u sínt scenarist.
Cu toate — Nene — üic — m ie îm i trebuie
astea, am fost so lic ita t de
N b u n ii mei p rieten i de la
cineclubul din H unedoara
să le dau o mină de ajutor. M-am
dus.
— Ce sarcini aveţi? — l-am
întrebat pe responsabilul cine-
clu b u lu i.
— Cum, nu ştii? —s-a supărat el.
— U ite că nu ştiu .
S-a u ita t la m ine ca la o
grămadă de fier vech i necolec­
ta tă . Am sim ţit în p rivirile lui
regretul că m i-a cerut ajutorul.
Şi a început:
— U nu: mărirea rezisten ţei
m edii a cocsului m etalurgic la
300-305 kg. D oi: producerea de
ţagle pentru ţe v i de calitatea I
in proporţie de m inim um 83 la
sută. T rei: reducerea procentu­
lu i de fontă declasată cu 40 la
sută şi a rebuturilor la oţelării
cu 31,8 la sută faţă de prevede­
rile pe acest an. P atru : elim in a­
rea livrărilor de lam in ate cu
defecte de suprafaţă. C in ci...
— S ta i, nene, nu mă lua chiar
a şa ... C inci este: sta i să-m i aduc
a m in te ... a şa ... asim ilarea a patru
m ărci de oţelu ri a lia te şi cinci
profile noi de la m in a te ... Ş ase:...
— P ăi ziceai că nu ştii — şi
om ul meu s-a lum inat la faţă şi
m-a p riv it de data asta cu och ii
p rim ului topitor care vede in
troace fier v ech i g re u ...
— A ngajam entele com binatu­
lui' le cu n osc... Nu cunosc însă
ce sarcini a v eţi v o i, c in e a ştii.
— A celeaşi.
— A d ic ă ... cum a c e le a şi? Voi
v reţi să fa ceţi film ori o ţel de
calitate?
— Să oglindim străd u in ţele
o ţelarilor, lu p ta lor pentru re­
alizarea angajam entelor pe care
şi le-au lu at în cinstea an iver­
sării partid u lu i.
— S-a făcu t. Dar cu ce începem ?
— Pentru asta te-am so lic ita t.
— A h a ... D eci tem ă avem ,
subiect avem . Trebuie să căutăm
eroii. La cine v -a ţi gîn d it pentru
rolurile principale?
— P entru rolurile p rincipale a-
vem vreo cîteva m ii de m uncitori.
De data asta m-am u ita t eu la
el u rît. Habar n-are de cinem ato­
grafie.
Ştefan Tripşa, Erou al Muncii
pentru rolul p rincipal un singur
om , hai să zicem d oi, restu l ar fi
secu n d a ri... Şi n ici din ăştia
prea m u lţi: c in c i, şase, m axim um
opt.
— Nu se p o a te. T rebuie să
apară m ii! Ş i nu în roluri secun­
dare, ci p rin cip ale.
— Şi eu treb u ie să fac un a st­
fe l de scenariu?
— D a.
— A v e ţi o părere prea bună
despre m in e. Dacă şi cin em a to ­
grafia ar fi avu t o astfel de p ărere...
Ce eram eu acu m ?... Eu zic să
lăsăm în suspensie d iscu ţia asta
cu eroii p rin cip a li. O să zic ca
dum neata şi o să fac ca m in e ...
Să mergem în p rosp ecţie. (N u
sín t eu scen a rist, dar p rospecţie
ştiu ce în seam n ă). Să mergem
la „gara de sus“ .
D eci, h a i să mergem la „gara
de su s“ .
— Cu ce ocazie?
— Cu ocazia c a lit ă ţ ii... Pe
la „gara de sus“ intră m inereul în
com binat?
— D a!
— Să vedem ca lita te a m in ereu ­
rilor. D um neata ştii că un pro­
cent de steril în m inereu este
egal cu pierderea a 24 de tone
fontă pe z i... tn loc de fontă
iese zgură.
— Şi ziceai că nu ş t ii de ce
te-am in v ita t.
— Să lă s ă m ....
P o rţile com b in atu lu i sín t în ­
chise ste r ilu lu i. S terilu l n-are
v o ie să in tre. Ş i cu to a te astea
m ai intră şi steril. De unde?
De la Ghelar m ai m u lt, de la
T eliu c m ai p u ţin . C .T.C . (con ­
trolu l teh n ic de c a lita te ) a luat
m ăsuri. La „gara de sus“ a u tila t
m ai bine sta ţia de luat p rob e...
— E ste r il! — îm i zice om ul
m eu de la cin eclu b .
— Ce e steril?
— F elu l d u m itale de a te do­
cum enta. Nu avem nevoie de con-
sta tă r i. De oam en i, de in iţia ­
tiv ă avem n e v o ie ... D e ...
I-am zis bună ziua şi am plecat
în prosp ecţie de unul singur.
A dică nu de unul singur; am
luat un operator şi un fotograf.
Să vedem ce-o ieşi!
Socialiste :
...Dacă intră un muncitor de-al
nostru într-un magazin, întoarce lu­
crul pe care vrea să-l cumpere şi pe-o
parte, şi pe alta. Vrea calitate! Plinea,
untul, apartamentul pe care-l primeşte,
mobila, aparatul de radio, absolut
totul trebuie să fie de calitate.
— Şi oţelul? Hai să trecem la oţel,
tovarăşe Tripşa.
— In „absolut totul" intră şi oţelul!
— Şi dumneata ce faci?...
— îmi respect angajamentele I
— Care?
— Oţel de calitate!
— Alo! Alo, dispeceri? Aici
furnalul 5... Avem nevoie de
două oale!
— Alo, dispeceri! Linia a 6-a e
ocupată. Vrem liber.
— Alo, dispeceri! N-au sosit va­
goanele cu fier vechi!
— Dispeceri! S-a stricat instalaţia...
Avem urgentă nevoie de electricieni.
— Alo! Alo, dispeceri! Dispeceri!
Mai trebuie calcar!
Şi de aci dispecerii trebuie să diri­
jeze totul. Să le spun şi eu că am
nevoie de unele date? N-au destule
pe cap?
li iert.
— Nene Stanciule— îi zic (dînsul
este cunoscutul maistru oţelar
Stanciu Aurel). Dacă mi-aduc bine
aminte, la revelionul anului 1958
ţi-am luat un interviu. Iţi aminteşti?
Te întrebam ce-ţi doreşti pentru
viitor. Mi-ai spus: „Vreau să lucrez
într-o oţelărie nouă, modernă!" Do­
rinţa ţi s-a îndeplinit. Acum, cu
toate că nu sîntem în pragul unui an
nou, îţi pun aceeaşi întrebare.
— Ce-mi doresc de la viitor? Ştii,
în anii trecuţi Combinatul Hunedoara
a primit scrisori de reproş de la bene­
ficiari, în legătură cu calitatea oţe­
lului. Doresc să primim numai scri­
sori de mulţumire.
Sterilul nu are voie să intre în combinat! Ne-o spune şi Ana Călin de
la C.T.C. Dialogul urmează scurt: „Ai duşmani?" „Sigur". „Care sínt?"
„Granulaţia minereului peste normele stasului şi sterilul". „Şi ce faci ca
să...?" „Veghez!“...