Intreprindere individuala ing. CAZACU L. VASILE ‘cut; 27442330/2010; Reg.com:F37/641/2010; Emel valievza@gmoll.com. Inginerie geologica si geofvica nr. 19/21.02.1985 ~ Univ. Al | Cuzo, lash Tel.0724/ 196.135; 0727/80.40.04 oie grote n 717 701 STUDIU GEOTEHNIC cu privire speciala asupra stratului de fundare REABILITARE POD PESTE RAUL-STRET = DIN ORASUL CALAN, JUDETULHUNEDOARA Oras Calan \ " Judetul Hunedoara\ » Beneficiar : Oras Cilan [SED ing. Vasile Cavae, WY St SsNumele si prenumele verificatorului atestat Prof. Dr, Ing. Raileanu Paulica ANEXA 2 Firma P.F.A. RAILEANU PAULICA (Ordin MLPAT nr.77/28.10.98) Adresa lasi, str. Sfantul Lazar, nr. $1 Telefon: 0745574062 REFERAT Privind verificare de calitate la cerinja Af Faza DOCUMENTATIE GEOTEBNICA ce face obiectul contractului nr. 322/07.05.2018 1. Date de identificare: > Project: Studiu geotehnic - Reabilitare pod peste raul Strei din oragul Calan, judeful Hunedoara > Proiectant de specialitate: intreprindere Individuala Ing. Cazacu L. Vasile Investisor: oragul Calan > Amplasament: str. Fumalistului, orag Calan, judetu! Hunedoara > Data prezentarii proiectului pentru verificare: 07.05.2018 2. Caraeteristicile principale ale proiectului si ale constructiei: Se prezint& un studiu geotehnic privind reabilitarea unui pod existent peste réul Strei gi méivea parpi corosabile in str, Furalistului, orag Calan, judeful Hunedoara. Sunt prezontate aspecie geomorfologice, litologice, hidrogeologice, climatice si seismice ale plasanientaivs, Av fost efectuate investigafii geotehnice insumand 2 foraje pénd la acimea de -14.80m ce au evidenfiat stratificatia, caracteristicile straturilor, nivelul freatic, categoria geotchnica si capacitatea portant a terenului. Se fac recomandati privind lucritile ce urmeazi a se efectua - fundafiile existente sunt pozate in stratul de suprafata. Peniru extinderea podului fundatiile vor indirecte, de tip pilofi forafi, tunafi pe loc, cu diametral = 880 - 1080 mm, solidarizayi la partea superioara prin grinzi de fundatie din be nara 3. Documente ce se prezintii la verificare: > Fosie de capat; > Studiu geotehnic; > Plan de situafie cu amplasare foraje; Figele forajelor FI, F2. 4, Concluzii asupra verifiedrii: Stuciu! geotehnic este intoomit in condifiile respectérii instrucfiunilor de proicctare in vigoare la aceasté faz, Au fost semnate gi stampilate documentele menfionate la punctul 3 al prezentului referat de verificare, Am primit 3 exemplare Beneficiar AbaTL CAZACUL VASILE Inginerie geotogiea si geofiica nr. 19/23.02.1985 = Univ. ALL Cuza,lesi -tel. 0724.196.135 STUDIU GEOTEHNIC ete Ty STUDIU GEOTEHNIC cu privire speciala asupra stratului REABILITARE POD PESTE RAULSTREI "2 ©. DIN ORASUL CALAN, JUDETUL HUNI DOARA pot J We at J LAspecte introductive 0c) 01 So Proiectul de fata a fost realizat la solicitarea Orasulul Célan, tonfofhi’ dcuméntatiel. Se solicita elucidarea aspectelor de ordin geotehnic. Beneficiarul si proiectantul impun clarificari litostratigrafice particularizate, avand ca fundament terenul din aria actualului amplasament - pod peste raul Strei din localitatea Calan, judetul Hunedoara.Hidrologic, ne situam in aria de influenta a raului Mures. In suprafata, terenul este supus acti roceselor flu si antropice. Se solicita compatibilizarea elementelor litologice cu cele de ordin constructiv. Beneficiarul isi propune construirea unui pod peste raul mentionat, conform Certificat de urbanism nr.58/5.09.2017: UME RE EIUITARE Pon tESTE RAUL STRELDIN ORASUL CALANSUDETUL mcrae 8 Ceresti adroaste de RROZAN AURRLAU tm calltate do coprestntant at Sia art ie Maes ear ct Chan Sra es Ge ge ae AsPtaaSasten PLAN DE INCADRATHTIN ZONE Sienieial phere aie Bont elnoeh pla et ar HOG 12 Sal cam Sr penta ata ahag act Mutorizares! execntri lucstiilor dc constrectls, sepublicata, cu tend Dedeile al compleSane tise Rolul si scopul cercetarii geotehnice: - _ stabilirea particularitatilor topografice, geomorfologice, hidrogeologice, geologice, seismice ‘si adancimea de inghet ale terenului; = analiza terenului de fundare; proprietatile fizico-mecanice ale acestuia pe intervalul de interes si adancimea zonei active(subjacent fundatiei) -analiza si calculul stabilitatii terenului construibil. Metode de calcul; -definitivarea si incadrarea in categ. geotehnica, cf. NP 074-2014; -identificarea elementelor de risc litologic, ale amplasamentului: -foci sensibile la umezire, cu procese de contractie-umflare mar -particularitati morfo-hidrogeologice(inundabilitate, procese si fenomene erozivo-gravitationale), procese de alterabilitate litologica; -variatia nivelului (pedo)freatic sub influenta apelor meteorice; -litostratigrafie disjunctiva, microfalieri, accidente geotectonice; -compatibilizarea informatiilor rezultate din cercetarea geologo-tehnica; recomandari privind proiectarea, executia si urmarirea constructiei, in corelatie cu constantele terenului de fundare. Aspecte urbanistice.Particularitati locale.Terenul din vecinatatea locatiei este acoperit de vegetatie; aria afectata(perimetrala podului) este instabila, degradata de actiunea apelor(din iItratil laterale), Asupra zonei s-au mai efectuat lucrari de modernizare. Consideram ca se pot2 ila incepe lucrarile de consolidare si stabilizare. In prealabil, este necesara realizarea unei sistematiz nivelul suprafetei(uniformizare, indepartarea vegetatiei si reziduurilor), adaptate situatiei locale. Aceste se impun datorita geomorfologiet si structurii terenulu 1b. Aspecte premergatoare. Preparative de proiectare. Dependent de caracteristicile constructiei cat de conditille terenului de fundare estimam pentru constructia actuala, o categorie geotehnica 2. Nivelul apei (pedo)freatice este direct subordonat variatilor de nivel ale raului: Nf > 1.50m. ‘Lc. Pe aceeasilinie, daca avem in vedere regimul geomorfologic al terenului dependent de vecinatatile existente, se pot determina caracteristicile fizico-mecanice ale terenului de fundare prin executarea a2 foraje. Conform datelor din teren, dupa analiza din foraje, dar si a constantelor litostructurale pe intervale de adancime, se poate confirma estimarea de la punctul anterior. Elementele de proiectare si investigatiile practice au fost realizate in conformitate cu normele europene EUROCOD 7: SR EN 1997-2/2006 (Calcul geotechnique); NP 074-2014; SR EN ISO 14688 = 1&1/AC- 2007 ; STAS 1913/2 -12 / 85. si STAS 1242/1-89. Au fost studiate si consultate lucrari geotehnice si hidrogeologice din arhiva, intocmite in zona si vecinatati(cf. normelor EUROCOD 7: SR EN 1997-2/2006 si NP 074-2014. 1d. Investigatille in teren au fost realizate in perioada: sept-2017, de catre firma SC Geognozis SRL Cluj Napoca. 2. Cadru natural. Geomorfologie. Hidrogeologie. Litologie 2.a.Amplasamentul este situat in aria marginala a orasului Calan, strada Furnalistului, zona de lunca structurala a raului Strei. Suntem in bazinul Muresului. 2.b.Sub aspect topografic cota terenulul natural in zona se situeaza cu valorile aproximative cuprinse Intre 281,15 - 282,16 m si o panta redusa a arealului de 1.1 %. Arealul constructiv nu prezinta decivitati de panta si face obiectul studiului de fata. Podul este parte integranta a drumului local. 2..Terenul, analizat geomorfologic, este situat pe albia Streiului. Orasul Calan este situat in regiunea centrala a férii (Tara Hategulul), este strabatut de réul Strei. Oragul este situat pe drumul national 66, la distant de 15 km de oragul Simeria, la 10 km de municipiul Hunedoara si la 28 de km de municipiul Deva- resedinta judetului Hunedoara. Anexat, pe harta judetului si respectiv pe harta Romaniei, se poate observa pozitia geografic’ a oragului Calan. Distanta pand la granita cu Ungaria este de 200 km. 2.d.Particularitatile litostratigrafice fac trimitere la depozite ce s-au format prin procese specifice teraselor fluviatile. Sunt reprezentate prin roci psamo — psefito-pelitice(nisipuri, pietrisuri nisipoase, bolovanisuri si gresii), ce acopera orizonturile de adancime. Frecvent sunt semnalate intercalatii lenticulare de roci nisipo-prafoase. Aceste depozite apartin pliocen - cuaternarulul si urmeaza de regula, sarmatianului in facies marno-argilos, care constituie fundamentul regiuni 2. Particularitatile geotehnice in zona amplasamentului releva existenta unui strat de sol si umplutura reziduala, de cca 0.60-0,90m, urmat de un pachet de bolovanisuri, nisipuri cu pietris avand secvente de argile nisipoase, galben-rugini, tasate. Stratul de fundare este constituit din marna, plastic tare, fara procese de contractie umflare. Nu prezinta sensibilitate la umezire. Reprezinta fundamentul albiel 2.4. Nivel freatic. Apa subterana a fost interceptata in foraje la valori de 1.50-1.90m. Forajele executate anterior pe acest teren, au evidentuiat nivelul apei, la cote variabile, ea fiind cantonata in orizonturile care prezinta intercalatii de nisip sau deasupra pachetelor de roci psefitice, slab permeabile. 2.g. Elemente de stabilitate litologica. Pentru aliniamentul constructiv nu au fost semnalate probleme de stabilitate locala, in contextul regional prezentat. In imediata apropiere a amplasamentului seate si nu semnaleaza fenomene ert prezinta riscuri majore pe linia stabilitati 2.h.Inundabilitate Amplasamentul este inundabil. Declivitatile de panta ale terenului au o valoare medie de 1.09 %. Suprafata terenului este slab neuniforma ca urmare a lucrarilor antropice locale. 2.i.Lucrari anterioare. Nu au fost semnalate. 2..Elemente climatice. Zona analizata este situata intr-un climat temperat continental, caracterizat prin temperaturi medii anuale de 9-102C si cantitatii medii de precipitatii de 500-600 mm. 2.k.Elemente de seismicitate, cf. P100/1-2013: In extras dupa ,Microzonarea teritoriului judetului Hunedoara’, luand in calcul caracteristicile geomorfologice si natura terenului de fundare, s-au determinat variatii ale internsitatii seismice de + 1 grad seismic. Dupa normativul P100/1-2013 (zonarea teritoriului Romaniei) in termenii de valori de virf ale acceleratiei terenului pentru proiectare termenii de perioada de control, se indica urmatoarele valori caracterist - acceleratia terenului pentru proiectare. - perioada de control 2.1. Adancimea maxima de inghet, conform STAS 6054-77: este de 90 ~ 100cm de la cota suprafetei terenului natural(cota forajului). Este influntata de variatiile de temperatura din lunile geroase. 2.m, Incarcarea din zapada, cf. Codului de proiectare CR 1-1-3-2012, este de 2,5 KN/mp, pentru un interval de recurenta de 50 ani. Poate avea valori mai ‘mari in primele luni ale anuluifian. ~febr.). 2.n, Presiunea de referinta a vintului, cf. Cod de proiectare CR 1-1-4-2012, pentru amplasamentul in discutie, este de 0,70 KPa, mediata pe 10 min. La 10 m pentru un interval mediu de recurenta de 50 ani. Locatia se afla in zona pericarpatica, unde variatia curentilor montani poate prezinta riscuri majore. Directia vantului este: NW — SE (M. Carpati) 2.0.Consideratii hidrogeologice. In arealul cercetat exista 2 tipuri de strate acvifere: stratul acvifer freatic si stratul acvifer de adancime. Stratele acvifere freatice sunt cantonate de regula in depozite macrogranulare(nisipuri, pletrisuri) ce se intalnesc in zona de lunca si de terasa a raului Aceaste strate acvifere sunt alimentate atat din apele Streiului cat si din precipitatii atmosferice. Stratele acvifere de adancime sunt cantonate in golurile si fisurile din roc find alimentate din apele de precipitatii si eventual din infiltratii din panzele freatice. Nivelul apei subterane freatice fiind in directa legatura cu nivelul apelor Streiului, sufera oscilatii in functie de nivelul acestor ape.Nivelul apel subterane in zona inalta a perimetrului(amonte), a variat intre adancimile de 7.70 - 14.50 m; in zona de terasa superioara (inclusiv zona interioara depresionara) intre 4.30 - 8.50 m adancime; iar in zona de lunca intre 1.00 - 4.00 m adancime. In perioadele cu precipitatii bogate nivelul apei subterane poate urca la 1.0~3.0 m, functie de morfologia terenului. 3.Litostratigrafie. Date din foraje. Analize. Interpretari. Locatiile au fost stabilite de beneficiar si constructor. S-au executat doua foraje. Localizarea forajelor a fost responsabilitatea autorulul. S-au recoltat probe de roca. $-au respectat normativul: NP 074-2014 & EUROCOD 7: SR EN 1997-1/2006 3.a.Rezultatul interpretarii analitice a probelor de roca particularizeaza, ca elemente de litologie: Fisa forajului Fil ~mal drept, amonte rau. Albie minora 0,00-90 cm - strat de sol, reziduual; 90- 140.cm - pletris nisipos cu bolovanis, poroase; 140 - 780 cm. - nisip cu pietris si secvente argiloase; 780-1410 cm - argile prafoase ruginii, plastic consistentee la vartoase; peste 1410 cm - marne cenusil, plastic tari, omogene. - 2B=0,108 O7s4 Fisa forajului F2—mal stang, aval rau. Albia minora 0,00-80 cm - strat de sol, reziduual; 80- 170m - pietris nisipos cu bolovanis, poroase; 170-720 cm. - nisip cu pietris si secvente argiloase; 720-1340 cm - argile prafoase ruginil, plastic consistente la vartoase; peste 1340 cm - marne cenusii, plastic tari, omogene. 3.b, Date analitice (cf. SR EN ISO 14688 ~ 181/AC - 2007 ; STAS 1913/1.....15/ 85..86; STAS 1242/1- 89; STAS 1243-89; STAS 7107 — 76). S-au prelevat probe tulburate si netulburate in conformitate cu STAS 1242/1-89 si au fost examinate, prelucrate si incercate in laborator. Rezultatele incercarilor definesc structura terenului si se gasesc in anexe(fise fora). Am individualizat trei orizonturi de roca: - orizontul S — ,de suprafata’- compus dintr-un strat rezidual, de sol, cu grosimea de 0.60 - 0.90 m; - orizontul M — ,median’-format dintr-un pachet de pietris nisipos cu bolovanis, permeabile, cu intercalatii lentiliforme de argila, galbui, plastic tare. Are grosimea: g = 1,10 1,50m; - orizontul A- ,zona activa” -este format din argile si marne cenusii, plastic tare. Orizontul este compact. Stratul de pietris cu bolovanis (orizont A), Intervalul: 0.50 ~ 1,70m (balast de rau) date analitice: porozitate sahciemaiassnanulcamnanarane 31,00-35,00% = indicile porilor sees Oph 0.50 = greutatea volumica( stare naturala) .g.28-20.50 KNIM.c - greutate volumica (stare uscata)... 36.31 -27.60KNime - grad de umicitate.... 0,72-0.80 - umiditatea de saturatie.. se secrete Ei eimieenaannd -ymiditatea naturala ssrese] 00°9,50% 17,00 - 25% - unghi de frecare interna B25?- materie organica . - coeficient de compresibi 0,0002171 - 0,0002520 1/kPa Date analitice(cf.forajului Fi). Roca : Marna cenusie. Interval adancime: 14.10 ~ 18.00 m we Vatori | unite go me carer Normatiystanderd | um | Valo | mide 1 [conn aeawe-s ease = [sm |e 2 [conta depeat -? Sa | ara0 | ass 3 [conden 6 a | sen | asa 4 | ait de pat wh Sas 1513/686 x | mi | amo-as0 [int wp ptt wt As 9/086 « | «es | #8 |e de tice AS 13/88 | mm | ew 7 [nde de conse Taso /498 a eC [comin deat. egies: Wo ss7i07-74 « [oa] one | Unf thea- aamanzesnsizee | % | use0 | 00-0 10 | poratate-n gomoueiac | | oe | eons 11 re oop SREVEOTER-TEVE- [a | ag | ae-090 2 Deuter weep susan | wane | neo | 148-165 1B Deut insta stra ssisig8.%6 | wafne | 3843 | —i80-200 1 [Umar sas isa/as = [as | w- ENRO Hee =1a/AE= 15 | ede uae EHO ees * | 0m | o7r-oan : ; REN ab ee 16 | canine parte i SEN asa « [=m | 20 27 cours « sassoyn astssenan | wpe | 2a80 | 2030 18 | Uni eee r—* snsesezastssoan |» | ~s600 | aa18 22_[ Presnes cnvertonla-nv sas 072 rst] : 20_ | Presre pses tra ve sas 0072 oe 22 Present -Per sss ae : 2_[indcece one ec ons er enn [a0 [es 23 Coste ge pet-s Stas 330/2-85 | anlene | 520 | 0-58 24 cout de defrsttee @ 3900 /2- #8 ~ | eas : Feria Ht de iad -sulfuri, sulfati... SUSTTA * slaba slaba la mod. aie 26 | sree mason saewsoxers—sayac- | ae. | “awe door asta 1263-88 min i 27 | secede Desetere oe snen so wees —saiyac~ |” | marasus ize | omacenaieswe | ene eee Nb 132. 2006 400 em 400 em4, Referinte asupra stabilitatea sistemului constructie - teren. Elemente de calcul. 4.2, Sectiunea de control. Sectiunea de calcul Studiul efectuat are in vedere cuantificarea influentei lucrarilor de constructie coroborate cu variatiile umiditatii rocilor cu consecinte asupra conditiilor de stabilitate pentru perimetru studiat din cadrul amplasamentului. Terenul analizat este perfect plan. Un calcul aparent se impune. 4.b.Metode analitice utilizate pentru evaluarea stabilitati terenului Ca indicator sintetic al starii de echilibru, i i pentru o situatie data, se utilizeaza factorul de stabilitate, Fs, care in modul cel mai general, se defineste prin compararea starilor de eforturi in lungul suprafetei potentiale de % alunecare, respectiv F,=~£, 9 reprezentind t valoarea rezistentei la forfecare a terenului mobilizata, iar r valoarea efortului tangential indus in masiv, in ipotezele de calcul avute in vedere; pentru a fi asigurat& stabilitatea, Fe trebuie sa aiba valori supraunitare. Pentru o corecta interpretare a factorului de stabilitate, in cele ce urmeaza se face o scurté trecere in revist’ a formularilor teoretice pentru metodele amintite. .b.1. Metoda Fellenius Cunoscuta si sub numele de Metoda Suedeza, este prima metoda dezvoltata si prezentata in literatura de specialitate; datorita simplitatii in formulare este usor de utilizat in calculul manual pentru evaluarea factorului de stabilitate. Fortele de interactiune dintre fisii sunt neglijate. Greutatea proprie a fisiei, G, este descompusa intr-o forta normala si una paralela la baza acesteia (in valoarea lui G sunt cumulate toate sarcinile exterioare verticale care actioneaza pe fisia consideratal Componenta normala este utilizata pentru evaluarea efortului tangential ce se mobilizeazd in masiv, in lungul suprafetei de cedare pentru echilibrul limita si se constituie in forta rezistiva (stabilizatoare), componenta greutatii paralela cu baza fisiei este forta motoare (destabilizatoare). [Bs y 4.b.2. Metoda Bishop (simplificata) " Bishop introduce forte de interactiune dintre fisii prin componente orizontale (normale pe suprafetele laterale) si propune deducerea expresiei fortelor normale la baza fisillor, din conditia de echilibru pe verticala al fortelor, consecinta directa este ca forta normala la baza fisiel devine o functie de factorul de stabilitate. Echilibrul static al unei fisii oarecare revine la conditia ca poligonul fortelor sa fie inchis iar momentul tuturor fortelor care actioneaza asupra masei sa fie nul. 4.b.3. Metoda Janbu (simplificata). Este similara Metodei Bishop simplificata cu exceptia faptuluia ca in Metoda Janbu simplificata este satisfacut si echilibrul global al fortelor. Deoarece echilibrul fortelor este sensibil la componentele verticale ale fortelor de interactiune dintre fisii, ignorarea acestor forte de interactiune, ca in Metoda Janbu simplificata, conduce la obtinerea unor factori de stabilitate prea mici comparativ cu alte metode pentru suprafete circular-cilindrice. 4,b.4, Metoda Spencer. Metoda dezvoltata de Spencer are in vedere interactiunea completa dintre fisii (prin componente normale — laterale, £ si de frecare, 7) si de asemenea, satisface atit echilibrul global de momente cit si de forte.Conditiile de stabilitate sunt redate prin doi factori de stabilitate, evaluati pe baza echilibrului global de momente Fem si de forte dupa directia orizontala Fs¢ si care impun satisfacerea criteriului de cedare Mohr-Coulomb si a echilibrului fortelor pe directia verticala. 4.c. Ipoteze de lucru. S-au admis urmatoarele cazuri in analiza stabilitatii: Conform Normativului P100/1-2013, valoarea de virf a acceleratiei pentru componenta orizontala miscarii terenului, pentru amplasament este 0,10g iar pentru componenta verticala fiind 0,7». 4.d. Analiza parametrilor geomecanici. 0 sinteza a valorilor parametrilor geo-mecanici (cu asigurare de 95%) utilizati in calcul este prezentata in tabelul urmator: ° Paramet geomecanic hist TPL lkeal a Oraont M 1810-1870 2 16 ‘Orwont A 13890-20,50 30 1 4.e, Rezultatele obtinute.Terenul analizat are asigurata stabilitate locala in jpoteza echilibrului ‘ecosistemic actual. Recomandarile din lucrare intaresc aceasta constatare Situatia actuala a terenul prezinta un factor de stabilitate ( Fs = 3.35) supraunitar, cea ce presupune ca exista 0 probabilitate redusa de alunecare in conditiile prezentului studiu pe zona analizata.Totusi, in cazul producerii un miscari seismice factorul de stabilitate dupa datele obtinute si in conditille enumerate, este Fssm~ 3.09. Deoarece factorul de stabilitate admisibil & solutiile constructive care se vor adopta pentru amenajarea zonei, vor viza in principal, masuri de conservare. In analiza stabilitatii s-a acceptat ideea cedarii paminturilor dupa criteriul Mohr-Coulomb. 44. Facem mentiunea, ca intreaga analiza prezentata se refera la stabilitatea locala a terenului studiat, la momentul actual si nu trateaza stabilitatea intregului ansamblu geomorfologic. 5. Stabilirea categoriei geotehnice. In baza prevederilor NP074/2014 precum si celor din ghidul 6T035/2002 s-a determinat categoria geotehnica in care se poate incadra sistemul teren- constructie. S-a stabilit urmatorul punctaj: Conditii de teren: teren bun . Sib. Apa subterana: con nne . 5.e. Clasificarea constructiei dupa importanta: deosebita, Vecinatatile: fara risc .. 5.e, Zona seismica de calcul F Total general .. Risc geotehnic moder: . categoria geotehnica 2 Nota: Aplicareasolutillr de drena] s/sau fundare indirecta, incadreaza obiectivl la 0 clasa superioara de isc geotehnic. 6.Caracteristicile generale ale sistemului constructie- teren. Particularizand elementele prezentate, asupra obiectivului nostru, in proiectare si executie, se vor urmari atent urmatoarele caracteristici ale sistemului constructie-terenimportanta constructiei, clasa de trafic, restrictii in exploatare, teren cu variatii de umiditate, cu probabilitatea producerii unor alunecari in conditille modificarii caracteristicilor fizico-mecanice si in mod deosebit a umiditatii.in conformitate cu normativuls1981(clasificarea pamanturilor dupa proprietatile lor coezive si modul de comportare la sapat) & ulndicator de norme de deviz si catalog pentru lucrari de terasamente TS” - MLPAT 1994, se stabilesc urmatoarele caracteristi Roe alr de eer dps mois de canporare sat | Part vegetal e5or Agile pratoase, Praf argos milocia 1 Fars nisioos, Pets arlos marne tare secre Nisip argilos. millocia i - umplutura antropica, reziduala cu coeziune mijlocie........ categorie de teren mijlocie, pozitia 62. 7. Raport geotehnic. Concluzil, Recomandari. Valente geotehnice 7.1, Amplasamentul studiat are stabilitate locala asigurata atat timp cat nu intervin factori perturbatori brutaliex. miscariseismo-telurice de mare intensitate, fenomene si procese erozivo- gravitationale).Terenul nu este inundabil. Procesele de inmlastinire — torentialitate sunt absente. Nu au fost semnalati factori destructivi majori. Procesele hidrogeologice sunt realizate de scurgerea apelor din partea superioara a terenului din amonte. Devin active cand cantitatile de apa sunt mari. 7.2.Calculul stabilitati s-a realizat numai in cadrul perimetrului analizat si nu face referire la intregul ansamblu geomorfologic. 0 atentie sporita trebuie acordata sistematizarilintregii zone. In cazul realizarii sapaturit generale cu adincimi mai mari de 2,00 m sau in cazul apropierii sapaturii generale de limitele proprietatii este necesar a se realiza sprijinirea malurilor cu diverse solutii tehnice: piloti din beton armat, ziduri de sprijin clasice etc, Nivelul freatic: NF = 1.50-3.50m. 7.3.Pentru cazul fundarii directe(Df>1.80m), stratul de fundare este constituit din pietrisuri cu bolovanis, plastic tari, fara procese de contractie umflere.Nu prezinta sensibilitate la umezire. 7.3.1.Pentru asigurarea unui grad ridicat de stabilitate(>80%), ancorarea podului se va realiza indirect in stratul de marna cenusie(Df>14.00m), prin intermediul unei retele de piloti forati pe loc. 7.3.2. Nu recomandam a se fundalancorarea pilotilor) la adancimi variabie. 7.4. In cazul aplicarii solutiilor de fundare indirecta. Particularitatile locale, constructive, presupun piloti forati, turnati pe loc, cu diametrul de = 880 - 1080 mm, solidarizati la partea superioara prin grinzi de fundetie din beton armat. In aceasta ipoteza s-au calculat valorile capacitatii portante ale pilotilor cu patrunderea acestora. Platforma de lucru se va stabili sub stratul de sol/umplutura(1.90- 2.20m, vs. CTN). Capacitatree portanta a pilotilor la sarcini verticale, exprimta in KN, s-a calculat pentru diferite adincimi de patrundere a pilotilor (fisa pilotului) masurate de la nivelul grinzii de fundatie si pentru diferite diametre ale acestora. Valorile orientative ale capacitatii portante in functie de diametrul pilotilor sunt prezentate dupa cum urmeaza: Diametrul Fisa pilotulul (ma) pilotului(mm) ‘3,00 2.0m 5.0m 70m 6.380 ‘800 KN 950 KN 1350 KN 1580 KN 9 1080 1050 KN 1250 KN 1650 KN, 1890 KN Valorile capacitatilor portante definitive ale pilotilor, se vor determina cf. caracteristicilor si incarcarilor constructiei proiectate. Lungimea finala a pilotilor va fi stabilita in momentul interceptarii stratului de marna, moment in care obligatoriu va fi convocat proiectantul si geotehnicianul. 7.5, Datorita naturii terenului de fundare, indiferent de solutia adoptata, sunt necesare masuri pentru eliminarea tuturor posibilitatilor de infiltrare a apei in teren si de umezire a acestuia cu efect negativ9 imediat asupra constructiei si stabilitatii terenului. In acest sens, masurile vor trebui indreptate spre cele doua posibilitati de umezire a terenului, din apele de suprafata si din retele subterane. 7.6. Pentru eliminarea posibilitatilor de infiltare a apelor de suprafata sau din retele purtatoare de apa sunt necesare urmatoarele masuri obligatorii: ~ sistematizarea verticala si in plan a amplasamentului pentru colectarea si evacuarea rapida a apelor din precipitatii sau alte surse de suprafata, prin realizarea unor pante de minim 2%; = prin masuri adecvate (pante corespunzatoare, rigole) se va evita stagnarea apei in jurul constructiei, atit pe perioada executiei cit si pe perioada exploatari « incintele sapaturilor pentru fundatii vor fi amenajate (pante, instalatii de pompare) astfel incit sa permita colectarea si evacuarea rapida @ apei din precipitatii pe durata executiei, daca situatia 0 impune. - tinind cont de microrelieful zonei se va executa o sistematizare verticala atent proiectata pentru a evita fenomenele de siroire si erodare, fenomene ce ar putea fi cauzate de apele meteorice ce trebuiesc captate si dirijate in afara perimetrului construibil 7.7. Umpluturile din jurul fundatiilor se vor executa imediat ce constructia a atins suprafata terenului. La executarea umpluturilor langa fundatie se vor avea in vedere urmatoarele: - indepartarea stratului de umplutura reziduala sau pamant vegetal; -umiditatea pamantului galben utilizat sa fie cat mai aproape de unitatea optima de compactare in cazul terenului din amplasament 19 %; -pamantul utilizat pentru executia umpluturilor va fi o argila prafoasa compactata in strate elementare de 20,00 ~ 25,00 cm pana la obtinerea unui grad de compactare mediu 95 % pentru fiecare strat; 7.8.Daca se constata abateri prin depistarea de umpluturi moi, cavitati sau alte anomalii se va instiinta proiectantul geo pentru luarea masurilor de plombare si corectare a acestora. Terenul construibil pentru podul in analiza, prezinta ca valori fundamentale de calcul: interval | TIP ROCA DESCRIERE LITOLOGICA ce | oe | ic | pm KoA KPA ee strat deso! | Galbui,slabruginiu, plastic | 1012 | 20 | 070 | a0 oa organic rezidual, | consistent la vartos Uumplutura 270-750em | Pletris risipes eu Plastic tare 2 as | né | 190 bolovanis 1400-1800 | Marne cenusi Compacte 7530 [dete | 50.90 | PeseOoKN 7.9. incintele sapaturilor pentru fundatii sau pentru conducte vor fi amenajate cu pante si base care sa permita colectarea si evacuarea rapida a apelor din precipitatii pe toata durata executiei constructiel. 7.40. Cota sapaturii se va opri cu circa 20,00 cm mai sus fata de cota finala asa incat stratul de pamant umezit de precipitatii sau alte deversari accidentale sa poata fi indepartat inainte de turnarea betonulvi.10 7.11, La stabilirea dimensiunilor sapaturilor in santuri sau gropi de fundare se vor respecta prevederile Normativului P10-1986. Idem NP-120-2014/Normativ Privind Cerintele de Proiectare Si Executie a Excavatillor Adanci in Zone Urbane). 7.13. Sapaturile se vor realiza conform Normativ C169/88. Sapaturile cu pereti verticali nesprijiniti in conditile pastrarii umiditatii actuale a terenulul se pot executa la adancimi de pana la: = 0,75 m in cazul terenurilor necoezive (umpluturi); = 1,25 m in cazul terenurilor cu coeziune medie (argile nisipoase); Sapatura cu pereti in taluz(numai daca este cazul, se poate realiza in orice fel de teren cu respectarea urmatoarelor: = sapatura sa nu ramina deschisa mai mult timp; - tangenta unghiului de inclinare fata de orizontala formata intre inaltimea si latimea sapaturii sa nu depaseasca: ~ sapatura cu inaltimea H < 3m: © umpluturi ~ tg B= h/b = 1/1,25 * argilaprafoasa -tg 7.14, La proiectare si executie se vor respecta normativele si STAS-urile in vigoare si in mod deosebit cele din; NP 074/2014, C 56-85, C 29-77, ST016-97, completat cu C 29-85, C 169-88, P100-1/2013, NP125/2010, NP 123/2010, NP124/2010, NP120/2010, P 130-99, NP 057-02, STAS 6054-77, STAS 2745-90, STAS 9850-89, STAS 3300/1/85, STAS 3300/2/85. Totodata se vor respecta si prevederile referitoare la normele de protectia muncil in vigoare. 8.0. Bibliografie ones |. (1860) - Geoiogia Romani, Edt. Academie! RS.R.. Bucurest ** (1982) - Geografia Romniei, voll, Edt. Acadomiol R.S.R., Buoy ++" Studi hidrogeologice pe baz’ de forae deft judeflui Hunedoara erive). LED { /(pisctOY a (ings aniSria rma STUDIU GEOTEHNIC Denumeslusa:REABILITARE POD PESTE RAUL STRE DIN ORASUL CALAN, JUDETULH\ Proiselat_[ing.V. Cazacu | Benefcar: Oras Calan ‘Anite Desenat | ing. V. Cazacu | Locaiatea Caan, judetul Hunedoara fi Veriicat Vi Cazacu Plan de situatie - amplasare foralereaandna da Suey asec sutale ooo iE iz z e Jo08 spo% wreounen sn feo ap ee 209 seumev aes 2221 39 0 aremiev eneyprun seeypun op pei uoigsuca ap snp suessgns ede 0 Iryuens rouse ujouoinued sanoaiog VevOaaNNH INLaaNr ‘NV Ty) INSWaO NIG Inds Thu 31s3d GOs JuvANIGVIE ne auowy rd Innis vdna ‘uVANNS 3a INTNLWaLs vudNSy 3OLLIVNY avaWat veo ae | ore oa | we ae eas oor asec sinalg ROPES z @ |g [oom [oa | voce) go | oe t ° eel dl el i] 2] glail a i i flel ¢ g| — e| 7 e| be | se s g B) ad] EV ETe] a] fl] a] Gel ik i : ele] E Be) g/ &) 8) e] 23] bs fy E | wepases E | wssounwe | FY) 8] F i : ae | i fye| 3 ‘vuvodaNni Thisanr ‘NVTyo 1NSvuO Nia lauus Thy’ a1sad God FUVANTIGYaY nes jeny 7-4 INIW¥OS Vana ‘S¥VANNS 3a ININLVULS WEENSV 3LLITYNY Iva