Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Am 13 10

    Încărcat de

    Daniel Guta
    6 vizualizări18 pagini

    Titlu original

    AM_13_10

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    6 vizualizări18 pagini

    Am 13 10

    Încărcat de

    Daniel Guta

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 18
    CUVINTUL ROMANESC AUTOHTON . GRESIE SI SEMNIFICATIA MAGICO—CULTUALA A PIETREI DE ASCUTIT IN. PERSPECTIVA ETNOARHEOLOGICA De’ STELIAN DUMISTRACEL ‘THEOPIL SIMENSCHTY 18021968, : IN MEMORIAM O41, In Tiierdrilé de sintezi din ultimul timp asupra’elementelor auttohtorie din vocabularul limbit romane a fost subliniat faptul cf cele mai multe dintre acestea sint cunostute pe intreg teritorinl daco- roménesc (cf, Russu 1981 : 131; Brancus 1983 : 175). Alituri de cuvinte ce se aflt in aceast’ situafic (abur, argea, brad, buzd, copac, ghinipe, gust, mugure, pirtu, rinza, vatra etc.), pornind de Ia ariile limitate in tare sint cunoscute astizi in graiurile populare, autorii citafi admit si posibilitatea existenjei unor elemente de substrat re gi'ohn'a¢, probabilitatea stabilirii acestui statut al unor termeni autohtoni finind de pre- zenfa'sin.onim el ox de origine latin’, cum se prezinta uerurile in cazul gresie (din aria sudic& dacoro- ‘maneasc&), fafa de cule (din aria nord-vestica), opozifie semnalata ined de Puseariu (1940: 340, ef. 265; vezi ‘gi harta ‘de ‘mai’ jos). : | 0,2! Tnitr-o cereetate etnolingvistic’ recenta, considerind semnificatia de baz a cuvintului gresie, am fotinuilat ipoteza referitoare la posibilitatea ca acest termen si fi aparfinut originar (numai) variantel regionale a idiomului’ autohtonilor de 1a Dunarea de Jos. Compatat eu alb. gérresé, gresé ,izuitoare ; ac- fitinea de a rizui* (Branicus 1983: 83; cf. semnificafia radicalulut ie. *gher- a freca, a pisa%, ap. Russu 1981 : 324; ,a farima, @ roade", ap. Braneus, loc. cil), roin. greasdi (forma a romanei comune, atestat’ regional) a Insemnat inifial, de asemenea, ‘rizuitoare’. A’ putut exista ins, paralel, un verb cu semnificafia 'a rizui, ‘a (6e) roade’; intruicit in graiurile din sudul farii gresie numeste pe de o parte ,piatra de ascufit’, iar, pe de alti patte, nofiunéa de ,piesi de lemn (la car, 1a cotiga plugului, a moar) supusi Toaderii in timpul fuiicfionarii ansamblului din care face parte (ef, Dumistracel 1988 : 431—433). In zona de eimpie din sudul farii; date fiind difieultatile de procurare a unor varietditi de piatra potrivits pentru confeofionarea tuneltel de asctifit obiectele taioase din’ metal, cu aceasti finalitate au fost folosite buesi de lemn de dife- rite esehfe, pietrificate in ap& dup& anumite procedee, o practic ce poate fi regasita in numeroase alte zone de cimpie ale Eutopet (iBid., p. 437 —439). Si cel de al doilea sens, ce are ca punct de plecare denominat} unei-piese de la cai, poate fi raportat la specificul reliefulai, intrucit piesa in discufie face parte din an- samblul prin éare se asigura schimbarea directiei vehiculului eu patru roti, caracteristic zonelor de step: 1n general (ibid., p. 434—436 ; elemente concludente in acelasi sens se giisese si in constructia carelor tr ciee‘en' patru rofi-descoperite In mormintele tumulare de la Si8kovei, in Bulgaria ; ef. Ivan, Venedikov, ‘Trakijskata’ kblesnica, Sofia, ' 1980). 0.3, Aétfel, cu atit mai mult cu ctt semnificatia etimonului nu apare legati de notiiunea de piatra%, ‘sensul "piatra de ascuifit’, ‘cute’ al'cuvintului gresie (cel mai cunoseut astdsi in limba romana) reprezinta © specializare'semantic& pornind de ld semmnificatia originara ‘rizuitoare’, Intrucit obiectul in discufie poate i, dup& cum am vizut, o bucati de piatré cu care se roade (rizuieste) taiusul unor unelte din metal, oti o Ducati de lemn care se roade in contact cu diferite piese ale carului (sau, mai titziu, ale plugului), Aeest polisemantism, prin care numele unor obiecte reflect direct caracteristici ale zonei geogralice,. constituic um argument ‘in ceea ce priveste ‘specificitatea regional a termenului autohton gresie, care, cel ‘putin inifial, nui a fost comutabil cu lat, cos, -fem (>rom. cule), ce numea exchusiv 0 ascufitoare din piatra, 0.4, Pentru semnificatia conservirii regionale a cuvintului autohton gresie o importanja aparte © prezinti-apariia, cu funcfii magice, a obiectului numit prin acest termen in mitologia populark roma- neasci si intr-o serie de practici magice primitive, cunoscute pind in epoca moderni si contemporan: I. Preocupindti-ne de modull cum este reflectata distribufia teritoriala a cuvintelor gresie si cule in limba productiilor folclorice, am constatat c%, intrueit intr-o serie de basme romanesti existii motivul aruncitii fn calea urmiritotilor a nor obiecte falisman sau miraculoase ce se transformi in obstacole, Arheologia Moldovei, XIII, 1990, p. 225—242, 29 — Arheologia Moldovet STRLIAN DUAnSTACEL dintre care unul este piatra de ascufif, se poate stabili o coresponden}i perfect intre rezultatele cere: titilor dialectale si faptele de istorie a limhii pistrate de folclor, Astfel, in ti sudul frit obicctul in discufic se numeste conseevent gresie, la cei cule (Dumistricel 1988: 215—216, pe azn repertoriului din Shinennu : 1895 : passim). Acest elesnent pune In discufic in primul tind, vee! tice ‘piatra de aseufit’ a termenului gresie, date fiind note caracteristice ale reflectirit motivului urmérit in snitologia popular romaneascé faf& de mito- logia altor poponre ale Europe 1, Pentru degajarea specificul ‘itoarea precizare. Basmele ce cupri calea urmiritorului a unor obiecte ce se metamorfozenzi in obstacole se ineadreazi Ia Aarne—Thompson (1964 : 104—106) in ti- pul 313 (The Girl as Helper in the Hero's Flight, semnalat, pe intreaga arie european’, orvegia in Grecia si Italia, din Rusia si Finlanda pind in Spania si din Tureia pind in Seojia si Irlanda, dar siin China, India, Africa, ‘Indiile de Vest etc. Folcloral rominese este consemnat in accasti ordine de idei doar pentru subtipul 313. A (pentru varianta The Youth has been promised to the Devil ; ef. si Schullerus 1928 : 34-35, sub tillul Die magische Flucht aus dem Hauses des Unkotdes). De fapt, basmele romanesti, con- semnind arunearea obicetelor may sub motivul 313. 111 dela Aarne. Thompson (obiectele aruneate, pieptene, pialrd, amnar, devin pidure, munte, for), asa cum se poate stabili dup’ compararea, de citre Theofil Simenschy, a basmelor Ileana’ Simziana, respectiv Fal Frumos cu carita de slicld, de la Ispireseu, cu o poveste indian’ din eulegerea hii Somadeva, Kathasaritsigara ( de povesti), pe baza ulilizirii obiectelor gresie, perie, incl de logodna (in primul basm romanese) basma, peric (in cel de al doilea), cirora le corespunce seria bulgire de pamint, api, spini, for in povestea indian (Simenschy 1969: 31-33). 2 In acest cadru general, un subiect de interes il reprezint motivele sin gularizarii obiec- ‘tului desemnat prin [piatri] dar si [bulgire de pimint}, care in basmele romanesti se prezints sub ipostaza [unealt& de piatri pentru ascufit}, pe baza stabilitit jondenfe directe, referitoare la prezenta ac leiasi nojiuni in povestile allor popoare care cunose motivele 313. 111 (¢) si 314. IV [,,The hero... trows magic objets behind him (stone, comb, flint, ete.), which become obstacles in the pursuer’s path (mounta forest, fire, etc.)"]. Necesitind 0 vasti documentare, dificil de realizat acum!, o asemenea selecjie ar putea pune in eviden{a preferinja acordati {uneltei de piatr’], ea punet de plecare pentru a explica mo tivatia Insisi a alegerii. Aceasta intrucit pentru transformarea de faeturi metonimics avind ea rezultat aps unui [munte] ea obstacol, [nealta} mu repre diie sine qua non, acelasi efeet obtinindu-se prin arunearea oricdrei{pictre] sau chiar a unui [hulgire de pi repede indarat, iit drum, bulgirele de p i i p. 33), sau ea in basmele nde se arune 442). un de cremene ori o pictricied (ef. Propp 1! 3. Abordarea acestui aspect in cereetarea etnoarheologiet consaerati pictre’ de ascufit ca obieet comun basmelor si practicilor funerare, In care ne Yom referi in ecle ce itrmeazi, are drept eadru general faptul ef un alt ob st.a¢o! (0 api sau un rin) provocat de arnnearea unui object miraculos (0 o oglinds etc.) a fost. apreciat ca nul dintre motivele comune ale mitologici populare si eredinjelor des. pre lumea cealalt, ocupind un loc important in seria elementelor prin care, dupi Antti Aarne, se stabileste uri intre cele dou domenii (ef. Propp, op. cil.. p. 443, 452; asupra relafici d i le de cull. in lumina teorieé rilualiste asupra genezei basmelor, ef. IV. 2.). antrenind in diseufie date oferite de is side exegeza foleloristics, apreciem ci aceste discipline constituie surse pentru informafii reprezentind componente ale cerce c Jn eonsiderafie mai putin sub aces aspet, II. In consecin}ii, dat fiind faptul eX pos de piated pentru ascufit] nw reprezint vn clement esenjial fn paradigma transformirii magice Ia care ne referim, este de presupus eX la anue mite popoare, printre care in inod sigur si dacoromanii, selectarea ei are un alt. punct de pleeare, ce trebuie i fice ale acesteia, Ipoteza impune, arfinind acestui domenia puse in evi dle toate zilele si a eclei spirituale a strimositor antohtoni, fn mod pregnant de utili= zarea uneltelor thioase din fi 0.1. Ocupindu-se d fn cea de a doua epock,a ficralu Vasile Parvan nota : ,Fajai de atiten unelte tiionse ¢ natural si se gisensei in shp&turi si gresii de ascufit : » Operatia presupune ldentifenren peezen{el vblectulat =. Ka Iplatra'de ascutit), 1a fet ea tn hasiele eemtinest, tn din urmftogrele demerit feleloriee (anftonale), tn Aare Thompson (1004: -100—110) " luntah, Slovenlnn, Serbocroatian, Polish, Tnsstan Tudonesian, Feaneo-Ame= unerican, Cape Verde Islands, West indies can-Indlan, aeiean”. Exldent, comparatia rian, Czech ck Park Estonian, Livoaian, .4thuantin, Zapp, Swedish, erat relevant ty peleaut Hind pentew zane 3, Dantsh, irish, Bene, -asyue, Catan, Diteh, ‘cara, In mei ohleety, nt treba $0 Mpsense® German, Austrian, Tall Selina 3 CUVINTUL ROMANESC AUTOHTON «GRESTE- att mai toate stafiunile cunoseute ne-au, dat si astfel de obiecte modeste, care de multe ori nici nu sint culese de lucrtori, fiind pentru ei prea banale, asa incit, ca si nu le arunce, trebuie intotdeauna sa li seatragé aten- Hingnaupra Interesuluce- ‘auchiar aceste netnsemnate buch de piatrs™ (Parvan [1982]; 284 jf. 300. in pofida temerii privind posibilitatea pierderii din vedere a unor astfel de obiecte (mai ales cind este.vorba . de sipituri.in complexe deschise); cercetarile arheologice din ultimele decenii semnaleazi freevent prezenta, pentru epoci diferite, a pietrelor de ascufit, eu sau fara perforafie pentru suspendare, atit in zone de podis “si cimpie (de exemplu,1a Poiana — Galati si Poienesti —- Vaslui ; R. Vulpe 1993: 294, la Duleeanea — Teleor- man ; Dolinesett —Ferehe 1974 : 87,. 97, sau la Dinogetia ; Stefan et alii 1967 : 97), eit si'in. zone, de munte (Arpagul,de Sus —:Sibin ;. Macrea 1957 : 148, sau in locuinte de lings Sarmizegetusa ; Daicoviciu 1972: IB najanwel a 1 : oftori: Prea:numeroase ‘pentrii‘a se incerea ‘o trecert’ In ‘revista,’ superflua si din’ eauzi “ci prezenta _ acestor obiecte in aseziri (in perimetrul acestora sau in locuinfe) se dovedeste irelevanta? din punetul de ‘vedere al temei pe care.o abordin aici, chiar luat ca o simpla bazi pentru aspectele pe care Ie diseutim in continuare, ceea’ce ‘iniptine’ 6: delimitare’ad-hoc a biectului eereet Bri. Et 0.2, O situatie cu totul deosebita ne oferd examinared datelor privind aparitia pictrel de ascugit inventarele funerare, tema tratata numai tangential, atit in literatura de specialitate romaneasci, elt si in cea european’, care cuptinde, totusi, citeva repere notabile. ! 1," Avind ¢a’puriet de pleéate iiiventaral mormintelor din cimitirul ,scitie de la Ciumbrud (seco- Iele VI—V ie.n.) si referinduse si la, alte localitafi de pe teritoriul farii noastre'si din Cimpia Tisel, St. “Ferénezi'a trecut'in revistl descoperirile in discufie pentru accasts populafie, citind, pe baza bibliogratie’ consultate, faptul ex pietre dé ascufit fac parte dintre obiectele depuse in morminte din curgane de pe te- ritoriul’ Ucrainei si de pe riul Kuban (unéle exemplare din aceasta zon avind partea Supérioari \acoperita cu plici subjiri de aur). Aria rispindirii obiceiului este marcata de localititi ce se intind pina in Siberia (Wavilovo, lings Seihipalatinsk,,pe Irtis ; Ferenczi I1J, p. 42—43). Se atrage astfel atenfia, implicit, asupra thei cutume furierare a populafiilor de stepa, aspect in sprijinul,caruia pot fi aduse si alte informafii, sem- nificative, in urma unor, sondaje bibliografice ce nu-ne permit, bineinjeles, nici micar o cireumseriere subiectul : rebule’ si ‘ien{ {Odi eX am omis ‘eum din diseifie __fissnlole si greutitt do ta rizboil vertical de fest, ‘eutitel ‘aparitia pletrei de asculit tn gropile asa-zse menajere, Intruclt” unele Intregi, hurghie si alte obieete de metal, creuzcte de asupra adevivatel destinalif av(cel pujin) umora dintre acestea __topit mmelale cle.) al'alfor intregi serii de astfel: de gropt,'$t nu exist4 ined fm literatura de speciaitate o interpretare su- “et lft mai mill 1] p 2 oricaral obiect in asemenca excavat “Rielent de nuantatd.,Prezentam elteva exemple, Din cele {9° ymmplute numal eu pimint, pledeazd oldrit pentri transfe~ "ae gropi cercetate ty perfmetril aseatrii getice de Ia Sprin- _.' rarea lor In sfora cereelirilor asupra practellor magice ale eenata (itd. Olt) din secdléle T1I—11, tn trel (cele'en nr. 21, “"” ° populafiltor antontone (ef. st Crisan 1986 : 419~423). Acé- 126 51 43)is-a.doscopesit cite 0 cuteiele gresie (Preda 1986 16, nasi don iaPiimezile” ori gplatformele= ‘47, 49)- Constantin Preda, semmalind deosebirile in ccea ee cuprinzin i, pletre arse, ragmente de rgnifl si di- priveste forma si dimensiunile nora. dintze aceste gropi, le ferite oblecte marunte aflate In spafilie dintre sau chiar dea- supra mormintelor de Ia Moigrad (secdlele TT.en, ~ Tc Macrea et alii 1962 : 480-487 ; se Subliniazi foptul ed por 2 diferite fraginente din diverse oblecte, in grimezi deosebite lasified isi deoeamasta pe toate sil rovizit sf menajere®, ndoindu-se de. faptu Norba. (6!) de-yaropt situale® desi wnele war tt Daslfel dedestinatie™ (op. ett, pr 4249). Grest de eseuf au. art tm getiman de erazi a fost gisite stn gropt de provisit devenite ulterior gropi de. clape ale vitului de Inmormintare; ct. si Protase 1971 a : 30) unl din sgeares daco-roman de la Obreja Gud. Alba) din Sdipallezoneate att et, Grgan 1980: 42t~—422). Se impune, aur, extinderen, interpretaeit vizind eultel vette! 3h. secolele IV" (Protase 1071: 140), La" Sprincenata, in iui; nwmeroase alte aspecte ale velit materiale, ext fceleasi gropi tn care apar cule, au fost destoperite, pe Hing ecnusi,,ckrbuni,.ceramfetet., si-fragmente de rls-" ” polatein practcicultuate s! magi, find evoeate de categorie riff, bueati.de placd de hrenz, aeStorprezen|a prinie wre- de obieete deseoperite in grople la earene reterim. Din aeeasth fdduri* este ft atit de Surprinsdtoare en si accea a secerilor .eategorie se exclud inst eventuale exeavalii In eare se gists, ‘ter tntept $a allor dbjecte atte In gropite de ta Obreja. ior, mani mite obleste intregt ort materiale. wliizabite, So Tqvanalizn destnafiel nor astfel de-gropi, In famehie de Gear pitea ai Tepresinte depozite’ fenporare werecuperate, confinutul lor, rebuie si se porneaset, design, de In disine-- ' de felel teznurelor formate din monede sau obiecte din Metale {ile stapilite de Radu Vutpe. Vorbind desituatia constatati ._ prelfonse. tu ansamblul cercetaril aspectelor etnonrheotogice de” ela Polenesti (ci proieeit pind ta neotte), st eliminind “~ privitoare In elementul romanese de substrat.groapd, avin Ssupositit eu privire la utlitater tor practi’, din stein eulturit Yedere o posibiid reevaluare extensivd a comesputulul de ‘materiale, autoril‘prépune raportarea Ia" domeniul rituror "group eaftuata putea populatia autohtond prin raportarea religioase’; ttructt:,festurite-arameate ta'aceste gropi* sint - eestala 1a famitia® mare-a excavatiflor eu destinatie ma inJegityra cu vetrelede foe st ct ocupatitinind de ulllizareagico-eultuala tillzate de alte popoare (grecl, cel, romant, focnlut (ietatarie, oli), se face Feferrea Ia ycultl foculut penta care sint cunoscte sanuile seer, fanssae), con |omestie" (R. Vulpe'1953 : 251), idee reluatd do. Silvia. si, Sidertin eX depumerea unor pletre de.aseu{itin asa-zisee gropt "Selva Sante tn cereetarea giépllor din isezarea de la Dum- —enajere de tip eelor de la Spriucenata sa¥ Obreja constitule brava ~ Clurea (ud. Iasi); pentes antori, bucifle de lpi Gyanttestare inrditi en ptezena aeclorag obiectetn sepals fun de vated, eirbunit st cenuga nu iat afuneate, cf dept fe eare'ne otuplin In continuare. Asupra tnor aspecte gene. sl reprezintd' o- manifestare a cultulalyetrei si al focului= epee emnifieatia (Sink 1075: Oo et st Diese 075 F130) tale ale acestel probleme, ef. si Valerin Sitbo, Seninifteafta Lisind la o parte gropile, evident ew tuale, ta care © magicoreligtoasd a unor gropt din-agecdrie sf eompleze de eu se afl seiclete de efint $1 de epuri (Behr, op. etl, po 187 gelordaciee, In SYMPOSIA THRACOLOGICA, 5, 3 \H1), eonfinutu, foarte divers (p Ging, 1987, p. 181-122. i : 08 STELIAN DUMISTRACEL 4 1.1. Urmitind , cronologie, pentru schifarea unui eaidru general ti vederea analizel vizind teri- toriul dacoromanese, numai'marcarea unor reperé In ceea.ce priveste diversitatea etnici, provenienta din zone diverse a unor populafii de nomazi proprin-zisi si de migratori, ca' si aria de rispindire a obiceiului in central si sud-estul Europei, remarcim prezenfa pietrei de ascufi "La scifi din diferite zone ale arealului avut in vedere ; in afara informafiilor citate anterior dupi St. Ferenczi, ne putem referi si la un mormint tumular datat pe baza ceramicii si a wnui’cufit de tip La ‘Tone pentru secolele V—IV care a fost semnalat in localitatea Monaj, din Ungaria (Hampel 1905 11 : 552— 553; eh, si virfurile de stigefitrilobate, din bronz, descoperite in acelasi mormint). In eeea ce priveste zona nord-ponticé in cate a locuit inaintea infloritii regatului hosporati (ef. si Vasiliev 1980 : 73), 0 ,mostenire de la aceasta populajie poate fi descoperirea unor pietre de ascufit in mormintele de inhumafie din seco- ele III apartinind greco-bosporanilor din peninsula Kerei (Korpusova 1983: 105, 110), care au asimilat, intr-o sintezi culturalai greco-barbard, cutume ale populafiilor premergitoare (ibid., p. 88-84) 97) 3°",

    S-ar putea să vă placă și