PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA Í

HUNEDOARA Pe şantierele de construcţie

O rgan a l C om itetu lu i C en tral a l P.M.R.
Anul XXIX Nr. 4 7 0 8
ale noilor agregate siderurgice
Pa şantierele de construcţii ale
noilor agregate siderurgice — b a ­
teria a patra de cocs şi cuptorul
Martin nr. 4 de la Combinatul side­
rurgic Hunedoara — lucrările conti­
nuă intens în aceste zile de iarnă.
După cum s a arătat în documentele
recentei Plenare a C.C. al P.M.R.,
aceste obiective urmează să intre
în funcţiune în anul viitor. Construc­
torii siderurgişti au stabilit pentru
Joi 17 decembrie 1959 4 PAGINI — 2 0 BANI fiecare obiectiv în parte termene
de executare, organizînd munca |a
unele lucrări în cîte două şi trei
schimburi.
La noul cuptor de 400 tone, care
va fi ce| mai mare din ţara noastră,
se apropie de sfîrşit lucrările de zi­
dărie a canalului de fum, precum şi
o parte din fundaţiile de beton ar­
mat. Pentru ca şi în timpul iernii să
se poată executa un mare volum ţie
zidărie refractară, se amenajează
barăci încălzite cu aeroterme din re­
ţelele termoenergetice ale combi­
natului. j •>
De asemenea pe şantierul celei
de-a patra baterii d e cocs s-a insta­
lat un cazan cu cuptor care va asi­
gura apa caldă necesară preparării
betoanelor, Pînă acum s au turnat
80 la sută din fundaţiile de susţinere
a cuptoarelor de la bateria a patra
de cocs.
în cadrul uzinei cocsochlmice s au’
terminat lucrările de montaj şi s-au
făcut primele probe la cea de-a pa ­
tra maşină de şarjat şi la maşina de
scos piloţi din cuptoare, utilaje pri­
mite în întregime din Uniunea So­
vietică. (Agerpres)

C ărbune şi cim entîn contul anului 1960

In 1952, la înfiinţare, gospodăria colectivă din To-
palu, raionul Hîrşova, nu avea nici o oaie. Astăzi are o
turmă de 10 000. Numai în anul acesta oile le-au adus
colectiviştilor din Topalu un venit de 1.250.000 lei.
DIN EXPERIENŢA COLECTIVELOR FRUNTAŞE
lată-l în fotografie pe ciobanul Culea Gadeî care a
obţinut, la turma pe care o îngrijeşte, 50 litri de lapte
de fiecare oa'e şi cca 4 kg. de lînă semifină.
(Foto: Gh. Vinţilă)
Colectivul minei Lonea a extras miercuri dimineaţă primele tone de
cărbune în cantul anului viitor. Acest însemnat succes a fost obţinut ca
urmare a îmbunătăţirii transportului în subteran, precum şi a extinderii
în toate sectoarele minei a unor iniţiative şi metode de muncă de mare
productivitate. De la începutul anului şi pînă acum, minerii de la Lonea
au sporit productivitatea muncii cu 3,4 la sută peste plan. La îndeplinirea O preocupare de seamă a brigăzii condusă de tov. Neagu Vasile. din
înainte de termen a pianului anual o contribuţie de mare preţ au adus secţia autoutilitare a uzinelor „Tudor Vladitnirescu“ din Capitală, este
brigăzile conduse de minerii Ion Compodi, Adalbert Lapşanski, Ştefan economisirea metalului. In luna noiembrie, brigada a economisit, prin
Toacă şi.alţi. croirea mai raţională a tablei, 624 Kg. metal.
★ ★ ★ In fotografie : Neagu Vasile ajutînd pe muncitorul Niţă Gheorghe
Aseară ne-a sosit la redacţie o telegramă care ne-a vestit că munci­ să folosească mai bine metalul. (Foto M. Cioc)
torii şi tehnicienii fabricii de ciment „tlie Pintiiie” din Fieni au realizat
pînă ieri, 16 decembrie, orele 1 2 , sarcinile planului anual de producţie.
T in e ri c u c a re n e m in d rím
dansa la Bucureşti, continuindu-şi ' Tn atelierul mecanic al Rafinăriei nr. absorbţie şi fi acţionare a gazelor, cars
« O nouă secţia de sortare a intrat de ctirînd în funcţiune.
apoi turneul la Sinaia şi Oraşul 10 din Oneşti 75 la sută din totalul
Vtemişlii şi ceilalţi tineri din atelie­
a celulozei Stalin. muncitorilor sínt tineri veniţi de pe băn­
rul mecanic sínt harnici şi cu dragoste
cile şcolii profesionale. Alături de vîrst- de învăţătură. Constantin Enache şi loan
« BACAU (red. ziarului „Steagul Spectacol nici şi ajutaţi de aceştia, tinerii munci­ Mitiu se numără printre elevii cei mai
tori se străduiesc să contribuie la între­ silitori ai şcolii serale.
Roşu"). - Ieri a intrat in funcţiune
<< la fabrica de hîrtie şi celuloză
pentru colectivişti ţinerea şi repararea utilajului în cele mai în timpul fiber tinerii din atelierul
>> „Steaua Roşie" primul circuit din bune condiţii Alexandru Sandu, Con­ nostru participă în număr mare la cercul
BAIA MARE (red. ziarului „Pen­ stantin Vithceanu şi loan Grigoriu s-au de învăţămînl „Să ne cunoaştem patria**»
noua secţie de sortare a celulozei.
i Proba tehnologică, făcută in ziua
de 15 decembrie, a dat rezultate
tru Socialism“). - Duminică, ţăra­
nii muncitori din Tiream, raionul
Caiei, regiunea Baia Mare, au săr­
evidenţiat în ultima vreme prin grija şi
răspunderea cu care au făcut revizia pom­
IOAN FERENCZ
lăcătuş mecanic
Ia Rafinăria nr. 10 din Oneşti
bune. pelor şi a turbinelor de la instalaţia de
bătorit complecta colectivizare a sa­

C u a c e le a ş i m a ş in i — tului. Acum, gospodăria colectivă

din sat cuprinde toate cele 750 de
familii care lucrează înfrăţite peste In p re a jm a a d u n ă r ilo r g e n e r a le d in g o s p o d ă riile c o le c tiv e
2.490 ha teren. Aseară, in cinstea
m a i m u lte p r o d u s e succesului lor, ansamblul de cîn-
tece şi dansuri al sfatului popular
regional a prezentat ia căminul
Contractările cu statul
Plenara C.C. al P.M.R. din 3-5 azi ajutorul de m aistru Gheorghe cultural din sat spectacolul „Baia
decembrie a.c. a subliniat necesita­
tea mobilizării rezervelor interne ale
întreprinderilor, arătînd că, odată
ELENA IORDACHESCU Badea realiza un indice mediu
directorul întreprinderii „Donca Simo“ de 8400 bătăi/război/oră, în luna
Bucureşti noiembrie această brigadă a rea­
Mare - în cîntec şi joc“.
aduc mari foloase colectiviştilor
cu introducerea tehnicii noi, se lizat 9914 bătăi/război/oră. Re­ Vase romîneşti în larg De multă vreme. In avem condiţii bune în individuală au vă­
pot obţine importante rezultate şi zultate bune au obţinut şi brigăzile gospodăria noastră gospodărie şi în pri­ zut rezultatele bune
prin folosirea mai judicioasă a m a­ nul de măsuri a fost apoi dezbă­ a căror conducere a fost preluată Locuinţe din fondul Vasul romînesc „Midia" Încărcai colectivă s-a încetă­ mul rînd pentru creş­ obţinute de colecti­
şinilor şi a suprafeţelor de producţie tut cu masa largă a muncitorilor de ajutorii de maiştri Mucenic Co- cu cherestea a părăsit ieri portul ţenit un obicei bun. terea animalelor vişti în acest an. Fap­
existente. Acest lucru este perfect şi tehnicienilor, fiind îmbunătă­ jocaru, Radu Nedelea şi alţii. întreprinderii Calaţi, îndreptindu-se spre Cipru. An de an, noi vindem tul că de pe fiecare
adevărat — confirmat şi de expe­ înainte vreme, din cauza numă­ Am construit un
ţit pe baza propunerilor făcute La întoarcere va aduce bumbac. statului, pe bază de grajd pentru 100 de hectar noi am recol­
rienţa colectivului nostru. de ei în consfătuirile de produc­ rului mare de reparaţii neprevăzu­ întreprinderii „Armătura“ i-au Din Constanţa au mai plecat ieri contract, cantităţi tot bovine. două cotete tat cu aproape 400
In întreprinderea noastră s-a vîn- ţie. te. se înregistrau multe ore de opri­ fost repartizate ieri pentru munci­ vasele „Mangalia", încărcat cu gea­ mai mari de produse kg grîu si 600 kg. orz
de păsări si încă do­
tu rat m ult tim p părerea că răz­ înainte de a se trece la regimul re. De aceea, una d ;n măsurile care tori, pe bazo sumelor aiocate din muri şi sticlărie pentru Cipru, şi vegetale si animale. uă sare de cite 400 mai mult decit ei. că
boaiele de ţesut cu care lucrăm n-ar turaţiilor mărite, războaiele au fost au dus la creşterea apreciabilă a in­ fondul întreprinderii, 6 noi locuinţe. „Suiina" care va aduce din Izmir Ne-am convins. din m p. Tot odată am veniturile noastre sínt
putea produce mai mult, că „lim ita“ revizuite în mod. amănunţit, la nive­ dicelui de utilizare a războaielor a In urmă cu citeva luni fabrica a un transport de valonee (ghindă ] proprie experienţă, m ărit ferma de bovi­ mai mari decit ale
lor nu poate fi depăşită. Muncito­ lul reparaţiilor mijlocii. Au fost în­ fost organizarea mal bună a re­ specială pentru tăbăcării). Tot ieri ! că în acest fel gospo­ ne cu încă 70 capete, lor. l-a convins pe
rii cei mai înaintaţi ai colectivului locuite piesele uzate şi au fost re­ paraţiilor. Repararea utilajului a \\ mai primit 4 apartamente in blocu-
s-o înapoiat în ţară vasul „Cons- < dăria are mari foloa­ din care 40 vaci, sec­ multi dintre ei că in
întreprinderii noastre au răsturnat glate în mod corespunzător toate me­ fost făcută de către echipe de re­ riie cîe la Floreasca. tanţa", transported citrice din Fa- ‘ se, colectiviştii obţi- torul porcin cu încă colectivă se cîştigă
însă această părere. canismele. O atenţie deosebită a fost vizie. magusta. Í nînd importante cîşti- 150 porci şi 20 scroa­ mai bine. sínt avan­
Pe la mijlocul lunii septembrie acordată fixării războaielor pe pos­
(Continuare în pag. IlI-a, col. 1—2) ^ K'e viz'fează Ansamblul guri băneşti. fe, iar ferma de pă­ taje mai mari. Luna
•1958 am început experim entările cu tament. In acest an gospo­ sări a ajuns acum la trecută încă 14 fami­
scopul de a mări turaţiile la unele întreţinerea în bune condi­ » artistic indian
!» ♦ . .Darpana" dăria a vîndut statu­ 1.300 capete. Este lim­ lii au păşit alături de
războaie de ţesut şi a obţine un nu­ ţii a războaielor de ţesut lui, pe bază de con­ pede pentru oricine că noi, iar în următoare­
m ăr sporit de bătăi pe oră la fie­ a constituit, de asemenea, un fac­ S> Venind din R. P. Ungară, An- tract, 120 tone grtu şl toate acestea ne vor le zile vom pune In
care război şi deci o producţie spo­ tor care a permis mărirea turaţiilor orz, 360 tone cartofi, aduce în anul viitor, discuţia adunării ge­
rită de ţesături la fiecare maşină.
La început, unii priveau cu neîncre­
dere aceste încercări. Dar cînd au
lor. întrucît la turaţii mărite
întreţinerea curentă şi reglarea
maşinilor trebuie făcute eu mai
Q ntt~un la t de deţtaite « sambhjl indian de dansuri „Dcsr-
>> pana“ a sosit aseară Io Deva. In
ţara noastră ansamblu! prezintă mai
>> inti: spectacole ia Hunedoara,
1.200 tone sfeclă de
zahăr, 50 porci graşi.
100.000 litri lapte,
prin contracte cu sta­
tul, venituri băneşti
şi mai m ari.
nerale Încă 26 de ce­
reri.
Acum, la Vulcan
văzut prim ele rezultate, faptele i-au multă grijă decit la regimul de tu­ precum şi multe pro­ mai sint doar citeva
raţii scăzute, s-a acordat o atenţie « Deva şi Ploeşti. In zilele de 21, 22 Obtinînd venituri bă­
convins. = Hal murgule I pilcuri răzleţe de case, ascunse pe duse din grădina de neşti mari, noi am familii de ţărani
deosebită ridicării calificării ajuto­ S> şi 23 DRAGOŞ
decembrie artiştii indieni vor legume etc. muncitori care n-au
Treptat, prin măsurile aplicâte, pe rilor de m aiştri care răspund de ţieiOctavian Donţu, medicul circumscrip­
Boşorod-Haţeg, un tinăr zvelt şl
VICOL după copaci, la distanţe de cite 7-8
Pentru toate acestea
îm părţit avansuri lu­
cerut să intre încă In
grupe de războaie, s-a obţinut m ări­ buna funcţionare a războaielor. km. Asta e satul, răsfirat ca toate sa­ nare în bani, a crescut
rea turaţiilor la întregul parc de m a­ comunicativ, e grăbit ca întotdeauna. tele de munte. Şcoala a fost clădită gospodăria Încasează valoarea zilei-muncă gospodăria colectivă.
şini. La începutul acestui an, colecti­ S-a pus un accent serios şi pe Murgul pare să ştie lucrul acesta, să ne ducem bolnavii tocmai la Deva în „centru", la egală depărtare de fie­ peste 1.580.000 lei. şi astfel şi interesul Dar noi sjntem siguri
vul fabricii s-a angajat să realizeze ridicarea calificării muncitorilor pentru că de cite ori aude îndemnul, sou la Simerla. Nevasta mea, biata, care grup de case. E nou-nouţă. Nici colectiviştilor de a lu ­ că şi acestea vor veni
Se ştie doar că la turaţii mărite ţe­ Din veniturile obţi­
a murit in drum spre spital... In curlnd să munceas­
iun indice mediu de utilizare a maşini­ sătoarele trebuie să execute mînuiri s-avîntă-n
amarnic pe
galop. Şareta zdroncăneşte
drumul îngust şi pietros ol Şi uite acuma : ni-i plină comuna
aici, nici la Ursici-satul care se vede nute din contractări cra mal bine. Anul
că alături de noi.
lor de 10.000/bătăi/război/oră. Tre­ mai rapide. E nevoie ca ruperile să Văii Luncanilor. hăt-hăt, pe culmea aceea din zare noi am putut repar­ acesta, din cei 40 lei
buie să arătăm că am îndeplinit şi de case noi. Vezi, dumneata, oamenii n-au existat şcoli, iar pînă în Boşorod tiza sume Însemnate cit reprezintă valoa­
fie lichidate într-un timp mai scurt, - Am o circumscripţie aproape cit ăştia care n-au avut nimic cindva, îşi GHEORGHE FULEA
depăşit acest angajament. In luna pentru că numai aşa creşterea tura­ Bucureştiui e cale de 2 0 km. ! Cite zeci şi sute de de bani pentru dez­ rea unei zile-muncă,
fac case ca la oraş, au lumină elec­
noiembrie am ajuns la o medie ţiilor duce şi la o sporire a produc­ medicul, nu: fără45 km. patraţi 1 surîde
oarecare mîndrie. trică, au clădit şcoli, au cursă I.R.T.A.
generaţii născute şi îngropate aici voltarea fondului de se dau, numai ca membru al gospodăriei
de 10.020 bătăi/război/oră, faţă tivităţii muncii. Pentru ridicarea ca­ n-au ştiut carte ?... bază, pentru extinde­ bani, 14 lei. colective „I. C. Frlmu“
de 8735, cit era media în decem­ In glumă, îl „încerc“ : » şi... n-ai la scară. Dar asta încă nu-i tot... Mai Stăm acolo lingă vechea aşezare a rea acelor ramuri de Trăind în acelaşi sat, comuna Vulcan, regiu­
lificării muncitorilor au fost organi­ vrea să pleci de-aici î este I
brie 1958, Acesta este cel mai zate schimburi de experienţă, de­ strămoşilor daci, şi ne uităm la clădirea producţie pentru care ţăranii cu gospodărie nea Hunedoara
Înalt indice mediu de utilizare a- monstraţii practice la locul de mun­ Octavian Donţu mă priveşte contrariat. jS^ill-aduc aminte - a surts Amos aceasta modestă în care copiii munţi­
tlns pînă acum în tesătoriiie de că al fruntaşilor etc. - Bine, dar oamenii ăştia m-au ales I v i i Muntean-de notăraşul comunei, lor învaţă carte... Mărturisesc că prl-
bumbac din tara noastră. deputat, împreună am realizat atitea, cînd eram om de serviciu la primărie. vind-o şi amintindu-mi drumul îngust şi
In acest an, în cadrul întrecerii mă socotesc al lor. Cum aş putea Avea obiceiul să-mi poruncească in abrupt pe care abia de poţi duce un
socialiste, s-a petrecut un fapt foar­ să pişe ? Ce-ar gîndi despre mine fiecare dimineaţă : „Muntean, dă-mi cai de dîrlogi, am simţit cum mă co­ T E L E G R A M A
Cum am reuşit să mărim te important. Mai mulţi mai­ Amos Muntean ?... primăria în primire !“, „Numai decit, pleşeşte o adîncă emoţie, l-am văzut
turaţiile ia războaiele ştri şi ajutori de maiştri cu expe­ - Intr-adevăr, ce-ar gîndi Amos Mun­ dom’ notăraş, trebuiam eu să-i răs­ parcă pe oamenii acestui capăt de Preşedintelui Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R. P. Romíné
rienţă în muncă au preluat con­ tean? mă trezesc şi eu vorbind, de pari pund, şi să-i amintesc : Azi sínt şapte lume cioplind, strîngînd var, geluind şi,
de ţesut ducerea unor secţii şi brigăzi cu că l-aş cunoaşte pe om de cind lumea... executări silite, douăzeci de sechestre mai ales, suind pe umeri şi-n braţe,
IO N GH EO RG H E M AU RER
rezultate mai slabe în producţie. şi nu mai ştiu cite amenzi!" Asta se nu­ cale de 6 km. de urcuş greu, toată Bucureşti
In întreprindere s-a format un co­ Ei s-au ocupat cu grijă de ridi­ S ilk e fapt, n-aş putea spune că nu-l
SBjfFcunosc. Ba mai mult, dacă mă aflu mea la el că „lua în primire" primăria... clădirea asta, numai şi numai ca atit Vă rog să prim iţi mulţum iri cordiale pentru felicitările şi urările
lectiv din cei mai buni ingineri, teh­ carea calificării muncitorilor ră­ Cind s-au înfiinţat comitetele pro­ ei cit şi pruncii lor să se poată apleca
nicieni şi muncitori. Colectivul a maşi în urmă cu sarcinile de plan. aici pe valea aceasta de la poalele pe care mi le-aţi adresat In numele poporului romín şl în numele dy.
vizorii şi am fost numit preşedinte, asupra abecedarului ! personal cu ocazia sărbătorii naţionale a Republicii Populare Federative
analizat temeinic regimul turaţiilor ajutîndu-i să-şi însuşească metodele munţilor Sebeş, lui i-o datoresc. Dar am venit eu la el cu toţi membrii co­ Iugoslavia.
la războaie şi a stabilit cele mai de muncă înaintate. Activitatea lor iată cum s-au petrecut lucrurile : mitetului. „Ei, dom'notăraş, de data asta (Continuare în pag. Il-a, col. 3—4)
Indicate m ăsuri de creştere a tu ­ perseverentă a dat roade. Dacă fa De cum a aflat ce vînt m-a adus
el, Amos Muntean, preşedintele Sfa­ dă-mi dumneata mie în primire !“ „Ce
ii. . ____________ * IOSIP BROZ TITO
raţiilor tuturor războaielor. Pla- înainte brigada pe care o conduce să-ţi dau ?“ a sărit el. „Tot, absolut
tului popular al comunei Boşorod, m-a
luat la braţ zicînd : tot, adică toată comuna !" Şi i-am a-
- Hai să-ţi arăt comuna. Asta-i Iu- rătat numirea. S-a făcut verde de
crul cel mai de căpetenie. Să vezi tot minie. „Şi ce-o să faceţi voi cu comu­
ce-am făcut noi aicea, prin efortul na, mă rog frumos ? Ştiţi voi con­
t e l e g r a m a nostru comun, prin contribuţia volun­ duce ?". „Ce-aţi făcut voi cu ea, n-om
tară a fiecăruia. Vreau să-ţi spun insă face nici cum. Şi asta pentru că noi
de la început că ce ai să vezi aici la mi-s comunişti ! Pricepi ? I“
T o v a ră şu lu i G H E O R G H E G H E O R G H I U - D E J centru, încă nu-i tot... Mai este ! Apoi eu ce să zic ? A avut partidul
M-a dus la uzina electrică, pe care grijă să ne înveţe şi a conduce. Ori
Prim-secretar al Comitetului Central oamenii au clădit-o prin muncă vo­ ce zici, tovarăşe deputat ? - s-a întors
al Partidului Muncitoresc Romin luntară, la baia comunală, la dispen­ ei spre Romulus Bîrceanu, unul dintre
sarul cel nou „în roşu", o clădire mo­ cei mai de frunte întovărăşiţi.
T o v a ră şu lu i C H 1 V U S T O I C A dernă, m-a dus la cele trei poduri de — Din învăţătura asta am ştiut
beton, la casele pe care şi le cons­ schimba şi firea pămintului. Avem mai
Preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Romine truiesc sau şi le-au construit Torna multe întovărăşiri. A crescut mult rodul
Ocolişan, Remus Gruiescu, Traian Bu- grînelor şi livezilor. Şi vitele ni s-au
T o v a ră şu lu i I O N G H E O R G H E M A U R E R ciuman, Ion Thîrt-Bicu şi mulţi alţii, tocmit... a răspuns Romulus Bîrceanu.
— Şi asta încă nu-i tot ! Mai este I
Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R. P. Romíné să văd sobele de teracotă, aparatele
de radio, mobila de oraş. a ţinut să sublinieze Amos Muntean.
- Am să-ţi spun şi cum arăta Boşo- ătre prînz ajungem la un dru­
în numele poporului albanez, al Prezidiului Adunării Populare a
Republicii Populare Albania, al Comitetului Central al Partidului Mun­
rodul înainte. Prin 1932-1933 a-
veam datorii la bănci, nu mai ţin
C meag îngust care urcă pieptiş
printr-o pădure de fag. Urcăm din
cii din Albania, al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Al­ minte cite milioane de lei. Ne greu mai bine de 6 km. pe jos pînă
bania. precum şi în numele nostru personal, vă mulţumim din inimă pieriseră vitele pe capete de dalac şi ajungem pe-o culme faţă în faţă cu
pentru cuvintele de salut şi urările frăţeşti adresate cu prilejul celei antrax. Pămintul, lucrat prost, ne dă­ străvechea Piatră Roşie, una din fos­
de-a 15-a aniversări a eliberării Albaniei. dea puţin. S-au ivit atunci in comună tele cetăţi dacice. Aici, pe culme, ne
agenţi de la tot felul de „bănci po­ întîmpină o clădire nouă, acoperită cu
Urăm din toată inima poporului romín, frate şi aliat, victorii şi porane“ să încheie cu noi contracte de ţiglă roşie, ca o cabană.
mai mari pe calea construirii socialismului, in lupta lui pentru conso­ împrumut pe garanţie. Oamenii s-au - Şcoala din Cioclovina ! mă veste­
lidarea prieteniei între popoare şi pentru menţinerea păcii in întreaga lăsat prinşi în laţ. A venit criza. Băn­ şte medicul.
lume. cile ne-ou scos avutul la mezat. Din - Şcoală ? mă mir eu
săraci am rămas şi mai săraci ! Du- Privesc în jur : o singură casă ;
ENVER HODJA MEHMET SHEHU HADJI LLESHI ruia toba licitaţiilor din zori pină-n încolo pădure, piscuri, văi adinei şi
Prim-secretar al Comite­ Pifcşedintele Consilii luj Preşedintele Prezidiului noapte... Sărăcia a adus după sine bătrîna Piatră Roşie.
tului Central al Partidu­ de Miniştri al R. P. Adunării Populare bolile, Medic in sat nici vorbă I (A- - Dar satul ? r Elevii şcolii medii nr. 18 „M. Emlnescu" "din Capitală învaţă prin cipiîle'de funejionare a motorului oi
lui Muncii din Albania Albania a R. P. Albania cum avem şi medic veterinar I) Trebuia n latä-l I îmi arată medicul nişte Srdere Internă. “
►