii a venit. Să-i întîmpinăm cu aplauze pe ce-i
mai frumosi,inteligenți,minunați,ascultători,prietenoși,curioși și curajoși absolvenți
ai ciclului primar 2023.
Bună ziua stimaţi spectatori
Bun venit scumpi învăţători!
Salutare dragi părinţi
Şi voi copii cuminţi.
Vă invităm să aplaudaţi!
Pe noi să ne încurajaţi
Sîntem copii de-o seamă.
Şi azi vă prezentăm
Un show de mare gală,
Haideţi să nu-l ratăm!
Astăzi e sărbătoare,
E ziua noastră aici
Veniţi şi mic şi mare
Aici să ne-auziţi.

CRAINICUL I:
- Un copil a trezit din somn grădina.
CRAINICUL II:
- O floare a aprins mai viu lumina.
CRAINICUL I:
- O ciripire s-a iscat prin frunze şi frunza a mişcat încet din buze.

Vă amintiţi oare de mine

Fetiţă mică cu ghiozdan?
Nici să vorbesc nu ştiam bine
Ba uneori chiar adormeam.
Şi-atunci cu dragoste de mamă
Făceaţi un semn discret: „ Lăsaţi!”
E somnoroasă mititica
Şi nu aş vrea s-o deranjaţi.

În clasa-aceasta cu adânci foşniri

E-o bancă încărcată cu-amintiri.
Mă-ntorc cu gândul către vechiu-i rost
Să întâlnesc copilul care-am fost.
El stă în bancă mic, ascultător
2
 Şi soarele îl mângâie pe păr.

În ochi e-un zâmbet care-ar da în plâns

Şi mâna ţine tocul tot mai strâns.
Aş vrea să mă apropii, să-l ajut,
Dar n-o mai pot lua de la-nceput.
Aş vrea să stăm alături amândoi,
Dar timpul şade-acuma între noi.
În clasa cu năzbâtii şi copii
Şi zvon îndepărtat de jucării,
Mereu stăpână peste bancă fie
Nestăvilita mea copilărie.

Copilărie, plai de aur

Cu jocuri şi năzdrăvănii,
Te preţuim ca pe-un tezaur
Şi-am vrea mereu să fim copii.
Dar anii trec în zbor ca gândul
Şi mâine vom fi oameni mari,
Dar uneori cu nostalgie
Ne-om aminti c-am fost şcolari.
Mesajul nostru azi de 29 mai, 2014
E cîntecul- copilărie!
E sol trimis spre toţi copiii lumii
De la copii, pentru copii.

(CÎNTECUL “ copilărie”)

Prima zi de şcoală, amintire vie

Frunza mea de toamnă, dulce, aurie!
Soare blând şi mare, planuri de şcolar,
Buna-nvăţătoare şi-un abecedar…
Frunza mea de toamnă, drumul meu cu rost,
Prima zi de şcoală, parcă ieri a fost!...
Timpul nu se-opreşte, curge ne-ncetat.
Patru ani de şcoală azi am încheiat.

Nu-i prea mult timp, de când întâia oară,

Sculându-ne cu grijă de cu zori,
Ne-am luat ghiozdanul
3
 Şi am pornit spre şcoală,
Sfioşi, dar veseli şi nerăbdători.
Ne mai ţineam de mâna mamei, încă,
Ne era teamă?! Nici acum nu ştim,
Dar, ne-ndreptam spre prima noastră muncă
Să învăţăm, să scriem, să citim…

Azi suntem mari, vedeţi prea bine Mihai Doljencov

Şi parcă ieri eram de-o şchioapă
Şi mai visam poveşti cu zâne
Şi lacrimi tremurau sub pleoapă.

Noi cu sfială pragul şcolii

Cu multă spaimă l-am trecut
Şi teama ne-ncercase ochii,
De cine oare ne-am temut?
Dar vocea caldă-a-nvăţătoarei
Ne-a alungat întâia teamă.
Şi-am înţeles că-n şcoala asta
Noi mai avem încă o mamă.

Trec anii spre culmi ciocîrlii se înalţă

Cu triluri frumoase, cu noi melodii,
Dar anii de şcoală rămîn o povaţă
Şi-n anii de vreme şi-n anii tîrzii.

Şi privind în amintire
Colo la-nceput de drum,
Pe învăţătoarea noastră
V om zări-o ca şi-acum.
Petrecându-ne cu ochii
Din fereastră, mai departe,
Urmărind, în gând, poteca
Fiecăruia în parte.

Alte degete micuţe,

Nedeprinse cu condei,
Peste zeci de file albe
Va purta cu mâna ei.
Şi cu inimile pline
De aducerile-aminte,
4
Vom şopti prin tot ce facem:dna Daniela
NOI VĂ MULŢUMIM FIERBINTE!

Cîntcul : ,, buna învățătoare ,,

Mi-e teama ca intr-o zi va fi tirziu
Sa-ţi spun cît de frumoasa este viaţa
M-ai invaţat pe toate sa le stiu
Azi ma grabesc sa-ti scriu in vers povaţa
Mi-i draga sa te am in amintiri
Mereu aceeas buna profesoara
De atitea ori cu soarele-n priviri
De atitea ori apusul cind rasare

Refren
Au dat in floare azi atitea lacrimi
Ca niciodata clopotelul bate
Eu ma intorc la buna profesoara
Sa-i cint cu drag ca prima oară

Eu ma intorc ades la vorba ta

La ani cei care ne-u fost ca o comoara
As vrea mereu sa-i port in geanta mea
Ca sufletul de dor sa imi tresara
Mi-e teama ca intr-o zi va fi tîrziu
Sa-ti spun cit de frumoasa este viaţa
M-ai invaţat pe toate sa le stiu
Azi ma grabesc sa-ti scriu in vers povata

Refren
solo

Refren
La la la la la la la...

Patru ani de cînd ne ştim.

Dar, iată c-au trecut grăbiţi.
Am fost voioşi, am fost şi trişti,
Am învăţat , ne-am şi jucat...
Dar a venit şi clipa-n care
Ne despărţim de doamna Învăţătoare.
Toţi: Şi, hai s-o facem vesel, nu fiţi trişti,
S -o facem chiar acum prin cîntece şi poezii!

5
 Trecut-au 4 ani de-atunci
De cînd cu paşi mărunţi,
Ne-am prezentat în clasa-ntîi
Aduşi chiar de mînuţe.
Păşeam stîngaci,neîncrezători
Cu teamă de cei mari,
Căci erau mulţi şi toţi priveau
La noi voinici şi tari.
Acum e greu să spui “Adio!
Clase primare,bun rămas!”
La ce ne-a fost mai drag pe lume,
La anii ce-n urmă au rămas.

Cu patru ani în urmă…

Vă mai amintiţi?
A fost aceea ,zi de sărbătoare
Cu flori,cu mari emoţii,
Clasa întîi,abecedare
Şi prima întîlnire
Cu Doamna-nvăţătoare.

Sunt patru ani de cînd întîia oară

Sculîndu-ne cu grijă de cu zori,
Ne-am luat ghiozdanul şi-am pornit spre şcoală
Sfioşi, dar veseli şi încrezători

Trecut-au şi aceşti ani pe nesimţite.

La fel trecut-au clipele în zbor.
Şi zile triste, sau mai fericite
S-au dus, lăsînd doar amintirea lor.

De patru ani tot împreună

Prin bune, grele am trecut
Si în clasa noastră dragă
Frumoase clipe-am petrecut.
Au zburat ne-luaţi în seamă
6
4 ani frumoşi de şcoală
Şi din acei micuţi şcolari
Suntem acum elevi mai mari.

Dragă şcoală-ţi mulţumim!

Şi cu drag te sfătuim:
Ca la toamnă să mai fii
Gazdă cînd noi vom veni,
Acum în a cincea clasă
Mai cu spor şi plini de viaţă.

Cîntecul ,, hai să fim fericiți,,

Glumă:
Mama:
- Cînd vei trece în clasa a V-a îmi vei fi de ajutor, vei spăla vesela, podeaua,
vei scutura covoarele.
Un copil:
- Mamico, poate mai rămîn în clasa a IV-a.

Sceneta ”O zi din viața elevilor de clasa a IV-a”

E.: - Fiți atenți, treceți repede la loc! Vine doamna învățătoare enervată foc!
Î.: - Toți cei din clasă să ridice mîna-n sus,
La orice întrebare eu vreau mereu răspuns,
Iar cel care nu va avea mîna-n sus,
Înseamnă că nu știe și un doi i-am pus!
Ce? Cînd? De ce? – răspundeți repede!
Cum? Cîte? Cum, nu știți? Așa temele pregătiți?

(intră un elev)
Î.: - De ce ai întîrziat la lecție?
E.: - Am ieșit tîrziu din casă.
Î.:- Și de ce nu ai ieșit mai devreme? Treci la loc!

Î.: - Așa, liniște în clasă, matematica pe masă! Cîți ani are un om născut în 1955?
E.: - Bărbat sau femeie?

Î.: - Îți pun doar o întrebare: ”Cîte păsărele sunt pe copac?

7
E.: - Cinci.
Î.: - Dar de unde știi?
E.: - Ei, asta-i altă întrebare!

Î.: - Vreau să văd tema pentru acasă, caiețelele repejor pe masă! Vrei să spui că nu
te-a ajutat tatăl tău la rezolvarea problemei?
E.: - Nu m-a ajutat.
Î.: - Dă-ți cuvîntul!
E.: - Mi-l dau. Nu m-a ajutat, a rezolvat-o singur...

Mă mîndresc cu clasa mea:

Eminenţi avem în ea,
Multe fete şi băieţi-
Toţi sîntem copii deştepţi.
Clasa mea e foarte bună
Şi la carte,şi la glumă,
Mie-mi place clasa mea
Pentru c-am crescut în ea.
Te privesc la despărţire,
Vreau o rugă să-ţi vorbesc:
„Să ne rabzi şi să ne ierţi
De năzbîtii de băieţi.
Cintcul ,, colegii mei ,,
Sceneta „Păcală”
-Un-te duci, cu pasul mare, fecioras de-al lui Păcală?
-Un-se duce fiecare, cînd i-i tare dor de şcoală.
-Bre! N-o face pe-nţeleptul!Şcoala doar e-n altă parte!
-Dar eu ştiu un drum de-a dreptul, ce-nconjoară şapte sate.
- Cei de şcoală au ghiozdane, dar tu pleci cu mîna goală?
-Am şi-o geantă năzdrăvană, dar de ieri s-a dus la şcoală!
-Ore multe-s înainte, foamea încă nu te curmă?
-Mi-am luat şi trei plăcinte, însă ele vin din urmă.
-Ai şi-agende, nu mi-i spune?
-Am chiar două:una pentru note bune, alta pentru note rele.
-Vai, cît de deştept mai este cel Păcală din poveste!

8
Când am de făcut la MATE
Febra mă încearcă foarte,
Când desenul mă aşteaptă
Mi se-nmoaie mâna dreaptă.

Sunt bolnav de-o boală grea

Şi nu pot scăpa de ea.
Ştie oare cineva,
Cum se cheamă boa-la mea?

Când e vorba de engleză

Parcă cad de pe-o faleză,
Când am de-nvăţat româna
Sunt mai alb decât făina

Testele de-or fi să fie

Îmi provoacă alergie,
Cerc să-nvăţ şi-ntr-o clipită
Parcă am apendicită.

Draga noastră profesoară de limbă engleză

Vă iubim atît de mult
Chiar din prima zi de şcoală
Eu am vrut să vă sărut.
Ca să nu rămîn cu împrumut
Îmi permiteţi acum să vă sărut?

Muzica îmi place mult

Şi mi-e drag s-o ascult,
Însă eu nu pot cînta,
N-am auz nici n-oi avea.
.Fac ce vreau.De vreau, eu cînt
Pîn-mă dor dinţii-n gît.
Şapte note muzicale
Cînd le-ncep a le cînta,
Fug şi mîţele din cale,
Do-re-mi şi la-la-fa.
domnule Ghenadie noi vă mulțumim
sănătate multă vă dorim
9
Învățătoarele noastre vor să facă
Din noi nişte roboţi ce toate-ar şti,
Dar dorinţa lor nu se-mpacă
Cu esenţa noastră de copii.

Să rîdem, deci, şi să zîmbim,

Căci gluma noi niţel o ştim.
Adunîndu-le pe toate
Am putea scrie o carte.

Haideţi, terminaţi cu gluma

C-are să ne creadă lumea
Cei mai răi copii din şcoală.
Hai mai bine să cântăm,
Să fim veseli, să dansăm.
(dans modern „tano”)

Un profesor e un zidar
Mereu alăturea de noi,
Mereu pe şantierul vieţii
Ca să înalţe vremuri noi.

Un profesor e un zidar.
Zideşte ziua cea de mâine.
Şi sufletul şi inima
La temelia ţării pune.

Un profesor e un artist
Ce modelează caractere.
El zi de zi şi an de an,
Găseşte forţă şi putere

Ca să cioplească în lut viu

Cu vorba-i blândă şi sfătoasă.
Lucrarea lui e cea mai bună,
Cea mai de preţ, cea mai frumoasă.

Deci, dacă urci la cârma ţării

Un pic te uită înapoi,
Priveşte-i chipul luminat,
Priveşte-l, grijile-i vin roi,

10
Ca să-l atace, să-l doboare,
Dar el se ţine, cât de greu
N-ar fi să-i fie, în picioare,
Doar în picioare stă mereu.

Închină-te în faţa lui,

Căci are-n plete flori de nea
Şi poate una dintre ele,
I-ai pus-o-n plete tu cândva

Luna ,,Mai
E luna mai, iubite dascăl,
Și știu cât de-obosit mai ești,
Dar chiar și-așa, găsești putere
Să instruiești, educi, zâmbești.

În luna mai, numeri bobocii,

Ba chiar și laurii-i culegi,
iar ochii scumpilor discipoli,
îți sunt prea dragi, știu n-ai să negi!

Ești omul ce prin ei trăiește,

Te minunezi, ah, cum mai cresc!
Iar ziua toată îți sporește
Dacă observi cum ei zâmbesc!

Sunt zile când îți pot răspunde

Cu replici neașteptat de reci...
Te contrazic, chiar ofensează
Și peste toate știi să treci!

Iar de ai vreun copil acasă

Știu că ți-ai dat seama din start,
Că nu ți-e numai el odraslă
Dar toți pe care-ai învățat!

E luna mai și-i vezi ca brazii,

Mai înțelepți, mai deșteptați,
Pe unii îi aștepți în toamnă,
De alții, gata, te desparți.

Și, Doamne, cât de mult te doare,

Să-i știi că-n clasă nu vor fi.
Vei aștepta din lumea mare
Ca să revină într-o zi.

11
Și știu că nu te va-nțelege,
Cel ce n-a fost în locul tău
Că nu-i profesie-a fi dascăl
E soartă de la Dumnezeu.

.E mare meritul învăţătorilor care ne-a aşteptat şi tot atît de mare e meritul
părinţilor care ne-au pornit în fiecare dimineaţă la şcoală.

53.A avea părinţi înseamnă a fi avut.Să ne ocrotim părinţii, să-i ajutăm,să le

veghem lumina şi liniştea.Iată de ce, oricît de departe ar fi primăvara bucuriei
noastre, oricît de apăsătoare ar fi tristeţea sufletului, e destul să ne amintim de
părinţi şi pe dată ne simşim pătrunşi de o lumină răscolitoare, de o căldură
dogoritoare de viaţă.

54.Stimaţii şi bunii noştri părinţi!Ne închinăm pînă la pămînt pentru grija ce ne-o
purtaţi, pentru bunătatea sufletească, pentru copilăria fericită, pentru sfaturile ce ni
le daţi, pentru tot ce-aţi făcut şi faceţi pentru noi.Să ne trăiţi ani mulţi, sănătoşi şi
să auziţi numai de bine despre noi.

55.Mulţumim părinţilor care mai cred în poveşti şi în poezii şi nu obosesc

niciodată să fie copii.

Cîntecul ,,Familia mea,,

- Dragi părinți, dragă învățătoare, dragi colegi sperăm ca nu vă vom dezamagi, ci

vom u rma drumul ce ni l-ați deschis. Trebuie să ajungem oameni de cinste cu care
să vă mîndriți.

- Şi azi vă dăm un jurămînt

Jurăm să ţinem în viaţă drumul drept!

Jurăm să nu ne abatem de la al noastru ţel!
Jurăm să fim destoinici şi-nţelepţi!
Jurăm să nu vă umbrim o clipă chipul!
Jurăm să vă semănăm flori în calea vieţii,
Jurăm să vă deschidem zorii dimineţii,
Jurăm să respectăm totul în veci.
Jurăm să nu uităm că suntem toţi colegi.
Jurăm! Jurăm! Jurăm!

Dansul absolvnților

12
Când crezi căp e greu,îți voi aminti că poți.
Când crezi că ai uitat răspunsul, îți voi aminti că îl știi deja
Când vei simți nedreptatea, îți voi aminti că poți ierta.
Când te vei opri, îți voi aminti să continui.
Când vei simți că ai obosit,îți voi aminti că ești puternic..
Și după ce anii au trecut, când vei fi adult ,îți vei aminti că ți-am fost cândva
îvățător.

13