■ Flacăra pag. 20 ■
44 — 5 noiembrie 1982 ■
O leg en d ă fru m o asă sp u n e că D ecebal
ş i-a r fi în g ro p at com oara su b albia u n u i
rîu , lă sa t apoi să c urgă tim p de m ilenii,
p e n tru ca d u şm a n ii să n u o desco p ere
nicio d ată. D acă leg en d a e a d e v ă ra tă ,
sp u n istoricii, rîu l a cesta a r p u te a fi S tre ­
iul, care izv o ră şte din M un ţii S eb eşu lu i
şi, u d in d ju d e lu i H u n e d o ara , işi a ru n c ă
a p e le in M ureş, m ai sus de D eva. Rîu cu
ape c u ra te şi fa u n ă piscicolă. S tre iu l a fost
in să de c u rîn d subiectul p re a p u ţin p lăc u t
al u n e i a lte isto rii, scrisă in d u p ă -a m ia -
za şi n o a p te a c a re a u rm a t zilei de 16
se p te m b rie a a ce stu i an. Ia tă ce n e sp u n e
docto ru l C ornel Stoica, un m a re iu b ito r
a l n a tu rii şi a ctiv o c ro tito r al ei : „C înd
a m a ju n s la B atiz, lo ca litate ţin în d de
o ra şu l C ălan, o m u lţim e d e o a m e n i se
strîn se se ră pe m arg in ea rîu lu i. A pele m i­
ro seau u rit, a v ea u u n a sp ect năm olos şi,
la su p ra fa ţă , p lu te a u su te, m ii de p eşti
m o rţi, pe c are o a m e n ii în ce p u se ră să -i
strîn g ă. L e -a m a tra s a te n ţia că aceşti
p e şti nu se pot m inca, fiin d în m od sig u r
in to x ic aţi cu su b s ta n ţe chim ice e v a c u a te
d e la c o m b in a tu l sid e ru rg ic a fla t în a p ro ­
piere. Am a n u n ţa t im e d iat
O.G.A. şi am fă cu t fo to g rafii, p e n tru ca
o rg a n ele
m ă rtu ria să ră m în ă. N u -m i în ch ip u iam pe
a tu n c i că se va găsi cin ev a c are să c o n ­
te s te e v id e n ţa acestei p o lu ări cu to tu l e x ­
cesive. însă im ag in ea c are o v ed eam cu
to ţii e ra nrea d ra m a tic ă, p re a d u re ro a să ,
p e n tru a fi tre c u tă cu v e d e re a “.
Vom face aici o m ică p a ra n te z ă . Se ştie
în g e n era l că ju d e ţu l H u n ed o ara, u n j u ­
deţ p u te rn ic d e zv o ltat din p u n c t de v e ­
d e re in d u stria l, a re p roblem e în se m n a te
cu p o lu are a m ed iu lu i în c o n ju ră to r, a a e ­
ru lu i, a p ei sau p ă m în tu lu i. Cu a tit m ai
re m a rc a b ilă 'e s te a titu d in e a co n d u cerii ju ­
d eţu lu i. a a lto r fa cto ri re sp o n sa b ili p e n tru
îm b u n ă tă ţire a a ctu ale i stă ri a lu c ru rilo r
în z ia ru l ju d e ţe a n ..D rum ul so c ialism u lu i“
e x is tîn d c h ia r o ru b ric ă p e rm a n e n tă , „ P ro
n a tu r a “, c are in se rea ză o m u lţim e de
a sp e cte ale lu p te i p e n tru p ro tec ţia n a tu ­
rii, n e u itin d să sesizeze a b a te rile g rave
de la n o rm ele de o c ro tire c e ru te de lege.
A stfel. în 13 a u g u st a.c.. deci n u m ai cu o
lu n ă în a in te de e v en im e n tu l a m in tit, z ia ­
ru l scria : „ P u te m sp e ra ca S tre iu l să re ­
d e v in ă apa c u ra tă şi a tît de m u lt c ă u ta tă
de locuitorii m ai m u lto r lo ca lităţi din
ju d e ţ ? D acă am citi n u m ai ră sp u n su l d at
în z ia ru l ju d e ţe a n , din 10 a u g u st a.c.. de
c ă tre c o n d u ce rea C o m b in a tu lu i sid e ru rg ic
„V icto ria“ C ălan, am a v e a su fic ie n te m o ­
tiv e de s p e ra n ţă şi b u c u rie : s -a r deduce
că to tu l e ste a p ro a p e in regulă.... în re a li­
ta te , însă. s itu a ţia rîu lu i S tre i se a flă d e ­
p a rte de cele a firm a te de c o n d u ce rea com ­
b in a tu lu i. (...). Se îm p lin eşte în a ce ste zile
cam u n an d e cînd C.S. „V icto ria“ a trec u t
la p o lu are a g ro so lan ă a rîu lu i S tre i, vizi­
bilă cu ochiul liber. (...). N u è x a g e râ m cu
nim ic dacă sp u n em că, in u ltim a p e ri­
o ad ă. S tre iu l e ste to t m ai frec v e n t poluat.
(...) O ricine se p o a te c o nvinge că m ai ales
sp re ore le de se a ră (se s p e ră p robabil că
n o a p te a e un c o la b o rato r discret), a p ele
f --------------------------------------
Opinia unui alegător
Vigilenţa reacţionară
O ricît a r p ă re a de n e cre zu t e x istă şi
o a se m e n ea v ig ile n ţă şi e a se m an i­
fe stă cu o a g re siv ita te viclean m asca­
tă, d ra p a tă fo a rte a d esea în fa ld u rile
ro şu a p rin s ale u n o r lozinci scum pe
n ouă, tu tu ro r, lozinci e x p lo a ta te abil
şi tra n s fo rm a te în sabia de T oledo a
re v o lu ţiei in v îrtită a m e n in ţă to r ex act
pe d e asu p ra c a p e te lo r n o a stre a le ce­
lor c are slu jim re v o lu ţia.
O o rb ire p rim itiv ă în crîn ce n e az ă
a m b iţiile ja n d a rm e re şti a le v ig ile n ţi­
lor în d isc u ţie şi n u o d a tă a sistă m la
tu lb u ra re a lin iştii c re a to a re a a tîto r
oam eni de bine. d e v o ta ţi tru p şi s u ­
fle t cauzei co m u n iste c are se văd su s­
p e c ta ţi sa u cel p u ţin în c o n ju ra ţi d e o
ro tu n d ă b ă n u ia lă a şa -z is re v o lu ţio n a ră
de c ă tre to t felul 'd e p u rişti ideologici
c a re , fireşte , pînă la u rm ă sfîrşesc
prin a in tra in cel m ai tris t a n o n im a t.
P în ă la u rm ă, zic, şi e bine că e x is tă
u n a stfe l de pînă la u rm ă în c are
izb in d e şte b u n a c re d in ţă şi m unca
c in s tită şl d e v o ta m e n tu l a u te n tic în ­
te m e ia t pe c o m p e ten ţă ş t pe ju d e ­
c ata să n ă to a să a c elo r c a re ştiu cum
se face b in ele şi cum se a p ă ră cu a d e ­
v ă ra t cauza re v o lu ţie i şi p u rita te a ei,
d a r pînă la a c e a stă u rm ă fe ric ită se
ştie fo a rte bine c ită e n e rg ie sè iro ­
se şte în n o p ţi n e d o rm ite. în n e rv i
c o n su m aţi in u til, în n e lin işte şi n u
o d a tă în b lo ca rea fa n te zie i şi a fo rţei
de c re a ţie !
— D om nule, auzi pe cîte u n a stfel
de v ig ile n t cu c o n ştiin ţa în c ă rc a tă
m o n stru o s de a tîta su sp ic iu n e la a d re ­
sa to v a ră şilo r săi de m u n că şi viaţă,
a i v ă z u t sc h iţe le in g in e ru lu i sa u a rh i­
te c tu lu i c u ta re ? ! Ia să le stu d ia ţi
ceva m al a te n t ! Ia să v e d e ţi cum îşi
re p re z in tă e l p ro b lem atica n o a stră ac ­
tu a lă în do m en iu l econom iei ? !
— A i ceva să rep ro şezi, ţi se p a re
ceva n e la lo cu l lui, ai g ăsit v re u n
calcu l nesigur, n u e lim p ed e proiectul,
e v re u n d e ta liu n ep u s la p unct ? !
— D om nule, zice a tu n c i v ig ilen tu l,
cu o în fă ţişa re c h in u ită de în doiala
sfîn tă că cin ev a n u e fo a rte sigur,
p e n tru re v o lu ţie, d om nule, nu ştiu,
în să e bine să se v e rifice cu m ai m u l­
tă a te n ţie ! El nu sp u n e n icio d ată ce
n u e bine, ce nu e clar, ce n u e, să
zicem , calcu lat m ate m a tic cu e x a c ti­
ta te m ate m a tic ă, e l zice m iste rio s
SUB SEMNUL URGENTEI
S tre iu lu i duc la v a le fu n in g in e şl u le iu ri
m in e ra le , g u d ro n şi a lte re zid u u ri, care
polu ează rîu l şi duc tre p ta t la d isp a riţia
p e ştilo r.“ A şad ar, a v e rtis m e n tu l e x is ta !
„C .P .J. — O.G.A. H u n e d o ara -D e v a. c ă ­
tre P ro c u ra tu ra ju d e ţu lu i H u n e d o ara : în
te m e iu l a rt. 314 lit. ,.a“ din C o d u r de p ro ­
c e d u ră p e n a lă şi a rt. 61 din L egea nr. 8/
1974 — L eg ea a p e lo r şi în baza O rd.
de îm p u te rn ic ire din p a rte a C onsiliu lu i
n a ţio n a l al ap elo r, su b sem n a tu l P â rv u I.
N icolae. d ire c to ru l O.G.A. H u n e d o a ra -
D eva. d e p u n p re z e n ta P I ÎN G E R E P E ­
N A LĂ , p e n tru să v irşire a in fra c ţiu n ii p e ­
n a le p re v ă z u tă d e a rt. 57, lit. „ a “ şi „c “
din L egea nr. 8/1974. ru g în d u -v ă ca pe
baza p ro c esu lu i v e rb a l în c h e ia t la 18
"^М|ГТГ-",Т ,- |П<IWI,I¥ .
Să păzim echilibrul naturii, sanctuarul acestui pâmint...
Vinovaţii-s muţi, ca peştii
se p te m b rie 1982. a n e x a t, să d isp u n e ţi în ­
c ep e rea u rm ă ririi p e n ale şi în fin a l să t r i ­
m ite ţi în ju d e c a tă pe cei v in o v aţi de să-
v îrşire a in fra c ţiu n ilo r a m in tite . (...) In ­
fra c ţiu n e a s ă v îrşită de C om binatul side­
ru rg ic C ălan e ste o in fra c ţiu n e de c a ra c te r
p o ten ţial, de p o lu are c h ia r a su p ra pînzei
de a p ă fre a tic e p în ă în zona B atiz. pun în d
în pericol a lim e n ta re a c u a p ă a o ra şelo r
D eva şi S im eria...“
N icolae N ovăceanu, se c re ta r al
A .J.V .P.S . H u n e d o ara : „N u ne putem încă
p ro n u n ţa a s u p ra p a g u b elo r p ro d u se fo n ­
d u lu i piscicol (p ă străv , c rap şi ştiu că în
special) de c ă tre p o lu are a re ce n tă a rîu lu i
S tre i. O ricum , p u ie tu l d istru s cu a c e astă
ocazie n u se p o a te reface, n a tu ra l, decît
în cel p u ţin 8 a n i d e zile. D acă se v a trec e
la p o p u lare a in te n siv ă cu p u iet, să -i zi­
cem p o p u lare a rtific ia lă , in v e s tiţiile vor
trec e p robabil de 5 m ilioane lei 1“
D aca luăm în c o n sid era ţie procesul v e r­
bal înto cm it d e O ficiul ju d e ţe a n p e n tru
g o sp o d ă rirea a p e lo r (O.G.A.), a c e astă p o ­
lu a re e ste re z u lta tu l u n o r n e g lije n te în
a c tiv ita te a U zinei cocso-chim ice a com ­
b in a tu lu i din C ălan, în u rm a c ă ro ra a p ele
a m o n ia ca l-fe n o lic e re z u lta te . în loc să fie
folosite în c irc u it închis, se rv in d la s tin ­
g erea cocsului, a u fost d e v e rsa te în c a ­
n a liz a re a in d u stria lă şi p lu v ia lă, de aici
sc u rg în d u -se în S tre i. A stfel, c a n tita te a
n o x e lo r e v a c u a te în rîu a d e p ă şit cu
fo a rte m u lt v a lo rile adm ise, d u p ă cum u r ­
m ează : la h id ro g en s u lfu ra t şi su lfu ri de
13,5 ori, la c ia n u ri d e 27 d e ori. la fenoli
de 14.5 ori, la c a re se a d au g ă m ari c a n ­
tită ţi de ioni de a m o n iu (30m g/l). C on­
form a n alize lo r e fe c tu a te în lab o ra to r,
rîu l S tre i a fost tra n s fo rm a t p e n tru u n
nu ştiu şi te lasă să în ţe le g i că un
plu s de v ig ile n ţă n u strică , ba e c h ia r
b in ev e n ită ia r el n u -şi face d e cît d a ­
to ria de c o n ştiin ţă a tră g în d u -ţi a te n ­
ţia.
El n u sp u n e că n u e bine ceva a n u ­
m e, şi n u sp u n e p e n tru că n u v rea,
sau p e n tru că v re a ca să -ţi lase şi ţie o
şansă, să te a ră ţi şi tu re v o lu ţio n ar,
ad ică e generos, v re a s ă te a ju te să
d e v ii şi tu v ig ile n t în n u m ele revoluţiei,
nu, nici vorbă, c h ia r d a că izb u te şte să
jo ace bine a c e a stă im ag in e a so lid a ri­
tă ţii şi g rijii re v o lu ţio n a re , el nu
sp u n e fiin d c ă nu ştie, e inco m p eten t
şi ce n u în ţe leg e el cu p rim itiv ism u l
lu i d e g în d ire şi cu in c u ltu ra lu i c rasă
i se p a re re a c ţio n a r, d u şm ăn o s, p e ri­
culos, şi se s im te b ru sc m obilizat ca
pe linia in tîi şi a tu n c i ia din a rs e n a ­
lu l n o stru sfîn t cele m ai nobile lozinci
şi începe să le ro tea sc ă a m e n in ţă to r
ca pe o sa b ie p e d ep sito are pe d e asu ­
p ra c a p e te lo r n o a stre.
S ă n u n e fe rim să sp u n e m că e x is tă
a se m e n e a situ a ţii c are n e -a u fă cu t la
m u lţi a tîta ră u şi fa ţă de c are e cazul
să luăm o categ o ric ă a titu d in e p e n tru
că o a stfe l de v ig ile n ţă e ste, stim a ţi
to v ară şi, d irec t re ac ţio n a ră.
— Ai citit, dom nule, c a rte a aia, sau
a i v ă zu t film u l ăla, p e n tru că lu c ru ­
rile se p e tre c şi în v ia ţa c u ltu ra lă ,
şi aic i a p a r v ig ile n ţii o rb irii p rim i­
tive.
— Da, zici tu cu b u n ă c red in ţă , d a r
ce se în tîm p lă, ce te n e m u lţu m e şte, e
ceva n eclar, e cev a care se c u v in e p ri­
v it cu înd o ială ?
— D om nule, zice ja n d a rm u l v ig ile n ­
ţe i p rim itiv e , n u ştiu , in să e bine să
fiţi sa u să fim ceva m ai a te n ţi.
Şi su sp ic iu n ea , şi îndoiala, şl n e li­
n iş te a îşi fa c re p e d e loc şi n u o d a tă
p a raliz e az ă zile în tre g i e n e rg ii a fla te
în p lin ă d e sfă ş u ra re a c a p a c ită ţii lor
de a face bine şf de a slu ji cu d ra ­
g o ste şi co m p e ten t şi c u ra t su fle te şte
şi d e v o ta t cau za rev o lu ţiei.
— B ine, l-a m în tre b a t e u la u n m o­
m en t d a t pe u n a se m e n ea v ig ile n t,
d a r a u to ru l în cauză e to v a ră şu l n o s­
tru de lu p tă co m u n istă, e o p e rso n a ­
lita te , de pe u rm a lui ră m în e o operă,
de ce să ţesem noi acum în ju ru l lui
pînza de p ă ia n je n a su sp ic iu n ii ? Cui
foloseşte ? Ai ceva a n u m e s ă -i re p ro ­
şezi. a i v ăzu t un a n u m e lu cru greşit,
ceea ce e fo a rte posibil, n im e n i nu
a re în b u z u n ar re ţe ta in failib ilită ţii, de
ce n u spui, de ce n u a r ă ţi lim pede
u n d e se află e ro a re a ?! D e ce nu a ră ţi
ero are a, în loc să agiţi su sp ic iu n ea ?!
— D om nule, zice el iar. fo a rte c o n ­
v in s d e v ig ile n ţa lu i o arb ă, n u ştiu,
tim p în rîu cu ap e d e g ra d a te com plet, da
u n d e m o rta lita te a piscicolă a m in tită . In ­
te re s a n t e ste că a n alizele e fe c tu a te pe apa
din a m o n te de C ălan a te s tă e x is te n ta ca ­
teg o riei I — a p ă ce se p o a te u tiliza în
sc o p u ri potabile, de u n d e e v id e n ta re sp o n ­
s a b ilita te a c o m b in a tu lu i de la C ălan p e n ­
tru p o lu a re a din aval. Şi totuşi...
P ro c u ro r T ib e riu B idiu, de la P ro c u ra ­
tu ra locală H u n e d o ara : „A m în cep u t c e r­
c etare a . d a r ea este în g re u n a tă de n e re -
c u n o aşte rea v in ei celor făcu ţi re sp o n sa ­
bili n e n tru c o m itere a fa p te i. P ractic, cei de
la C ă 'a n l-a u lu a t pe „ n u “ în b raţe, ca şl
cum nu s -a r fi p e tre c u t n im ic ! M a rto rii
a u d ia ţi su s ţin ba că nu s-a p u tu t in tîm -
p la de la u z in a re sp ec tiv ă , in crim in în d
-I ■ ... HUI I.,IÉW
dep o zitu l de gud ro an e, ba că d ilu ţia în
a p e le S tre iu lu i a r fi fost fo a rte m a re şt
a stfe l n o x e le nu p u te a u duce la m o rta li­
ta te a p e ştilo r, în fine, n im e n i n u ştie
nim ic şi, cum se spune, nici u stu ro i n -a
m în c a t 1“ D u p ă L egea ap elo r, in fra c ţiu n i­
le p re v ă z u te la a rt. 57, lit. a, se p e d ep ­
sesc cu în ch iso a re de la 3 lu n i la 2 ani,
sau cu a m e n d ă de la 3 000 la 10 000 de lei.
A ceste ped ep se, e v id e n t, n u se pot aplica
u n ită ţilo r fă cu te ră sp u n ză to are , ci n u m ai
p erso an e lo r fizice găsite vinovate...
L a C om binatul sid e ru rg ic „V icto ria“ din
C ălan, p ă re rile sîn t îm p ă rţite . A stfel, dacă
to v a ră şu l d ire c to r g e n era l V lad im ir D avid
re cu n o a şte : „E c la r că p o lu a re a v in e din
u n ita te a n o a stră 1“, in g in e ru l V aier S tezar,
ing. şef al U zinei cocso-chim ice, susţine,
nici m ai m u lt n ici m ai p u ţin , că : „Am
co n v in g erea fe rm ă că n u s-a in tim p la t de
la noi ! De u n d e a v e n it p o lu are a, n u ştiu.
C înd a u v e n it o rg an ele O.G.A., ţîrîia u n
pic de apă acolo, pe can alu l de scu rg ere...“
L u cru c o n trazis de c h ia r şe fu l C .T .C .-ului
în să e bine să deschidem o chii m ai
b in e — şi, e v id e n t, p leacă. El n u se
im plică în rezo lv are a c h e stiu n ii, el
n u m a i a tra g e a te n ţia , e l ră m în e pu r,
şi se în d o ieşte cu v ig ile n ţă de to ţi şi
de toate.
Ei bine, o a stfe l de v ig ile n ţă e re a c ­
ţio n a ră , p e n tru că ea n u e a d e v ă ra tă ,
e a n u e co n stru ctiv ă, ea nu se în te ­
m eia ză pe c u n o aşte re, pe ştiin ţă , pe
o c o m p e te n ţă a n u m e , ea se în te m eiaz ă
d o a r pe n e în c re d e re şi pe suspiciune.
T ot ce n u în ţe leg e el, v ig ile n tu l, care
a ră m a s cu c o n ştiin ţa la tîrn ă c o p u l
ro m an tic de la S a lv a V işeu, l se p a re
su sp ec t şi îi tre z e şte în d o ia la p a ra ­
liz a n tă p e n tru cei din ju r. D ar re v o ­
lu ţia n u se m ai poate a p ă ra azi cu
tîrn ă co p u l, s a u n u m ai cu tîrn ă co p u l,
e a cere c o m p e ten ţa celui c are ştie să
m în u ia sc ă laseru l, ea se a p ă ră s tă p î-
n in d bine şl lim bile s tră in e şi isto ria
a lto r p opoare şl g eografia şi m ate m a -
ticile su p e rio a re şi econom ia.
— Ce sp u n e , ce sp u n e ? — m ă to t
în tre b a o d a tă un a stfe l de vig ilen t
c a re a sista la c o n v o rb ire a în lim b a
e n g leză a u n u i to v a ră ş cu u n ziarist
englez. Ce sp u n e ? in sista el b ă n u ito r
şi v igilent. Ce să sp u n ă ? Zice că se
sim te fo a rte bine fiin d că a re re u m a ­
tism şi că aici la noi to am n a fiin d u s­
c a tă nu-1 m ai d o r în ch e ietu rile .
— N um ai a tît ? în tre a b ă el n e m u l­
ţu m it, d a r în sta re , p rin şu ie ră tu ra
voci. să -m i in sin u ez e şi m ie îndoiala.
— N um ai a tît, zice to v a ră şu l, dez-
am ăgindu-1, d a r n u e ra m ai bine să
fi în v ă ţa t d u m n e a ta engleza, fiindcă
în p a tru z ec i de a n i , d e socialism ai
a v u t to a te c o n d iţiile să fii v ig ile n t şi
pe cont p ro p riu ?
T răim , stim a ţi to v arăşi. în tr-o ţa ră
c a re c o n stru ie şte socialism u l şi îl con­
stru ie ş te cu to t po p o ru l ei, ia r noi
sîn te m c h ia r c o n stru cto rii so cialism u ­
lu i şi îl c o n stru im cu c o n ştiin ţa lim ­
p ede că a c e sta e so cialism u l n o stru , al
celo r care, re p et, îl şi construim .
Cum e posibil, a tu n c i, să îngăduim ,
ba u n e o ri să şi cu ltiv ăm , asem en ea
v ig ile n ţe o tră v ito a re a le v ieţii n o a stre
c in s tite şi h a rn ic e şi d e v o ta te ? !
îm i a m in tesc o în tim p la re căre ia
l-a m fost şi m a rto r d a r şi im plicat,
ca să n u zic v ictim ă, din u rm ă cu doi
sa u tre i a n i cînd p u n în d in scenă
piesa u n u i sc riito r com unist a p a rţi-
n înd g e n era ţie i m ele m -am trez it
brusc su sp e c ta t de unii d in tre to v a ­
ră şii m ei b uni c ă ro ra un a stfe l de v i­
gilent le in sin u a se ideea m o n stru o asă
că piesa e. n u g re şită fă ră voin ţă, ci
direct re a c ţio n a ră , d u şm ăn o asă, p e ri­
culoasă. v e n in d să încalce c h ia r con-
■ Nr.
pe uzină, D u m itru S olduban (resp o n sab il f
şi cu p ro b lem ele de p ro tec ţie a m ed iu lu i),
care p recizează că în cele 3 zile p re m e r­
g ă to a re a cc id e n tu lu i a p ele din sta ţia de
e p u ra re m ecano-biologică a u zin ei au
a v u t c o n c e n tra ţii fo a rte m ari de no x e, si­
m ila re cu cele d e v e rsa te în S trei. V rem
să vedem d o sa ru l de a n c h e tă pe lin ie a d ­
m in istra tiv ă , înto cm it în c a d ru l c o m b in a ­
tu lu i. Ba e aici, ba e dincolo, in fin e a p a re
clar n u găsim în el d ecît d e c la ra ţii, c are
n eag ă to tu l, c a re n u cunosc să se fi in ­
tim p la t v re o a v a rie în ziua de 16 se p tem ­
b rie (ing. V. S te za r, m a iştrii de schim b
G h. C irţin ă , G. G otovan, S. F u rca, subing.
M. D ragoş)... In d o saru l v ă zu t la pro cu ­
ra tu ră , ace le a şi lu c ru ri d e cla ra te , ca m a r­
to ri, de m a iştrii R. C olceriu şi S. F urca,
o p e ra to a re a c h im istă F. P e tro escu şi c h ia r
de in g in e ru l Ion C ăbuţă, d ire c to ru l U zi- ,
n c i cocso-chim ice. c are su sţin e n e g ru pe .
a lb : „N u a fost din sta ţia de e p u ra re bio - ,
chim ică, ci de la d e pozitul de g u d ro n !“ i
Că lu cru l a cesta e ste p ra c tic im posibil, o
d o v e d eşte c o n c e n tra ţia n o x e lo r a n aliza te
în lab o ra to r, c are conţin su b s ta n ţe ca h i- }
dro g en s u lfu ra t sau c ia n u ri, ce n u pot fi
g ă site in tr-u n depozit de gudron... In fine,
*
'1
p e m asa in g in e ru lu i S te za r a p a re c h ia r z
şi „R eg u lam e n tu l de fu n c ţio n a re a in s ta ­
laţiei d e tr a ta r e a p e a m o n ia ca l-fe n o lic e -
p rin m eto d a bio ch im ică“, se m n a t de d ire c - ţ
to ru l g e n e ra l al c o m b in a tu lu i la... 26 oc- i
to m b rie ! ? „ M ăcar ă sta să fie cîştigul,
zice V ale- S tezar, acum avem u n re g u la - S
m en t d u p ă care să ne conducem .“
în concluzie, la m ai bine de o lu n ă de |
la p ro d u c ere a g ra v ei p o lu ări a rîu lu i î
S trei, v in o v aţii n u se cunosc încă. M ai |
e x a c t spus, dacă n - a r e x is ta m ă rtu ria in - 9
d u b ita b i’ă a m iilo r de p e şti m o rţi in s
d u p ă -a m ia z a zilei de 16 se p tem b rie, cei *
de Ia C ălan nici n - a r sta pro b ab il de v o r- e
bă d e sp re v re o a n u m e p o lu are ! F a p te le J
sîn t în să p re a grave, ia r re cid iv a e ste t
e v id e n tă , p e n tru a fi lăsate a şa cum sîn t
in m o m en tu l de fată. adică n e p ed e p site .
N oroc, av eam să aflăm , că p riza de a p ă
p e n tru a lim e n ta re a o ra şelo r S im eria şi
D eva se a flă în a m o n te de locul de d e ­
v e rsa re a a p e lo r u z ate ale co m b in atu lu i
din C ălan. „D ar cum p riza e ste in su fi­
cien tă, av ea să n e declare N icolae P â rv u ,
d ire c to ru l O.G.A., e x istă , de a sem en ea,
m ai m u lte p u ţu ri fo rate p în ă la a p a din
pînza frea tic ă . A ceastă ap ă, din fe ric ire ,
n -a fost a fe c ta tă p în ă acum . în să e sig u r
că dacă p o lu are a va c o n tin u a in acelaşi
m od, ea va fi a fe c ta tă şi n o x e le a r p u tea
in tra în c irc u itu l apei p o tab ile.“ Să n u
a ju n g e m p în ă acolo, iată u n im p e ra tiv de
c are tre b u ie să ţin ă seam ă n u n u m ai
con d u cerea C o m b in atu lu i „ V icto ria “, ci
toti fa cto rii în să rc in a ţi să a p e re a tît n a ­
tu ra , cît şi să n ă ta te a oam enilor. S igur,
a c e astă a titu d in e tre b u ie să plecg in p ri­
m u l rîn d de la sa n c ţio n are a , conform le ­
gii, a celor vinovaţi. M ai m u ltă re sp o n sa ­
b ilitate , to v ară şi, zău a şa !
DUMITRU GRAUR Ш
________________ J
--------------------------------------------------
s titu ţia . S ig u r că p în ă la u rm ă, cum
ziceam la în cep u t, lu c ru rile s -a u lim ­
\
pezit nobil şi piesa a fost d e clara tă
u n a n im u n a din cele m ai v a lo ro a se
o p e re a le te a tru lu i p o litic com unist
rom ânesc, o p e ră de re z o n a n ţă e u ro ­
p e an ă cum s - a spus, şi ea a fost îm ­
b ră ţişa tă c ăld u ro s de p u b lic u l c are şi
azi o sa lu tă cu sa lv e de aplauze.
D ar v ig ile n ţa ja n d a rm e re a s c ă a
ip o ch im en u lu i c a re c re d e a că a d e ­
m asca t n işte d u şm a n i a m ăc in at m u l­
to r oam eni n e rv ii şi a p ro d u s n o p ţi de
in so m n ie şi a se m ă n a t su sp ic iu n ea p a ­
ra liz a n tă şi n e în c re d e re a jig n ito a re in
to v a ră şi de lu p tă a u te n tic ă şi com pe­
te n tă şi fie rb in te d e v o ta ţi cauzei co­
m u n iste .
O a se m e n ea v ig ile n ţă e re a c ţio n a ră
şi e a tre b u ie e ra d ic a tă din v ia ţa n o a s­
tr ă d e fin itiv .
V igilenţa re v o lu ţio n a ră a u te n tic ă e
n o b ilă în tîi p rin în te m e ie re a pe o
în a ltă c o m p e ten ţă, apoi p rin b u n a
c re d in ţă fa ţă de to v ară şi, n u p rin s u s ­
piciune, p e n tru că n im e n i n u se poate
d e c la ra în p a rtid u l n o stru m ai to v ară ş
d ecît se m e n u l lui, n im en i, cum m ai
ziceam o d ată, nu a re în b u z u n a r două
c a rn e te de p a rtid , ca să îl d eosebească
de cei cu u n s in g u r c a rn e t ; v ig ile n ţa
a u te n tic ă e apoi c o n stru ctiv ă, fiin d
m e n ită să c o n trib u ie calm la pro m o ­
v a re a m ai b in elu i şi să a p ere c lim atu l
c re a to r g e n era l, in d ife re n t de dom e­
n iu l a c tiv ită ţii, de im ix tiu n e a su s p i­
c iu n ii c are a p a rţin e şi a lte i e ta p e şi
a lto r „ m ijlo a c e “ politice.
D in p ă c a te m ai s în t în că d e stu l cel
c a re îşi clădesc o fa lsă im a g in e de
v ig ile n ţi a g itîn d su sp ic iu n ea . îndoiala,
re a u a c re d in ţă , d e la ţiu n e a şi d ra p in -
d u -le, am m ai sp u s, în fa ld u rile roşii
a le d ra p e lu lu i rev o lu ţiei.
E v re m e a să le sp u n e m tu tu ro r N U !
Nu a c e ste a sîn t lozin cile n o a stre ; lo­
zincile n o a stre c h ea m ă la în c re d e re şi
la u n ita te a v o in ţe lo r, n u la su sp ec-
ta re a a ce sto r v o in ţe din p e rsp ectiv a
p rim itiv u lu i c are n e în ţe le g în d cum se
pro d u ce fu lg e ru l fire ş te că se tem e de
e l şi îl u ră şte .
L ozincile n o a stre n -a u nim ic d e -a
face cu m istica su sp ic iu n ii şi n e în c re ­
derii. Noi c o n stru im co m p e ten t şi d e ­
v o ta t şi c in s tit o lu m e m al b u n ă şl ea
v a fi m ereu m ai bună dacă în cre d ere a
n o a stră ne va face şi m ai u n iţi. Noi
slu jim re v o lu ţia liberi. N u su sp ic iu ­
nea ne u n e şte în slu jb a re v o lu ţiei, n u
frica de a fi su sp e c ta ţi ne u n e şte ca
pe n işte în fric o şa ţi, ci lib e rta te a o p ţi­
u n ii co n ştien te.
DINU SARARU ■