DIN ISTORICUL PADURII ROMANEŞTI (III)

EVOLUŢIA LEGISLAŢIEI FONDULUI FORESTIER îN PERIOADA

INTERBELICĂ

CONSTANTIN BOTEZ

Preocup:Irile legislath•e din primul deceniu interbelic

Printre problemele care trebuiau de urgenţă re7.0lvate după desăvîrşirea unificării 1 sta­
tului se număra înlăturarea deosebirilor dintre legiuirile silvice, i lustrate şi în optica "contrară
şt particulară" de redactare, în Transilvania, Banat şi Bucovina fiind cunoscută influenţa
austro-ungară, În Basarabia mentalitatea legislaţiei autocratice ruseşti, iar în vechiul regat,
tradiţia se 1mpletea cu puternica inrîurire a �colii silvice franceze. Existau, cu alre cuvint�.
deosebiri mari în ceea ce priveşte conţinutul legislaţiei silvice din vechea Românie z, Bu­
covina 3, Banat, Transilvania � şi Basarabia 5, fapt care impunea cu necesitate instaurarea unei
noi politici forestiere şi mai tu seamă a amenajamentelor silvice, întrucît continuarea siste­
mului tăierilor rase, fără rotaţie precizată pe parcele, rotaţie care să permită în mod cert
refacerea permanentă a fondului forestier, crea "o adevărată primejdie naţională".
O tot atît de diferită situaţie era cunoscută sub raportul regimurilor forestiere după
natura proprietăţii sau a scopului fondului silvic : exista un regim genertll, unul al pădurilor
dt· protecţie şi altul al pădurilor mofnmeşti. Mai mult decît atit, regimul juridic existent
dăduse el însuşi, pînă la un punct, un caracter platonic dispozitiilor generale pentru pădurile
nesupuse direct regimului silvic. Astfel, o pădure de protecţie a unei p ersoane juridice era

1 Privitor la cadrul desăvîrşirii unttaţtt statului naţional român vezi analiza din lucra­

rea : Mircea Muşat şi Ion Ardeleanu, Viaţa politică Î11 România 1918-1921, Ed. politică,
1 976, p. 1 O şi urm.
2 Corneliu Botez, Legiuiri si/vice. Codul silvir, Editura Cultura naţională. 1 923, 1 9!1 pa­
gmt ; Valeriu Dinu, Politica forestieră naţională. Doctrina modernă . . . , Bucureşti, 1 939,
p. 21 8-246.
3 Legislaţia forestieră din Bucovina era dominată de Legea silvică austriacă din 1 852
(Reithsforstgesetz), completată de n umeroase legi de importanţă secundară. Intrucit prin inter­
mediul legislaţiei menţionate s-a urmărit acapararea unor importante perimerre forestiere,
Fondul bisericesc ortodox din Bucovina, instituţie de care aparţinea cea mai densă suprafaţă
păduroasă din această frumoasă regiune, a avut îndelungate procese cu Casa imperială de la
Viena. (A se vedea Averile bisericeşti din Bucovina, Cernăuţi, Editura Mitropoliei Bucovinei,
1 923, 1 09 p.).
4 Pentru Transilvania, ultima lege forestieră aplicată a fost acea din 1 879, care, la rindul
ei, s-a completat cu articolul de lege din 1 898.
5 In Basarabia era În vigoare Legea din 1 888, tompletată în 1 901 .
www.cimec.ro / www.palatulculturii.ro
 CONSTANTIN BOTEZ 2

�mpusă un u i tratament m 1i blind decît al uneia par t iculare, după cum comunităţile de avere
d i n Caranseb e�. B i �tr i �a -Năsăud a p l i cau un alt re gi m . Deo�ebinle se reliefau şi în domeniul
p enalttă,ilor. ]n ·timp ce !n România a pl ic a re a di �poziţ i ilor de pena l i ta te se efectua numai l a
piidur1le supuse regi m u l u i si lvic , în î ntreaga Europă măsurile i mpotriva infracţiunilor comise
se a p l i cau un iform h toate păduri le 0•
Ca necesitate obiec tivă, untficarea legisl ativă era un proces istoric al cărui conţinut
tre b uia să evalueze neînt reru pt s.J<b raport c�litativ 1 . S-a con�iderat ca mult mai util să se
realiJ.eze după 1 9 L 8 o e:-ctindere, nu !nsă mecani<.ă, a legi sla ţi ei din vechiul regat asupra celor­
l a l te provinc i i '· N i ciodată pînă atunci nu s-a m an i fe stat Într-o perioadă atit de scurtă
v oin'a de a se influen p economia forestieră. Cu toate acestea , la elaborarea multora din legi
s-a Rjum fără consuhuea specialiştilor. Prin conţinutul lor, ele favorizau i nteresele unor gru­
piri de capital, care, l a rlntlul lor, cotnte re sau pe d i feri t e căi su s ţ i nă to r ii noilor legi. Exemplul
cel mai concl udent îl cons ti tuie pentru acea peri o adă înfiinţarea în t im pul primei guve r năr i
a generalului Al. Avere>cu a vestttei societăţi "Creditul Silvic " , consorţiu <.le îmbogăţiţi de
r:'i zboi şi tr aftcan,i 9•
Din acelea�i motive, Întreaga pe rioadă cuprinsă Între decembrie 1 9 1 8 şi momentul uni­
ficării legisl a,iei silvice din anul 1 923 a fost aprec i ată unanim, atît de jurişti, cît şi de spe­
cialiştii din domentul foresrier, ca "o perioadă ue tranzacţie", "de improvizaţii" sau "de nebu­
lozitate l egislativă silvică". Regimul p arl a ment a r, rotativa guvernamentală 10, schimbarea "peste
noapte '" a cabine(elor, elud area legilor, reru�area lor În funqie de anumite cerinţe subiecti\·e
de: grup au determinat l ipsa de unitate în ]eg[sla,ia forestieră, ca de�ltfel şi în a,ltc 1ectoarc 1 1 .
S e cunosc cazuri cînd a n umite legi n u au ajuns � ă fie aplicate sau a u fost schimbate inainte
de a se p u rea apr eci a real eficacitatea lor. Ve ridici t atea a<.estor afirmaţii este permanent
documentată de n u me roa�e date, c are atesră cre�terea dezechilibrului În cadrul fondului
fo re>rie r inrrc capacitatea de exploatare a p ăd u rilor şi puterea lor de regenerare.
Rac i l a principală <-are şi-a pm amprenta asupra multor elemente din activitatea fon­
J ului iaresrier a con>tat În exagera rea u rcptului de proprietate, considerîndu-se că pr o p rietarii
( indeosebi tei particulari) puteau hotărî asupra de>tinului pădurii ca şi asupra oricărui alt
bun Je m [ no ră importan,ă. La b aza concep,iei despre legalitate, burghezia a pus mai presus
Je orice d rep t u l de prop rietate, limitarea l)Ji fiind considerată ca un grav prejudiciu 12• Ple­
cîndu-se de lJ aceste re alit ăţ i , au fost cunoscute puternice reaqii , s-au ridicat numeroase
Întrcbăr< : cum nu s- au găsit mijloace pentru a se bara abuznl marilor proprietari ? Nu se
găsea nici o formulă legală de ai opri din proce su l distructiv al pădur i i ? Nu se putta I nţe­
lege de Înt1rz i a'ii i sto rie i că păd u rea, bun particular, deţinea şi t> funcţie socială cu incalcu­
bbjJe conse cin'e poziti ve sau negative ( în r aport cu exp loa tarea ei) pentru colectivitate ?
[n a cest context s-a dezvăluit exercitarea abuzi vă, nelimitată a "dreptului" cunoscut
sub numele de uzu r, /mciJIS et almzm. Dacă s-a acordat o înţelegere primelor două elemente:,

� Ilie C. Demetrescu, Politica forestieră româneasca 111 lumina legislaţiei silvice postbe­
lic�, Bucure �ti, 1 9}3, p. 1 2- 1 3 , 2 3 , 29.
1 rnre g i �t r î n d u- se tendinţa. legi feromaniei, într-un articol de epocă se demonstra că mai
hine �-ar urmări o educaţie legislativă, pentru ca societatea să p o ată dis<.erne, aprecia şi aplica
con �in u tul prevederilor. [o ace laş i timp rez ulta u şi exagerările cunoscute pe lini'a centralizării
şi des cen tralizării administrative. I a tă o asemenea idee. "Nu În legi, nici în numărul lor, stă
propă�ire� unui neam ci în sup unere a faţă de el e şi în aplicare" (M. Vararu, Centralizare şi
descent raliza1e, ., Arh iva pentru şt i i nţă şi re fo rmă socială" , anul Il, nr. 1-3, apri lie-octo mbri e
l920, p. 1 6 .� ).
0 Ov. Sachelarie ş i Val. AI. Georgescu, Unirea din 1918 şi problema unificării legislaţiei,
1n � S tudii" , nr. 6/ 1 96 8 , p. 1 1 8 5 , L L89.
� :'.1ihail P. F l o re>c u , O pagină dureroasă din evoluţia învăţămîntului silvic superiiJr,
B ucure�ti, 1 9 21, p. > 1 .
1� Matei Do gan, Analiza ;tatistică a "democraţiei parlamentare" din România, Bucu­
re� ti, L 9+6, p. 3 - 1 4 .
11
Constantin llotez, Concepţii privind economia forestieră românească Î n perioada in­
te1b �lbi, In "Anuarul Institutului de i storie şi arheologie «A. D. Xenopol» " , XVII, 1 980,
p. 48 1 -502.
'2 Sub redaeţia lui Al. Tănase ş i Oct. Cheţan, Dezvoltarea suprastructurii socialiste în
RDmania , Buc ureşti, Ed. politică, 1 960, p. 91 ; a se vedea şi lucrarea lui Ilie Rădulescu,
Ftti i Cţla economică-orga"izatorică a statului socialist, Butureşti, Ed. Academiei, 1 967, p. 85.

www.cimec.ro / www.palatulculturii.ro
J DIN ISTORICUL PADURIII ROMANEŞTI i57

în schimb s-a cntJCat abuzul proprietarilor 13, demonstrîndu-se că aplicarea atesruia a permis
grave Încălcări ale principiilor culturii silvice, unele din ele imposibil de remediat. De pildă,
cum putea atunci să se proced.:ze, cu ce investitii să se repare acele dezveliri de mun�i
re au avut loc În urma tăierilor rase de păduri. Pămîntul a fost spălat şi transportat de
apa E' loilor, iar stînta a ieşit la iveală. Acesta a fost numai începutul. Dar să nu uităm
că pamintul "fugit" odată cu grohotişul, a acoperit întinse zone fertile, a colmatat albia
rîurilor, fapt ce a dat naştere la grave inundatii.
In lumina vechiului principiu : ius utendi, fruendi et abutendi, conform tonceptiei libe­
rale a Codului silvic, "de a da latitudine proprietarului să-şi aleagă regimul" 1-4, s-a permis,
de fapt, direct şi indirect, ca, după bunul plac, acesta să lovească în interesele întregii
societăti 15• Plecîndu-se de la considerentele dreptului burghez, mai mult ca în oricare alt
compartiment al economiei, nu s-a făcut ni ti o distinqie Între "abuz" şi "folosinţă". Folosinţa
pădurilor, În sens de exploatare, conform dreptului de proprietate, a permis ocolirea celor
mai elementare norme ale legilor silviculturii.
In contextul unor asemenea realităti, dar cu tendinţa de a se ajunge la un regim sil­
vic unitar, au fost elaborate în perioada pe care o urmărim mai multe decrete-legi şi legi
care vizau diferite aspecte tehnice, economice şi chiar fito-sanitare. Primul deuet·lege
(nr. 2596 din 26 iunie 1 91 9) hotăra revizuirea tuturor amenajamentelor şi regulamentelor de
exploatare, dispunînd ca amenajamentele să se facă prin simplă decizie ministerială, ceea ce
a facilitat conditiile de exploatare a pădurilor În favoarea clasei dominante 16 . Decretul contine
cinci artitole. Cel dintîi, declara nule toate amenajamentele 17 şi regulamentele de exploatare,
care nu erau revăzute în decurs de un an. Am evidentiat acest prim articol întrucît prevederea
In sine era irealizabilă, ţinînd seama atît de lipsa de cadre, cît şi de diversitatea proprietăţii
furestiere. La mai putin de cincisprezece luni s-a elaborat Legea modificatoare a Codului
silvic şi a decretului-lege 2596f1919 din 16 sep tembrie 1920 18, apreciată în perioadă c a
tinzînd " l a scopuri opuse, la o dezordine în exploatări, la un haos economit, în care nu
se puteau disciplina tăierile, aşa cum s-a intenţionat să se facă", deoarece "în loc să stă­
v ilească şi să corecteze greşelile primei legi, mai mult le-a modificat şi · accelerat" 19. Noua
interventie legislativă dovedeşte cît de puţin a fost gîndit decretul-lege mentionat 20• In acest
sens, chiar din expunerea de motive se mentiona tă "regenerarea pădurilor tăiate este aproape
complet compromisă" şi, de aici, "nevoia revizuirii amenajamentelor" Într-o nouă optică.
Modificarea a afectat şi termenul de efectuare a acestora. Vechea indicaţie care hotăra ca

13 Mircea Cancicov în calitatea sa de deputat afirma că mai cu seamă pînă la primul

război mondial tăierile de păduri au înregistrat o adevărată invazie, atît 'din pa�ea pro­
prietarilor, cît şi a celor ce beneficiau de contracte în calitate de tumpărători sau exploa­
tatori de păduri. PlecÎnQ de la aceste realităţi reputatul jurist amintea că de fapt totul s-a
datorat aplicării eronate a concepţiei clasice a dreptului roman : "a liberei folosinţe pi'nă la
abuz" (Vezi "Viitorul ", nr. 7570, 16 aprilie 1 933, p. 7).
14 V. Sabău, Politica de ammajare a pădurilor româmşti în lumina statisticii, Bucu­
reşt�, 1 937, p. 24.
15 Iată confirmată această idee de Aurel Eliescu În articolul Politica noastră fortrtreră

din "Revista pădurilor"', an XXXIV, nr. 2/1922, p. 1 5 3 ; "Panicularii în genere, cu foarte

mici exteptii şi-au bătut joc de pădure. Si dacă această bătaie de joc i-ar interesa numai pe
ei, fireşte că problema nu ar fi prea interesantă. Dar pădurea este nu numai un element
economic esenţial. ea este un element de viaţă şi ta atare tratamentul care i se aplică, inte­
resează naţiunea Însăşi".
16 Industria României. 1944-1964, Editura Academiei, Bucureşti, 1 964, p. 578.
17 In practica gospodăririi fondului forestier, amenajamentul reprezenta sinteza mai
multor operaţiuni : inventarierea pădurilor (cantitativ, specii şi etatea arboretului) ; fixarea
măsurilor de gospodărire (organizarea teritoriului, stabilirea sistemului de tăiere şi regenerare,
cantitătile ce trebuiau recoltate anual). Amenajarea, conservarea, reproduqia, îngrijirea, gos­
podărirea rolului multilateral al pădurilor.
18 " Monitorul Oficial" nr. 1 3 1 din 1 6 septembrie 1 920 ; C. Hamangiu, op. cit.,
voi. IX-X, p. 472-474.
19 Vasile Sabău, Evoluţia economiei forertiere în România. Re�imul juridic. Normele
dt ocrotire, exploatare şi cultură a pădurilor, Publicaţiile Societăţii "Progresul silvic", 1 946 ,
p. 375.
20 Valeriu Dinu, Politica forestieră naţională. Doctrina modernă şi realizările epocii.
1918-1938, Editura »Viaţa forestieră", 1 939, p. 221.

www.cimec.ro / www.palatulculturii.ro
 OONSTANTIN BOTEZ

revi2u irea l a nivelul tnt�ii 1ăr[ să se facă În de c urs de n umai un an s-a dovedit a fi
inap l i cab[lă. De aceea, nou a lege pr el ungea termenul pînă la 1 sep temb rie 1921. Totodată ,
se incrodutea . �tudiul sumar " În loc ul amenajamentulu[ şi regul amentul ui de exp loatarc
pe ntru păduri l e sub LCO ha, iar în re g i u n e a de munte sub 25 ha.
J n troducerea "studcului sumar" In locul am enajamenrului si l vi c, care const i tu ia o lucrare
de mare riguroz i cate silvidi, a constituit o gravă cro:tre. Oricît de p resantă era situaţia, »noua
formulă�, aplicată ch i a r un t imp fo a ne redus, nu putea aduce de ci't p rej ud i cii arealului ; în
plus, reprezenta un element de penurbare, cu n ebănu ite urmări şi pentru perioada im edi at
urm ătoare.
Pe lîngă păr�ile def,citare, se "operau« şi unele rctuşări În conformitate lU necesităţile
epo cii . Legea adu cea mod[ficări finan ci are potrivit schimb5rilor in tervenite în drc u ) aţ i a ,i
va l o area ]eulu[ postbelic. S-a ridicat cua ntumul ca uţiunilor la pădurile moşneneşti. Măsura
era binevenită 1 ntrucît contr ibu i a l a o m a i atentă valori ficare. Tot din domeniul părţilor
poz[cive ale le gii amintim că prin arti Lolul 1 O se p resc r i a inte r z i cerea defrişă ri i p ăd uri lo r
p arcic Ltlare, dacă ele se tnvecinau cu ce le ale statul ui. Pr eve derea în sine urmărea să se me n­
ţ[nă intact e marile tru pLLri de păduri chiar dacă ap a rţinea u la proprietari diferiţi. In fine,
men,ionăm că ulrimul articol dt?clara ap liwbilă legt?a pe întreaga ţară. Di s poz i ţ ia reprezenta
p i �t ra fLLnd amen ca lă pe ca re se v a c lăd i l a scurt timp ed ifici ul legislaţiei unifilate.
[ntrucît după promulga re s- J u solicitat d i fente pre c izări asupra fel u l u i lUm tre b u ia u
Î n ţelese u n ele al iniate, În anul următor , la 6 i u l i e 1 9 2 1 2 ', s-a elaborat Regulamentul pentru
aplicarea legii diu 16 st!ptemb�e 1 9 20. In cadrul celor 25 a rt i c o le se preciza, cu detalii,
$i�ae m nl de aplica re. Regulamentul reprezenta, desigur, un imtrument de lucru bi ne ven it.
Toc In această pe rioadă s- an elabo rat cîteva măsu ri referitoare la dezvolt a rea co opera ţ iei
fore>tiere -n. Deoare ce [n anii grei ai războiu lui majoritate:L coopera ti ve lor care se olllpau cu
t a ierile l.1e pădu ri, p re l u cr ar ea materialului lemnos şi comercializarea acestuia au î n reg istr at
mari pier<leri în ac civul lor, p rintr-un decret-lege spe cial :n s-a prev ăz u t aj u tora rea lor, prin
:acord :Lrea cu priori tate de că tre sta r a unor p er im et re în scopul exploatării.
O problemă a le�is l aţiei cimpului, ca re :1 a n tren at reprezentanţii d i fer i tel or partide
la dezb a teri aprinse, contr adicto rii, cu ar tic ol e fulminante în presa ti mpul u i , se referă la
lipn de izL:L7uri, Legea păşu ni lo r, atît tle mul t dezbătută În ep ocă , a fost în a şa fel croită
inctc să nu atace prea m u l t proprietatea agricolă. Rezolvarea ei s-a făcut În mare parte tot
pc se a ma p :Ltrimo ni nlui fo re s tier . Deşi corpul silvic a demonstrat i nsistent că pădurea suferise
e n orm pr[n d efr[şările d i n p eri oa d:L :Lntebelică ş[ din an i i războiului, că o continuare a acestui
proce1 dă una �i amplifica m a ril e anomalie fo restie re sesizarile şi cererile re spect i ve nu au avut
nic i cel m ai palid efect 2�. Legt?a pentru in/iinţure.l p,/şzmilor comunale din 22 septemb rie
1 920 a fost denumi tă şi legea izlawri lo r electorale 25, într u cît pe timpul lampaniei de alegeri
au a v ut loc p ut erni c e J i �pu ce politi ce pentru c l ştigarea votului tărăn imii , în care scop i s-a
promis şi rezolvarea chestiunii respective. Legea d isp u nea exproprierea unei cote echivalente

2 1 ":M oniton1l Ofic[a l " nr. 7.� din 6 iulie 1921 ; Constantin Hamangiu, op. cit., voi.

IX-X, p. 624-63 2 .
22 Des pre activitatea cooperativelor fo restiere a s e vedea i mp ortante relatări Î n lucrările :
Scarlat P ana[tescu, op. cit. , p. 40- 4 _, ; G eorge Turneanu, Exploatarea lemn ul ui î11 c oop e raţia
romii JH'asc.ă, Bucureşti, 1 923, 32 p. ; Eugen V î ke an u , Evoluţia cooperativelor de p rod ucţie
farutiere În pcrio.zda 192 1-19JC, B u cur eş ti, 23 p. ; Alexandru Barbat, Dezvoltarea şi struc­
tura e<ou omică a tării Olttelui, Cluj, 1 9 1 8 . p. 1 86 ; Gh. VerşesL·u, Monografia comunei Tarcău,
P. Neam1 , 1 9 U, p. U6- 1 57 (se referă la istoricul Cooperati vei A l bin a) ; Ioan L. Ci omac
�i \'aleriu Popa-Neqa, Munţii A p useni. Cercetări a supra stărilor economice din Munţii
Ap1•�mi. �ucureşt i , 1 93 8 , p. 1 80- L 82 ; J g an Moga, Din trecuttel economic al comunei Sălifte,
Sibiu, 1 929, Jl · 1 4 5 şi u rm.
23 Dc('Tet-ll'g e �1r. 3438, p rhitor la vinza rea de păduri ale statului la cooperative ;
Vezi ,.Mo:1itorul O fic i a l w nr. 1 96 din 1 5 sept embr i e 1 9 1 8 .
2' C i tăm d i n " l:te\·[sta pădurilor" prin unific are cu "Economia forestieră" nr. 2/1 933,
p . U22 u rm a toarea n o ta a comitetu l u i de redacţie : . , Memb ri corpului silvic, pri n conferinţe,
ar t icole public-ate în ac eastă revistă �i în ziare pol i ti ce şi-au făcu� datoria a trăgîn d aten­
ţ[unea bă rbaţilo r noştri de s ta t că defrişarea de păduri pemru crearea de păşuni comunale
e;te cea mai mare fÎ m.zi ireparabilă eTOare economică ce s-a făcut în ultimile decenii, ale
âirei ur.17kzri �·or ii jumt;tt? pentru �ilvicultură, agricultură şi bunul regim al apelor" (sub!. ns.).
:!5 Un mili'J11 de hut.zre .J e pădure disti'Nsc În · cîţi�·a·
ani, În ,.Neamul românesc",
nr. 221 ( L O octombrie 1936), p. 2.

www.cimec.ro / www.palatulculturii.ro
5 DIN ISTORICUL PADUR'Il ROMANEŞTI "159

cu 1/8 din pămîntul cultivabil al moşiilor mai mari de 1 00 ha. Pentru zonele de munte şi
deal, prevederile erau oarelum diferenţiate şi mai mici 26•
Conţinutul legii ne interesează pe linia subiectului ce îl abordăm, deoarele se făceau
referiri şi la exproprierea pădurilor care trebuiau să fie transformate În izlazuri 27. Prevederea
respectivă se putea traduce, În fapt, numai cu avizul Consiliului tehnic al Case i pădurilor.
Articolul 1 2, referitor la expropriere, menţiona că acest transfer de proprietate şi destinaţie
se p utea realiza acolo unde "nu se vătăma un interes general". Materialul lemnos rezultat prin
defrişare revenea proprietarului. Deci, proprietarul beneficia nu numai de despăgubirea ma­
tcrializată În renta anuală, ci culegea �i ultimile " fructe" ale masivului lemnos.
Dată în unele localităţi din zona unde dominau pădurile, înfiinţarea izlazurilor a
corespuns unor necesităţi obiective, rezolvînd cu adevărat cererea stringentă a ţăranilor care
se ocupau cu creşterea vitelor, În altele, în schimb, s-au făcut abuzuri de nedescris. S-a l'nre­
gistrat o adevărată pornire sălbatică de masacra re a pădurilor 28. Atitudinea lipsită de chib­
zuinţă a fost impulsionată de mai mulţi factori. In primul rind, marii proprietari au vrut
să beneficieze de "momentul" extrem de favorabil al pieţii. "Aurul verde" era suprasolititat,
deoarece războiul, prin distrugerile provotate, crease o adevărată criză pe piaţa lemnului.
In al doilea rind, unii proprietari, nefiind siguri pe "viitor" asupra acestui domeniu, căutau
�ă-1 transforme În Jiferite investitii consiJerate mai sigure ; cu alte cuvinte să transforme
.. aurul verde" În Întreprinderi industriale, bancare sau ch i ar În aur pur. ln fine, Î11 al treilea
ri n d, diferiţi proprietari, prin " cumpărarea unor conştiinţe" din cadrul aparatului de stat
şi al politicienilor, au urmărit ca prin tăierea pădurilor şi defrişarea a întinse zone să salveze
o bună parte din terenul agricol ce-l deţineau. Aşa se explită tăierea fără discernămînt
a unor întinse păduri, procesele fără de sfîrşit ce s-au declanşat Între unele sate şi diferiţi

proprietari, sau între aceştia din urmă şi reprezentanţii organelor silvice 29. Un lucru este
dar că abuzurile au determinat prin forţarea legii chiar sacrificarea unor păduri de pe coaste,
dcsvelind vegetaţia pînă la stîncă. Urmarea s-a materializat mai repede decit s-a bănuit în
alunecarea terenurilor, formarea torenţilor, desfiinţarea unor terenuri agricole limitrofe. lată
lum, pentru profitul capitalist şi al rentei funciare s-a exagerat aplicarea legii pentru înfiin­
l3rea păşunilor, fapt ce a determinat pierderi sociale nebănuit de grele pentru mai multe
Keneraţii.
Evoluţia anormală a procesului ce se petrecea a atras atenţia opiniei publice încă din
timpul acestor sacrilegii. De conţinutul legii alătur� de marii proprietari au beneficiat specu­
l3nţii lemnului, de la cei mai mărunţi pînă la marile Întreprinderi industriale, comerciale şi
imtituţiile bancare. Era clar că Întă de atunci se impuneau noi prevederi legislative.
Poate nici una din legile ce au emanat în perioada interbelică nu au avut o asemenea
influenţă dezastruoasă asupra fondului forestier. Cu adevărat din momentul votării s-a născut
" gravă problemă care a suscitat timp îndelungat discuţii aprinse, aprecieri extrem de tăioase,

d.1r realiste. Este legea care a permis afaceri dubioase şi de mare răsuner.· ln fine amintim

26 Vlad Brîncoveanu, ln/iinţarea păşunilor comunale în regiunea muntoasă, În "Viaţa

�.:rirolă", an XII ( 1 922), nr. 4 din 1 5 februarie, p. 1 0 1 ; Vezi şi analiza privitoare la această
l'roblemă realizată de Vasile Z. Negru, Spre socializarea dreptului de proprietate, Tipografia
. « . .utea românească din Cluj", Sibiu, 1 945, p. 77.
27 Legea izlazurilor cu dezbaterile parlamentare şi cuvîntările domnului deputat Virgil
f'"ti rc:i, doctor în drept la Paris, a1'ocat, deputat de Dolj, Craiova ; Gh. Nedici, Legislaţia
.. /: it. i , În "Enciclopedia României", voi. III, p. 1 0 1 .
28 După unele calcule, făcute î n anul 1 926, a rezultat c ă peste 1 000 000 hectare a u fost

1 r .1 n\formate în păşuni comunale şi în terenuri agricole. Numai În Transilvania, potrivit dis­

l'"' iliunilor legii agrare, au fost defrişate 800 000 ha păduri (Cf. V. Sabău, Evoluţia economiei
'""' tiae în România . . . , p. 3 82-383). Pe întreaga ţară, cifra s-a ridicat la 1 200 000 ha
( , (. M . Popescu-Spineni, Pădurea României, Cluj, 1 93 8, p. 37) ; Ilie C. Demetrescu, Consoli­
J., rr.t propriet:!'ţii agricole din punct de vedere forestier, Bucureşti, 1 937, p. 1 3 .
29 Vezi detalii î n acest sens pentru judeţele Maramureş, Cîmpulung, Gorj , Cluj, Caraş,
\ohiu, Neamţ, Dolj, Argeş, Batău, Vîlcea, Buzău, Turda, Satu-Mare şi altele în lucrarea lui
1 '· ':iandru, Reforma agrară din 192! în România, Ed. A cademiei, Bucureşti, 1 975, p. 1 6 8
1• u rrn.

www.cimec.ro / www.palatulculturii.ro
'1:60 OONSTANTIN BOTEZ 6

că datorită at[r unor i n te rese de part id cît şi unor interven�ii parl amentare legea a suferit
unele modcfică ri m;i cu se amă în anul 1 930 3C..
Redăm În con tinua re unele aprecie ri din causti ca revistă ,.Zig7.aguri forestiere" . .,Ce­
rerea is l aznrilor com u n al e prin sacrcficarea păduri l or ar trebui să a i bă o l imită. Rîde străi­
năutoea ele noi văzînd procedeul pri mitiv şi b arbar pe care, din toa tă Europa, numai noi
l -a m ad aptat • 3 1 , fn acelaşi număr al re vistei se preciza că legea astfel cum es te conteput'ă
�i aplicată .,ne dw<e uiara pasto rală Ja acum 1 000 de ani În urmă" 32, Ex t r agem un nou
p as aj d cn alt număr. � Politicienii - demagogi, c a re făurindu-şi concep�ii de ocazie şi cu
co n cur�� l marei mu l�imi d in ce În ce mai clezorientate din puntt de vede re moralo-social
s-au d esăvir�it in arta c o mit er i i a tot felul de fără de legi. Exempl u Legea islazurilor comu­
nale" J>. C rctidndu->e anomal iil e şi politica exagera tă a sacrificării păd u ri l or un autor afirma
că aceste aăieri ne să bui te echivalau c u totală ,.nesocotin�ă şi sacrilegiu" . Autorul ( A. D. ) i'n­
t r-un ar ti col i n titulat sugestiv Di11 durerile 1loastre . . . revoltat de si tua 1 ia pe care o observa
scria : " Mă cople�esc g[ndurile că păduri l e s unt În prim ejd ie şi c u m de ele m-am ocupat în
cei mai lrurnoşi ani ai vie�i mele, imi ,-ine să stri g l a to a te ră s p î nt ii le : Caveant Consules !" 34•
Co n sid er ăm că expresia p re l u a tă de la Cice ro (Catilinam, I) pu te a fi şi mai b i ne pa ral raz at ă
pr i n : Caveant Consule$ ne silvae patriae pere ant !
�1ăsu rile pr iv ind combaterea de fri�ărilor erau cu atît mai necesare, cu cît Cons il i ul
de m ini�tri hotari s e inc� d i n a n u'l 1 91 7 ca " explnatan:a p ăcluri l o r să se facă /âră observ<tre.r
[ c,;;;lor >ibia"' 3� . (sub!. ns. ) .
Pen tru a s tă v il i af�cc rilc sr1.ncla l o a o;e , c are au per m i s o adevăr:nă .. m ă celă r i re barb ar ă "
a păd orilor pr i n d istrugerea c el o r "ma i fru mo a se �i de pre( 36, la 1 4 iulie 1 92 1 s-a e la bo rat
L<"�M pem m reglw:emarea cumpiiro'irii de piiJuri destimlte exploatării 37, �e oprea acapararea
pc rime1 re l o r ma i mari de 5 CCO-H OCO ha. Legiuitorul a fos t obligat a elabora în tr- u n nou
sp; cct sistemu l de reglementare a :1chizi1ionării pădu ri lor în scopul exploatării. U r m ă rind
r o nţi n u tul legii p utem u�or sesiza că, În final, prin felul cum a fost e l abo rată , se incerca
sa se tem pereze explo :1 ca re a marelui c a pital. Deşi p rev ed e a anumite termene pent ru unele
lul r5 ri � i un regim pe n al sever pen tru contravenienţi, permivea Într-un mod extrem de uşor
ne respec 1 �re1 lor. Legea (lin 1 92 1 p rivi n d interzicerea cu mpă rări i d e păd u ri de către di ferite
societă'i in sup rafa,ă m a i mari de 5 000-8 000 ha a căzu» în desuetud,ine, întrucît societă�i
[orestiere ca "Foresta" , ,. Bucov in a" Ji al te le au a chiziţ ion at p ăd u ri s p re ex plo atare în. supra­
fa,:a: de p es te 50 COO h a, lără a li se fi a n ul at contractele pen t ru Încălcare 38.
In genere, cele 1 3 art i cole formulate după p ri nt ipiil e gospodă rie i silvice bine chibzuite
dovedesc marele pericol ce plana În continuare da c ă acestea nu se apl i cau cu st ric tete asupra
fondului verde. Pe d re p t cudnt, o l u crare de spec iali ta te care a urmărit poli tica forestieră
c o ndnz iona cu tristele : "Să n u ne Î ntre b ăm îns� în ce măsură legea a fost aplicată, ci să
ne mu[�umim a eviden �ia aici valoarea j u ridică �i juste�ea concepţiilor pe care a fost clădi tă 39•
Dec<, au torul remarca, într e altele, că lege a, care î n cer ca să d imin ueze cît de cît ofensiva
de îmb ogăţ]re a uno r societăti, era tot atît cle uşor şi sistematic olOli tă .
O confirm ar.o: în acelaşc sens a s up ra legii mai sus amintite o făcea şi inspectorul ge ne ral
sltvic a l B uco v i n ei, Mihai 13o ldur, ca re , după ce i-a analizat continutul, re liefa că " d ispo­
li� iunile sint atit de uşor de Înconjur at, Încît s înt sigur că nu pot avea nici un efect pentru

J� Jurnalul C o n s . de min iş tri nr. 1 0/ 1 930 ; Decret Ministerial 2354/ 1 930 nr. 91 ; Decret
:.\1 ini >terial 2.ţ24 8 0 (1 9JO sub nr. 8 8 .
J1 .Zigzaguri Fo re stiere " , an [ , nr. 8, iunie 1 923, p. 1 20.
J2 laem , p. 1 2 6.
Jl laem, anul II, nr. 1 2- 1 3, octombrie-noiembrie 1 92-', p. 290-291.
n faem , p. 283.
J5 De!izia MinisteruCwi Agriculturii �i DomeniiCor, nr. 5026 d i n 1 1 m a i 1917 permitea
t ăierile în tot timpul an u l ui şi în toate pădurile ; Jurnalul ConsiLiului de Miniştri nr. 264!1917
publicat în . Mon i tor ul Oficial" nr. 86 din 1 2 iulie 1 9 1 7 ; Vezi şi "Lumina", 24 octom­
b rie 1 9 17.
:u Valeriu Dinu, Politica forestieră naţională. .. , p. 222-223.
37 ..,Monitorul Oficial", nr. 9J din 30 iulie 1921.
3� M. G. Georgescu, O acţiune c riminală. . . , p . 78.
� Valeri u Dinu, Po�itica forestieră na{ională . .. , p. 22.1.

www.cimec.ro / www.palatulculturii.ro
7 DIN ISTORICUL PADURJil ROMANEŞTI 161

ewnomia noastră forestieră" 40• Tot cu această ocazie, Ia cuvinte caustice compara legea
cu »o rctetă pc care doctorul a scris - aqua dinilata - adică nici nu strică, nici n-ajută" 4 1•
In cadrul legislatiei respective o atentie specială s-a acordat perfectării institutionale
a aparatului silvic, începînd cu reorganizarea radicală a serviciilor statului şi ateasta pentru
faptul că de la invazia socicrătilor străine şi de la aplicarea legii Casei Rurale, care mijlocea
cu banii statului reconsolidarea averilor proprietarilor faliti, s-a deschi� o largă poartă abu­
zurilor şi, implicit, dezastrului forestier. Mai mult, Casa Pădurilor, care avea un caracter
exclusiv tomercial (vindea lemne şi cumpăra păduri), a determinat ca adevăratele probleme
silvice să fie lăsate pe planul doi, iar silvicultorul profesionist să nu-şi mai găsească rostul
său 42•
Prima acţiune fermă pentru corelarea hotărîrilor directoare la dirijarea destinului pă­
durilor de pe Întreg Întinsul tării s-a realizat În momentul cînd, pe lîngă Casa Pădurilor,
s-a creat o direqiune a celorlalte provintii 43, cu menirea de a coordona administratiile fores­
tierc elf.istente. Unificarea administratiei silvice permitea aplicarea unor măsuri similare în
toate marile regiuni ale tării.
'.:u această lege s-a încheiat, de fapt, şi perioada de tranzitie sau de pregătire a unifi­
cării legislaţiei silvice 44•
Regimul şi situatia fondului forestier nu pot fi Întelese fără a fi raportate şi la legea
de reformă agrară din anul 1 92 1 4\ care a avut influenţe negative asupra politicii lorestiere,
întrudt, în special În zonele de munte şi chiar deluroase, au fost cedate pentru agricultură
f pentru izlazuri întinse suprafeţe păduroase. Decretul-lege de expropriere, în afară de tele
2 000 000 ha pentru culturi agricole din regiunea de C l mpie şi de dealuri, prevedea, prin
art. 1 7, şi exproprierea din moşiile de munte pentru izlazuri 46, ceea ce i-a determinat pe unii
.:ontemporani să considere că, prin crearea acestora din urmă, soarta pădurilor a fost pusă la
grea cumpănă 47• Specialiştii din epocă au criticat cu tărie, catalogînd drept "o penibilă ton­
secinţă a orbirii politice" 48, acţiunile cercurilor guvernante de a ocroti marea prnpriente
funciară În timpul aplicării reformei agrare, sacrificînd În schimb importante suprafeţe pădu­
roase şi de poieni. In dese tazuri s-au înregistrat colosale abuzuri În numele legii de expro­
priere, transformînd în imaş chiar acele porţiuni de păduri care aveau un rol important în
fixarea solului ; În acest fel, după scurt timp, ele deveneau improprii chiar pentru noua desti­
naţie 49. Exemple de acest gen se pot da foarte multe : Dumbrava-Roşie din Cotnari judeţul
Iaşi ; Brusturoasa şi Palanca din judeţul Bacău ; Ghimeş din fostul judeţ Ciuc ; satele
Focşeasca şi Protopopeşti din comuna Tăcuta şi satul Butucăria din comuna Telejna, azi
comuna Zăpodeni - toate din judeţul Vaslui ; Guranda din judeţul Botoşani şi altele.
Referindu-se la schimbarea survenită, savantul Gr. Antipa demonstra că goana după pămint
cie cultură, în conditiile În care suprafeţe întinse ale marii proprietati erau scoase de sub
efectele reformei agrare, a determinat pe mulţi cultivatori să caute a ara poienile, mai cu
seamă din pădurile statului, ceea ce reprezenta din punct de vedere economic u O mare gre­
şeală şi chiar o crimă" 50.
Plecînd de la aceste realităţi, corpul silvic a subliniat cu multă tărie necesitatea de a se
elabora urgent o lege pentru restaurarea şi conservarea terenurilor din regiunea m untoasă
spre a putea începe nu numai lucrări de raţională cultură silvică, ci şi stabilirea unui regim
normal al apelor � 1• Totodată, În Cameră, reforma agrară a fost supusă unei severe critici,

40 "Revista pădurilor prin unificare cu Economia forestieră", nr. 1jl922, p. 20.

41 Ibidem.
42 Gr. Antipa, Problemele evoluţiei poporului român . .. , p. 25 1 .
u De drept fenomenul s-a înregistrat l a 1 aprilie 1 922.
44 C. Botez, Contribuţii la cunoaşterea situaţiei economiei forestiere a României intrt
p rimul şi al doilea război mondial, În "Analele ştiintifice ale Universit!itii Al. I. Cuza din
la�i", seqiunea III, 1 967, p. 2 1 8-21 9.
45 Vezi detalii la D. Şandru, Reforma agrară din 1921 în România, Ed. Academiei,
1 975, p. 48-79.
46 "Economia forestieră", an 1 (1919), nr. 1 şi 2, p. 36.
47 "Revista pădurilor", ianuarie-martie 1 92 1 , p. 75.
4 8 V. N. Stinghe, Pădurile şi legea pădurilor comunale, Buc., 1 92 1 , p. 15.
49 Arh. St. Iaşi, fond Epitropia Sf. Spiridon, U.P. 995/1921, f. 25.
50 Gr. Antipa, Problemele evoluţiei poporului român . . . , p. 202.
51 �Revista pădurilor", mai-iunie 1 92 1 , p. 1 39.

www.cimec.ro / www.palatulculturii.ro
 CONSTANTJN BOTEZ 8

Întru cît printre altele, nu realiza dre p tul · �ărănimii asupra pădurilor. "Ei, bine - arăta în
acrst �ens 1. �ih alac he - cînd se v i n e cu o legiuire agrară . . . care are de scop să reinte­
greze odată pe n t ru totde au na pe �ă r a n În toate d repturi le lui, nu se poate trece peste dreptul
i >tori' a l �ăran u \ u i l a pădure . Legiuirea d-l u i ()arofl id, nesocoteşte, şterge, ca ş i Regulamentul
Organic, cu burete l e, acest d rept istoric al ţ ă ranul u i asupra pădurilor " 52.
l nt erven �ia lideru l u i �ărăn i st c orespundea întru totul cu cerin�ele masei ţărăneşti. Ideea
în zesu ării cu păd uri rep reze n ta , cle�igur, o străveche dolean�ă. Nt1mai că ce s-a susţinut în
peri oada de opozi ţ i e, " s- a uit at " În anii de gu ve rn a re 53• Şi chiar mai mult. Cum vom vedea
1' n parag ra ful u rmător, naţional-�ărăni�t[i nu numai că au renunţat la ceea ce, cîndva, au
argume n t a t cu tă rie de la t ri b u na par\:J mentul u i , da r au adă ug a t noi elemente de apăs are
� i spolie re asupra celor care euu numiţi " t al pa ţăr[i".
In fine , relie făm tot in cadru l acestui pa ragraf, că perioada pînă l a extinderea Codului
Silvic pe inlJieg c upr[mul �ăril a fost punctată şi de efo rtu l de a redesch ide cursurile învăţă­
mîm u l ui silvic � i , to toda tă , de a-i acorJa un nou statut jurid[c. Astfel, în 1 91 9 s-au re­
de�chis cur�u rile şcolii su p eri oare din Brăne�ti, dar d ato ri t ă enormelor d i s t r u ge ri provo<.ate de
războ i , ins t i tu�ia a treb uit să se m u te În Cap[tală 54• P reo c upă rile , aqiunile Întreprinse şi
intel"l'cn ţille de presă �; parla men t vădesc. cu p riso s i n�ă interesul speci a li ştilor cu o orientare
Înainta tă pentru dezvoltarea şi rnodern[zarea învă�ămîntului silvic. Una din dovezile conclu­
dente o con �tituie fap tul ci prin crearea politehn icii din Buc�rr�ti în lacul )colii naţionale
de po d u r i şi şo�ele s-a p re v ăzut stu d i u l co n st ruqi ilo r forestiere. De asemenea, în mai 1 920,
la C ongresul silvic am i n tit mai �us, s-a vota� o moţiune care să fie propu să dezbaterii par­
la m entu lui. ] n ea se demonst ra nece �itatea unui sprijin material şi financiar pentru ampli ­
ficarea învă�m ln tu lui de toate grad ele : superior, ca o c.omponentă a poli tehn i cii, mediu
si inferior (pen tru pregăt i re a b ri gadie rilor şi p :J d u raril or) 55• In acelaşi an, cursanţii Şcolii de
s ilvicultură au adresat parlamentului o cerere pent ru tra n sform area insti tuţ ie i în Facultate de
�tiin�e silvice . Deşi ce re re a n u a fost sat isfăc u tă , procesul reorganizării învăţămîntului silvic
J con t[nu a t. Un demer� si m ilar s-a făc u t la 8 mai cînd studenţii Şcolii superioare silvice au
adoptat o altă mo�iune c ăt re M i n i ste rul Domeniilor �i Lu c ră rilor Publice prin care solicitau
să iie i n cl uş i ca facul ta-te în Po l itehn ic a din Bucureşti.
[n ac elaşi sens s-a intervenit �i la primul congres al Asociaţiei Generale a Ingine ri lor
din Româ n i a (A .G.l.R.), 1 i n u t la Ia�i în octombrie 1 92 1 , u n d e s-a hotăr'it sprijinirea înca­
drării şcoale1 silvic e În Şc oala Politehn[că 5<>. In conse c inţă, s-a întocmit, la nivel de minister,
un pro i ec t de reo rgan izare a Şc.olii superioare de silvicultură. Paralel, s-au ţinut conferinţe,
5-au publicat a rticole şi bro� u ri , s-a lansat o adevărat ă campanie de scoatere în relief a ideii
că �coala s ilv ică românească, prin ·terg[versarea cunoscută, era frustrată de un drept al ei.
Acea�tă cerinţ ă legitimă a fo�t recunoscută l egis l at[ v în anul 1923, cînd s-a semnat actul de
includere în Ş <.oa l a Pol[tehnică. A ctul emanat co n sfin ţe a , de fapt, un sistem de lucru. ca re
exista. O d ovadă concludentă o consti t u i a însăşi schema organizării catedrelor 5 7•

52 �Dezbaterile Adunării deput a� i l or" , 5 i u lie 1 92 1 , p. 2953.

53 l n ter esant este de a mi nti t , chiar într-o simpl ă notă de subsol, ca mtre ideile de mai
su� s u s ţ[n u te de [.M. �i c ele înscr[se in programul P a rti dul ui ţărănesc, care cereau "sociali­
zarea ·• pă d u ri l o r, a mine l o r si a petroluh (vez[ : D. D r î m b ă , Apen;:u ... , p. 1 5- 1 6) e/(LSta
o u ria :;ă distonan�. ! nc ă o d ovadă · că ·ideile exprimate la diferite ocazii erau transmise i'n
fu n q ie <le o an um i tă co n j u n ct ur ă şi nu de o cerin�ă-program, prevăzută expres.
.a ,.Re vi >ta pădurilor", a p ri l i e-i unie 1 920. p. 1 6., ,
55 " Re vi �ta pă d u ri l o r" (nu măr sp ecial), Congresul i11gi1urilor silvici din România, Cluj,
mai 1'910 .
5� Re v i �ta pădurilor" , m a i 1 912, p. 265 . .
5 T J:tediim pentru anul 1 920 s i �te m u l de instruire p rin filiera catedrelor : a) fizică ge ­
nerală şi industrială, meteorologie, climatologie ; b) chimie gen e rală , agricolă, analitică şi a
>o lului ; c) intro<luccre În ştiinţe �ilvice, entomologie, silvicultura 1 istor icul pădurilor : d im­ }
pă c.l u riri, exploatarea pădurilor, tehn olog ia silvică ; e) dendometne, estimaţie, statistică ores­
tieră ; f) amenajamente, coreqia tor�nţ i l or, ameliorari pastorale ; g) drept şi legislaţ i e sil­
vi că ; h) economie poli tic ă teoretică �i a plic at ă, protecţia p ădu ril or ; i) polit ic a forestieră,
administrativă, strvică ; cmrieJ1. (Vezi şi : Anive rsarea a 75 ani de învăţămînt tehnic în Româ­
nia, 50 .mi ele ta reorganiza rea · şcolii naţionale de poduri · fi· şorele, 10 ani de la înfiinţarea
Scolii poli tehnice, Bucureşti , 193 1 , p. 20 8-209).

www.cimec.ro / www.palatulculturii.ro
9 DIN ISTORICUL PADURII ROMĂNEŞTI 463

Concomitent cu preocupările de catedră de o diversitate demnă de remarcat, membri

corpului silvic s-au adresat prin memorii extrem de documentare parlamentului pentru a li
se recunoaşte titlul de inginer, cum era şi în străinătate 58 .
Ca atare, legea din 23 septembrie 1 923 a rezolvat într-un mod superior cerintele învă­
ţămîntului silvic 59• Potrivit motivării din expunere, legea avea menirea de a crea cadrul
fertil pentru valorificarea pădurilor în interesul ewnomiei naţionale 60•

După ce am prezentat, cronologic, actele legislative cu multiple influente asupra v•etn

forestiere, considerăm necesar să ne referim şi o.supra conflictului generat de reforma agrară,
ca rezultat al intereselor antagoniste ale celor deposedati (moşieri, mănăstiri, persoane juri­
dice, proprietari străini prin renuntarea la cetăţenia română) şi interesele legitime ale statului.
Pen.tru ilustrarea acestui conflicr, vom mentiona cîtevo. protese faimoase, cu antrenarea
În pretoriu! justiţiei a unor personalităti ilustre, suscitînd pasiuni, reflectînd recrudescenţa
coliziunii dintre interesele . statului şi mentalităţii perimate ale unor . l'ntîrziaţi ai istoriei.

a) Din obstinenţa unor mari proprietari.

O speţă interesantă a fost acţiunea de revendicare, introdusă in anul 1 921 de proprie­
tara Elena Mitcovo. din Chişinău, alături de nelipsiţii arendaşi, impotriva statului (prin Mi­
nisterul Domeniilor) pentru moşia Mileşti din judeţul Chişinăll, în realitate dezbătîndu-se
Însăşi natura juridică a exproprierii pădurilor 6 1 •
S-a sustinut prin strălucitul avocat Matei Cantacuzino, distins profesor al Univer-
sităţii din laşi, dar tu idei conservatoare 62, că exproprierea pădurilor din Basarabia era
o reformă pentru cauză de utilitate publică, aşa dar, trebuia realizată cu prealabilă des­
păgubire.
In fond, susţinerea era eronată. După prăbuşirea statului autocrat ţarist, Sfatu l ţării
din Chişinău, În art. 1 1 al Rezoluţiei, (act cu caracter constituţional), prevedea : "pădurile
din proprietăţile particulare treo în Întregime în proprietatea statului". Referitor la despăgu­
bire se prevedea că ea se va înfăptui cînd posibilităţile statului o vor îngădui. Din acest
text rezultă evident, că exproprierea nu s-a făcut pentru cauză de utilitate publică (restrînsă)
ti pentru cerinţe imperioase de utilitate naţională. Era hotărîtă, aşa dar, o naţionalizo.re,
deci fără despăgubire. Această prevedere a trecut şi în Legea de reformă agrară o. Basara­
biei din 1 3 mo.rtie 1 920, c are menţinea principiul naţionalizării pădurilor (art. 8 : "pădurile
trec în proprietatea statului").
Aşa cum o. demonstrat susţinătorul intereselor statului M. Cristea 63, deşi procesul
a apărut pe rol ca o dezbatere dintre reclamanta menţionată şi stat, În fapt el reprezenta
un proces al tuturor proprietarilor de păduri, căci, în consens, au determinat intentarea acestui
singur proces, in realitate, reprezentînd interesele tuturor deţinătorilor · de domenii forestiere.
Şi totuşi .. justiţia, pentru stabilirea unui climat de "armonie socială", a admi' aqiu­
.

nea reclamantei, obligînd statul (şi aşa sărăcit de război) la despăgubire, în plus şi la chel­
tuieli de judecată în favoarea reclamantei şi arendaşilor 64•

se Mihail P. Florescu, O pagină dureroasă din evoluţia Învăţămîntului silvic . . , p. 7

.

şi urm.
59 Constantin Hamangiu, Codul general al României, voi. XIII-XIV, p. 642-648.
w Ibidem, p. 652-662.
6 1 Vezi detalii în lucrarea Expropriaea pădurilor din Basa·rabi.a În volumul .,Biblioteca
marilor procese", anul I, martie 1 924, nr. 3, p. 1 91 -268, Editura S.A. "Curierul judiciar",
Bucureşti.
62 "Je veux qu'on puisse couper la langue a un avocat . qui s'eu sert contre le gouver­
nement". Din scrisoare:� lui Napoleon adresată lui Cambeceres (în : Eugen Herovanu, Princi­
piile procedurii judiciare, Bucureşti, Institutul de arte grafice "Lupta", 1 932, p. 442).
63 Din pledoario. lui M. Cristea înaintea Seqiunilor Unite ale Inaltei Curţi de Casaţie
În şedinţa de fond din 23 noiembrie 1 92.\ , din lucrarea citată mai sus, p. 23 1 .
64 Sentinţa civilă nr. 262 din 9 iunie a Tribunalului Chişinău ; Decizia nr.- 1 5 8 din
19 noiembrie 1 922 a Curţii de Apel din Chişinău şi Decizia nr. ·42 din 12 octombrie 1923
a Curţii de Casaţie (Seqiuni Unite) în Pandectele române, · 1 923, partea · I; P• 281�296.

www.cimec.ro / www.palatulculturii.ro
 CONSTANTIN BOTEZ 10

b) Procl',iiel ele expr opriere a mo�iilor m:i1Jăstire1ti.

Se cunoa �te lupla du� imediat <.lupă Unire pentru exproprierea imenselor latifundii
• m ănăst i rilo r � închinate " , in care un loc i mp ortanl revenea domeniului forestier 65,

După Un<rea ce a M are proces u l respectiv a fo st reluat. S-a trecut la exproprierea un or

mo�ii �i p 5 uur< m5năsti re �ti ale clerului .,n a�ional" , alături de marea propri"etate particular�.
Vom c i t a un u l din ve s;titele procese ale tt mpu lui. Ne referim la cel deschis de Mănăst<rea
Nea m1 impotr i v :� �tatulu< pentru moşia Ch iţcan i- Copance a din jude ţ ul Chişinău în supra­
t:a,ă de '9 5 5 6 ,M ha, din care 3 685,57 ha pădure.
P rin Deci;�. ia nr. 5 4 1 u i n 29 mai 1 '\122, Curtea <.le Apel din Chişinău a statuat expro­
prterea doa r ao 5 520,36 ha t ere n arab<L �i 3 6 8 5 , 5 7 ha pădure (întreg arealul silvic). Aşadar,
numai prtn sen ttntă j udec ăt o reasc ă a obţinut sta t u l aplicarea legii de expropriere, cu nelipsila
despă gubire, Je�i. ]n fond, trebuia apli ca1ă national<zarea domeniului forestier ca o lerinţă
de pro fund i n teres national 66 ,

( ) RnisUnJ« �a legir�aria de e x p ropriere a fo�tilor inamici.

Vom m enţ.iona In mod deo se b i t acţiunea principesei Sofia de Albania, din fa m i l ia ger­
ma n ă Sch i:inbur g-Waldenburg, Împotriva sta tu lu i român, pentr u întinsele moşii şi păduri :
Finaîncle, \"a l ea-Se ac ă �i Tazlăul Sărat din j u deţu l Bacău 67•
De ş; fraţii recl amantei au luptat pe frontul german împotriva Franţei, şi implicit im­
po triva Româ niei, iar soţul ei, principele Wilhem de Wied, (fost rege efemer pe tronul
Alb anie< c iteva luni în anul 1 9 1 4) a activat, ca ofiţer german, toată durata războiului, în­
neaga famil <e a fiicu� opozi1ie faţă de co nţinu t ul legii. Reclamanta a susţinut că soţul ei,
ccupînd tronul Albaniet, a r enu n ţa t ipso facto La cetăţenia germană, aserţiune infirmată de
campa n i a mlliaară d usă În armat a Kaizeru lui.
ln p ofid a unor "înalte injonq iuni" (rec la m anta era înrud i tă cu familia regală a Româ­
niei) �i, cu cot talentul (de mn ele o cauză mai corec tă) depus de avocatul Mircea Ca nci cov ,
justi1 i a a fli:cut ju sta aplic a1 i u ne a le g ii de reformă agrară, statuînd lichidarea bunurilor in
L<tigiu , ca apa rţinî nd unor inamici ai statului.
A 1 tă speţă a cons tttuit-o şi vestitele proc ese deslhise de Societăţile Anonime forestiere
" Ti�i1 a�, �Carpati" �i "Puma" 68. De�i e x i stau d o cumente concrete asupra afacerilor veroase
comise în timpu l primului războ< mondial, de�i se cunoştea că au beneficiat de un sprijin
efectiv al administ ra1iei de ocupaţie germane, ele au considerat că aveau dreptul să atace
l egea de lic hidare 69.
Procesele deschise, datorită antrenării unor mari jurişti �i politicieni ai timpului, au
deaerminat prelungirea lor o peri oadă exagerată de timp. Numeroasele speţe În materie de
expropriere forestieră dovedesc folo�irea unor căi ex trem de abile pentru a salva proprietatea
unor ta cifundiari care a veau rela1 ii fin anciare cu i mp ortante bănci din Europa şi beneficiau
totodui de spri j i n ul unor person alit ăi i politice di n tara.

Marin Popcscu- S p i n eni, Proc�ru� mănăstirilor închinate, Bucure�ti, 1 937 ; vezi detalii
os
�i în par1ea imroductivă a lucrării de fată.
� S enainţ a civilă nr. 1 1 8 din }1 mai 1 924 ; Decizia nr. 1 0 1 din 30 septembrie 1 925 a
Cunei de Apel din Ia�i 'în Pandectele române, 1925, p. 222 şi următoarele �i Pandectele
1 omân�, 1 926, pa ne a a II-a, p. 226-23 0.
"' 7 De�i procesul a fost deschis imediat după încetarea războiului el s-a prelungit extrem
de muh. Vez.i Pand�ctele române, 1927, partea I , p. 1 1 5 şi urm.
,u Vezi i mpresionante detalii in l u cr a re a Concluzii depuse de Societăţile Tişiţa, Carpaţi
�i The Puora F orestr Cy. Ud., Camiflo Cauiglio11i şi Conte Armin Mikeş in procesul cu statul.
Curtta ele ApeJ Bucure�ti, secţia //1-a, dos. nr. 931/1920, Bucureşti, 1 922, 150 p.
69 Redăm ari. 1 din Decizia publicată în Monitorul Oficial nr. 1 5 3 din 14 octombrie
1 9 20 : ,.Se 'Ua lichida, co observarea d ispozi ţiunilor din decretul-lege nr. 3603 de la 8 decem­
brie 1 9 1 8, modificat prin acela cu nr. 6 8 1 de la 14 februarie 1 9 1 9, toate părţile, aCţiunile,
creanţel e şi dreplurile ap arţinînd supuşilor statelor inamice la data de 14 august 1 916, precum
�i acelea dobîndin: de a se menea supuşi după această dată, din Societăţile "Tişiţa", "Carpaţi",
lii The Putna Forests" cu sediul în Bucure�ri.
w

www.cimec.ro / www.palatulculturii.ro
11 'DIN ISTORICUL PADURII ROMANEŞTI 465

d) Prourul "optanţilor",
O îndelungată perioadă de timp a suscitat i nteresul opiniei internaţionale, luînd pro­
porţiile unui conflict politic acut, cu statul ungar, dar justeţea cauzei româneşti a triumfat 7°.
In Transilvania, reforma agrară .a fost prevăzută Încă În actul istoric de l a Alba I ulia
( 1 decembrie 1 9 1 8), cînd Adunarea Naţională, cu caracter de Constituantă, a hotărit acest
act justificat, care s-a realizat definitiv prin legea din 23 iulie 1 921.
Prin Tr:uarul d e la Trianon, România recunoştea - ipso iure - tetăţenia română
tuturor ungurilor domiciliaţi În Transilvania la punerea În aplicare a Tratatului, cu menţiunea
că persoanele (de la 18 ani În sus) aveau dreptul la opţiune Între naţionalitatea veche (ungară)
şi cea nouă (română). Tot În uatat (art. 63) se prevedea că optanţii "vor fi liberi să-şi
păstreze bunurile imobiliare ce posedă pe teritoriul unde-şi avuseseră domiciliul înainte de
opta re" .
Pentru di ferendele inerente unei legi noi, iniţial latifundiarii optanţi s-au adresat instan­
ţelor româneşti 71 potrivit principiului juridic "actor sequitor forum sitae rei" (reclamantul
se adresează instanţei pe raza căruia se află bunul în litigiu). Ulterior, latifundiarii optall\1
au transformat acest proces civil în unul politic, adresm du-se Conferinţei ambasadorilor
( 1 923) apoi Ligii Naţiunilor, susţinînd "că Ii s-a aplicat un tratament diferenţiat" TJ fapt
ce nu corespundea adevărului.
Procesul a antrenat largi cercuri politice, interesul juriştilor de renume mondial, a incitat
pasiuni, cauza a trecut prin succesive dedinări de competenţă de la Curtea Permanentă de
justiţie Internaţională (Haga), la arbitrajul din Bruxelles, cu negocieri la Paris, Viena, pentru
ca, pînă la urmă, strălucitul reprezentant al României, Nicolae Titulescu să obţină triumful
cauzei româneşti, statuîndu-se că în Transilvania exproprierea optanţilor n-a fost o confiscare,
cum s-a pretins, ci un act de legitim interes naţional şi sotia) înfăptuit În temeiul suverani­
tăţii naţionale 73.
Nu e>te lipsit de interes să amintim că cercurile revizioniste din Ungaria au gas1t cu
cale de a da "o r6Zolvare" favorabilă unor mari proprietari. In acest sens, Institutul de
credit maghiar, cu sprijinul statului, a aprobat "o compensaţie" pentru 3 600 jugăre 74 pădure
din România, împroprietărindu-i cu 1 900 jugăre pămînt arabil În Ungaria 75• lată o mostră
de sprijin deschis În favoarea unor latifundiari. Desigur, nici Institutul de Credit nu a
trecut acţiunea susţinută la "pierderi", Întrudt sumele ce reveneau drept despăgubire optan­
ţilor pentru terenurile arabile şi forestiere cedate erau acoperite pe multiple căi. Pe drept
cuvînt, pe marginea acestor triste realităţi se comenta că "poporul poate pieri de foame
şi privaţiuni politice - ro.t grofii sînt cu toate cîştigurile" 76
•

Să revenim la problemele de pură legislaţie forestieră. După desăvîrşirea unificării sta­

tului a urman, fireşte, opera de consolidare. O Românie Întregită se cerea consfinţită într-o
Constituţie nouă. Charta suprc:mă, Între altele, a urmărit să oficializeze marile schimbări
survenite atît în domeniul capitalului bancar-industrial, cît şi În cadrul agriwlturii.
Reforma agrară a fost un act politic-social atît de important încît, prin derogare de
la caracterul clasic al legii fundamentale care reglementează, În primul rînd, normele de

70 Vezi detalii la D. Cutcutache, Un mare conflict internaţional : optanţii unguri (cu

prefaţă de N. Titulescu), Bucureşti, 1 93 1 , 1 78 p.
7 1 Atît erau de hotărîţi să lupte împotriva exproprierii Încît cei în cauză şi societăţile
industriale care exploatau pădurile au hotărîv La avocatul lor, Dr. Valeriu Oţetea, să pri­
mească 6 700 000 lei onorar şi 1 30 lei de fiecare jugăr scăpat de la expropriere. (Vezi
M. P. Florescu, Panamaua politicii şi ad1•ocăţească, În "Zigzaguri forestiere", anul I l , nr. 1 ,
ianuarie 1 924, p. 34.
72 Mihai A. Antonescu, Regimui agrar român şi chestiunea optanţilor unguri. Tipografia
"România nouă", Bucureşti, 1 928, p. 233.
73 Nicolae Titulescu, Discursuri (studiu introductiv de Robert Deutsch), Ed. ştiinţifică,
Butureşti, 1 967 (discursurile nr. 1 8 şi 1 9), p. 269-292.
74 7 hectare sînt egale cu 3 jugăre.
75 Vezi detalii la rubrica "Fapte şi idei", subtitlul : Afacerile rentabile ale optanţi/or
unguri, în "Societatea de mîine", Cluj, anul IX, nr. 6, aprilie 1 932, p. 1 00.
76 Ibidem.

www.cimec.ro / www.palatulculturii.ro
 CONSTANTIN BOTEZ

funqionare a su t ului (drept obie ct iv ) şi consfinţeşte d reptur i l e c etă ţeneşti (drept subieltiv),
Cons titu�ia d in 29 m a nie 1 923 77 cuprinde legi timarea ei.
Referitor la subie ctul ce-l analizăm, a rticolu l 1 3 1 din Constituţie p revedea ; "sînt şi
rămîn cu canct:er const•tu,ional dis;pozi �iunile din l egile agrare privi t o are l a p ămî n turi le cul­
aivabile, păduri le şi bă l ,ile expropriate în tot al sau in parte , la starea lor j u rid ică, la subsol,
la preţuire, la modul de pla tă ele., a!ja p rec um sînt fo rm ula te În articolele de JMi jos; a l e
fietăreia din legile ag rare şi care articole, în În tregul lor, fac parte integrantă din prezenta
ConH[tu�iune şi ca atare nu se pot modifica decît cu formele p rev ă zute pentru revizuirea
Const i ru fiei ..." ;a,
A rtico l u l urm ator 19 e ste de o deoseb i tă importa nţ ă , afectînd substanţial, fondul fo res tier.
" In s cop de a se s;atisface trebuinţ ele normale de leq1ne de fo c şi de construqie ale popu­
l a1 i ei ru ra l e d i n Vechiul Regat, În. Basarabia şi B u covina s tatu l e d:l!or ca d i n păd urile sale
d[n. dmp ie, tle a l sau mu n te să des tine suprafeţele nece sare În acest S(Qp. In Vechiul Regat
şi [n B u covina , acolo u n d e statul nu ar avea păd u ri, Într-o rază de 20 km de centrul
comunei, p entru satisfacerea trebuinţ el or mai sus a răta te, prin derogare de la a n . 7 lit. C
şi art. 8 ! it. a, b şi c din Legea pentru re for mă agrară din Oltenia, Muntenia, Moldova şi
D o brogea din l7 iul [e 1921 , va putea exp ro pri a din p ăd urile perso an e l o r j urid ice, fie p ub l i ce
s;::tu private, car e s-ar afla în a c easl'ă rază şi n.umai În lipsa acestora va expropria propor­
fio n R] d[n pădurile tuturor proprietarilor particul ari, aflate în a ceas tă rază, î n să numai In
l i m i ta aces to r uebuin�e �i toa te la zurile cu re>pectarea unei s up rafeţ e intangibile de u na sută
bectf\re de fiecare p ro p rietate.
;\l'u s ; n t exp ropriabile, or i c are ar fi p ropr i eta r u l , p ăd urile replantate sau în c u r s de
1 epl antare. Con tractele de vinzare >pre expl oat are a p ă d u rilo r ex p ro pria bi l e care vor fi In
, i go::tre Î:n mo m ent ul expropr ierii s;e vor re>pe c t a . Păd u r il e astfe l ex p ropri ate rămîn în p ro ­
;; riecatea st at u l u i �i se vor ad ministra de dînsul spre a s atis face potrivit legii şi, în prima
:i 1 i e, ne vo il e de mai s u s;. Exproprierea acestor păduri se va face cu dreaptă şi prea l a bil ă
d�spăgubire fixată de justi ţie . Modul de expropriere va fi regulat p rin lege spe c i a l ă " 60•
!\(est a rticol i mpre:; i o nează �i prin pr o p o rţ iil e textului de redactare ( a l ă turi de art l .H ,
refer i to r la. legea agrară, care include d omeniul fo re sti e r, ş i de art. 1 9 re fer i to r l a z ăcă mintel e
minie re, p re cum şi bogă�iile de orice natură ale subsolului). A c centu ăm că propo rţ i i le c:mti­
nti v e ale artic olului 1 }2 n- a u c o respuns; cerin�elor calitative solicitate, legiuitorul fiind
insufi cie n t p reocupa t de soart a domeniul ui forestier 61 • Urmărindu-se <.Onţinutul a rticol ulu i
U2 orice cercediror va observa că prea puţin. se designa viitorul fo nd ului forestier şi că mai
mu l t s.c a ccentua ş i se scotea la lumină ne vo ia presan tă, de moment, a pieţei .

Observăm că În articol se le g i ferează Εzcă o expropriere, acum numai de p ă d u ri , şi

a n u me Jin p ădur i l e statului, precum 5i d i n acele ak per�oanclor j u ri d i ce ; ( l e a'emcm·.:.
în mb>idiar, ch[ar Jin cele ale prop rietarilor p artic u l ari , cu respectul u ne i sup ra feţe intan­
gibi[e de 1 CO ha de fiec.ue p ropr i etate. In fine, c o n siderăm util să reliefăm co n ţ i nutu l ali­
niatului pr i v i to r la pădurile replantate sau în. curs de rep l ant are, deci acolo unde se putea
dove d i o inves tiţie. SanCţiona rea une i asemenea ac ţ i u ni , cu alte luv in te, avea menirea de a
consti tu[ un imbo l d pen tru reintregire� patri mon iului forestier.
Con clu� ia generală c::tre se de gajă d i n studiul a rt icolu l u i 1 32 cons tă în g rij a de a nu
fi a ti n >ă prea m u l t prop rie t ate a pr:vatii. Cit de m u l t adevăr conţinea ideea că " ,egea esre
o mihu ră pol[tică, este polit ică" 62, ia r politic:1 În r�p o r t cu legea, nu se expri mă numai în
cd i ctarea legii, ci î:n mod egal ş[ î n măsur i le elaborate pentru respectarea şi susţinerea ei.
Specificul cadrului j u ridic din ::tce a stă p er i o acl ă a constat msa Jn tendinta de unificare
a mă s.urilor existente şi de dezvolt are ca forme de sati s facer e a un or cerin�e nu numai de

11 Publicată în .. Mo n i to rul Ofic i al \ nr. 282 din 29 martie 1 923 .

:18 Ibidem.
:19 A g �p;e Gh., Articolul 1J2 din 11oua Constituţie, în "Revista p ădu ril or", B uc u reş ti ,
1 92+ (an XXXIV), nr. 1 , p. 4- 1 7 ; Ibidem, nr. 2, p. 1 00- 1 1 2.
sa Bib lioteca legllor u7. ua le adnotate, C onstituţiunea României din 1923, ad11otatii cu
d ezba teTi p.tTlamentaTe Fi ;urispmde11ţe, de Al. Lascarov-Moldoveanu şi Sergiu D. Ionescu ,
fl.ucur eşt i , Ti p ogr afi a D Cnrierul j udicia ra , 1 92 5 , p. 452-453.
81 I a1ă re cunosc u tă o asemenea i dee. "Credeam că Constitu ţia cea nouă ne v::t prote j a

pă d u ril e, s i n gura sună ce-o mai are statul, căci, înc ol o am dăruit totul ; dar n i c ă ie ri în nici
un p as aj nu am văzut nimic" (Cf. rev i s;tei "Zigzaguri forestierea, nr. 8, iunie 1 923, p. 1 21 ) .
112 V. I. L enin, Opere complete, voi. 30, Bucu reşti , Ed. po l i tilă, 1 950, Edi ţia II-a, p. 1 0 1 .

www.cimec.ro / www.palatulculturii.ro
13 DIN ISTORICUL PADURlii ROMANEŞTI

ordin silvic, ci 5i economic, social. ştiinţific. După cum observa ·valeriu · Dinu 83, legislaţia
din această perioadă s-a grefat pe vechea axă a eco1zomiei /orestiere. Completările, retuşările
care s-au adus Codului silvic din 1 9 1 0 erau menite să-I facă corespunzător noilor condiţii isto­
rice. Mai întîi, pri11 legea din 17 iunie 1923 84 , s-a procelklt la abolirea regimurilor silvice
moştenite şi la extinderea Codului sibic din 1910 pe tot cuprinsul României.
In materie legislativă, măsura marchează o cotitură În evoluţia patrimoniului. Dacă
in aliniatul 1 se prevedea extinderea pe tot teritoriul ţării a Codului silvic, cum şi a modifi­
cărilor aduse acestuia prin legea din 1 8 septembrie 1 920, aliniatul 2 consemna că pădurile
composesor:uelor 85, urbariariştilor 86, foştilor nobili şi fideicomiselor 87 se vor administra de
Casa Pădurilor sa, întocmai ca şi pădurile statului din Vechiul Regat (venitul net rămînea
la dispoziţia proprietarilor).
Pe lîngă alte dispoziţiuni, legea din 1 923 a impus, datorită deprecierii monetare şi inefica·
cităţii lor în condiţiile inflaţiei, majorarea amenzilor, a despăgubirilor şi a ridicării valorii
materialelor lemnoase. Pentru echivalarea valorii monetare, se prevedea că amenzile şi diferitele
despăgubiri se majorau de zece ori. lată o lege cu un singur articol, dar care demonstra un
eveniment deosebit legislativ şi cu influente urmări în domeniul financiar.
Extinderea Codului asupra întregii Românii s-a fă�ut împotriva opiniei unor specialişti
care redamau nu lărgirea cadrului legislaţiei vechi, care nu mai corespundea intereselor ţării BY,
ci elaborarea uneia noi 90. In acest scop, specialiştii Întocmiseră chiar un proiect de Cod silvic,
în care au introdus cîteva prin�ipii noi : conservarea întregului fond funciar ; i'ngrădirea drep­
tului de exploatare a pădurilor paniculare ; constanţă în politica silvică indiferent de con­
junctură etc. 91. Legat de aceasta, s-a relevat că pentru a asigura o politică forestieră mai
viabilă era necesar "chemarea a cîtorva specialişti de valoare şi lare au lucrări la activul
lor, din toate provinciile, care să redacteze legi şi regulamente speciale pentru Intreaga ţară
româneasră şi. deci, să nu se mai facă legi cu caracter tehnic din birouri şi chiar uneori
fără avizul spe�ialiştilor autorizaţi" 92.
Dar, ideile mai sus menţionate care reprezentau un deziderat realist. nu au fost traduse
În fapt.

83 Valeriu Dinu, Politica forestieră 11aţională. Doctrina modernă şi realizările ... , p. 247.
84 C. Hamangiu, Codul general al României, voi. XIII-XIV, p. 576-577 ; M.O. nr. 59
din 1 7 iunie 1 923 enunţa lă de la această dată se extindea Codul silvic din 1 91 O asupra
tuturor regiunilor ţării.
85 Comporesorate : proprietăţi forestiere instituite În folosul satelor grănicereşti.
86 Urbarium : acte legislative din timpul imperiului habsburgic, În materie de patrimonii
imobiliare obşteşti.
87 Fideicomise : echivalează cu moştenirea de primogenitură sau majorat, sau seniorat,
după cum întemeietorul a rînduit succesiunea în favoarea unei persoane de aceeaşi condiţie
(!idei comissarius) pe baza dispoziţiei hotărîte (fiduciarius). Practica menţinerii fideicomisului
reprezenta pentru perioada de după primul război mondial o instituţie cu puternile trasaturi
feudale. De acea, problema aceasta a fost amplu dezbătută după Unirea cea Mare. Juristul
Stefan Laday demonstra că aparţinea sistemului succesoral arhaic, care nu mai corespundea
de multă vreme cu cerinţele epocii.
In vechea Românie instituţia a fost desfiinţată prin Codul civil din 1 864. Intrucit după
Unirea cea Mare problema a fost reactualizată prin realităţile din Transilvania şi Bucovina,
la 27 martie 1 926 Parlamentul a hotărît desfiinţarea ei. (O analiză asupra ace6tei probleme
a se urmări În articolul lui P. Suciu , Proprietatea agrară din Ardeal. Scurt istoric al dezvol­
tării ei, în "Societatea de mîine", Cluj, anul VIII, nr. 10 şi 1 1 din 1 şi 15 iunie 1 93 1 , p. 257
şi urm. ; Salvador Brădeanu, Ştefan Laday, În volumul "Din gîndirea politico-juridică din
România", voi. I, prefaţat de Ioan Ceterchi, Editura ştiinţifică, Bu�ureşti, 1 974, p. 3 86).
88 Infiinţată prin legea din 30 martie şi publicată în "Monitorul Oficial", nr. 91 din
30 martie 1 9 1 O.
89 M. P. Florescu, Pădurile României În funcţie de noua lege a organizării adminis­
trative şi legea organizării Ministerului de domenii şi agricultură, În "Buletinul Asociaţiei
generale a inginerilor din România", an XI ( 1 929), nr. 8, p. 274.
90 Vasile Sabău, Evoluţia economiei forestier� in România, Bucureşti, 1 946, p. 393.
91 Mihai Boldur, Proiect-schelet pentru Codul silvic, în "Revista pădurilor", an XXXIV
(1 922), nr: 4, p. 1 69- 171.
9 l ldem, Politica forertieră a României de la 1 9 1 9 pînă în prezent, În "Revista pădurilor",
an XXXIV ( 1 922), nr. 1, P• 20.

www.cimec.ro / www.palatulculturii.ro
 CONSTANTIN E OTEZ 11

Legea Jin 1 7 i unie 1 9 2J - cel m31 1mpo nant moment din legisla�ia silvică postbelică ­
repre zinti un pas deosebit pe linia un i fic ării, nu îns ă şi a îndepănă rii insuficien�elor Codul u i
din 1 910, fapt care a determinat, Îmre altele, ca unele prevederi referitoare la creşterea
rol ului p ăduri l o r, care fuse9eră luate mecanic din legisla�ia altor state, să fie uşor eludate,
iar aparatul teh nic, silvic, economic iji finant i a r să fie privat de suficiente drepturi pentru
conuol u l !ii impunerea u n o r măsuri rest rictive În administr area şi exploatarea pădurilor parti­
c ul ar e, [n special a m a rilor proprietăţ i . Deşi s-a dezbătut intens problema controlului şi
diri j ir i i intugu!ui lond �iloestru, nu s-a lu at nici o măsură mai eficace, situaţie recunoscută
şi in E n cido p edia RomJ,�i. "Dar ceea ce este mai trist - se remarca în această lucrare -
e �tc că după l 'l an i de l:a punerea în apli care a Codului silvic, nu numai că agen�ii statului nu
sim In m ăs u ră de a-şi î ndepli n i această obliga1iune impusă prin lege, dar abia pot, şi uneori
foane i n comple t, să hcă un control serios asupra p ădurilor ... " 9 3 •
Co d u l s i l vi c se cOmpunea din ş apte capitole mari, fie ca re referindu-se la o anumită
proble matică ".
Jn p rimul capitol consacrat regimului �ilvic, ca totalitate de reguli aplictbile unor
an u m ite păd u ri aclminisuative şi supravegheate de au torită ţ i şi agen1i silvici, legiuitorul a
inr l u � : a) P ădur i l e ce aparţineau statului, Domeniului Coroanei, Casei Şcoalelor, Casei Bisericii,
J ode� lor, Comunelor, Eforiei spitalelor civi•[e din Bucureşti , Epitropiei Sf. Spiridon din Ia�i :
h) PQdurile a�ezămintelo r de binefacere, de cultura naţională, bisencile de mir, comunitălilor,
fund :aţiilor publice şi private, societăţi lor anonime ş i oricăror persoane juridice ; c) Pădurile
� ore s tawl , institu�iile, funcl aţ i[[e şi persoanele prevăzute mai sus le stăp'ineau în indivi­
ziLme cu a semenea im ritu�ii şi penoane sau orice alt proprietar ; d) Pădurile stăpînite în
clevă l mă�ie d e m o �n eni sau răzeşi ; e) Pădurile particulare situate pe vîrfurile, crestele şi
co :1stele mun �ilor, piec u m �[ pe dealurile r egiunilor muntoase ; f) Pădurile particulare zise de
pro teqie , � Flate [n b azine [ e de recep,ie ale torenţllor, a căror existen�ă este necesară pentru
a Împie d ec a �urpă rile, mişcările de terenuri, eroziunile, dislocarea pietrelor şi a
s c[m ilor, destinate, prin u rmare, a garanta si gu ran�a circula�[ei pe căile ferate şi pe şosele,
ca �i În zo nele cu nisipuri mişcătoare ; g) Păd u rile care protejează malurile rîurilor contra
ruper i l or şi eroziunilor de apă prec um şi acelea c a re asigură cursul regulat a[ apelor şi con­
sen : arca izvo arelor ; h) Pădu rile necesare ap ărării teitoriului ţării care nu intră În subgrupele
de mai �us. După cum �-a remarcat În epocă , enumerarea respectivă, deşi este mult de tal iată ,
nu �u rprinde nit i de J :an aceasta obli gaţii şi restricţii pentru marea proprit�tate particulară.
Al doilea c apitol se referă la conser-,:a rea pădurilor, înde ose bi la faptul că cele supuse
regimu[u[ si l vi c se p utea u exploata n u mai pe baza unui amenajament sau a unui regulament
Je c spl oaure. Amenajamente l e se făceau pe ntr u stat de către silvicultorii angaja�i ai acestuia
i ar pen tru celelalte insti ru�ii şi m oşneni sau răzeşi de către agenţii lor silvici sau de către
sllvicolrorii desemnaţi prin lege. Am enajame n tul pădurilor publice trebuia considerat ca o
măsoră Je interes generaL In pădu rile parti cul a re proprietarul avea dreptul să-şi reglementeze
activitatea şi p rin regulamente de exploatare. Regulamen tu[ 95 surprindea un număr redus de
p ro b l eme p rivind folosirea chibzuită şi conservarea. E l cuprinde a patru puncte : epoca, natura,
l owl � i ca l i tate a tăieri l o r. Folosirea celui de al doilea instrument În organizarea silvică a
con >titillt un raball greşit [n�eles [n f avoar ea proprietă�ii private.
Privitor la procesol î mpăduriri [, Codul silv i c prevedea În afară de regenerarea naturală,
nre forma baza aces tu[ ;eroces, Împăduri rile pr[n tratament dirijat. Despre cea de a doua
pr�vedere ami ntim că, Însaşi Legea de reformă agrară prin articolul 14 pentru vechiul regat
�i artic olul 1 8 pent ru Trans i lvania d idea �tatul u i dreptul să exproprieze toate terenurile nepro­
d uctive , indiferent de întin dere, pentr u a fi împădurite.
Cel de al t re ilea capitol din charra legi � laţiei silvice se referea la aparatul tehnic de
conduc ere : Consiliul uhnic , constitu it de spec ial i şti pe lîngă Ministerul Agriculturii şi al
Do meni[lor. O rganismul avea ob l ig aţ i a să soluţioneze cu competen�ă problemele de aplicare
a ("'.A)du l u i s i lvlc şi �a: �u p ravegheze riguros patrimoniul forestier al statului. Dar, analiza
con1 i n o t u l u i dovedeşte că s i stemul prevăzut era total depăşit. Dovadă, o constituia faptul că

93 E n cidopedia României, val. III, p. 97.

94 Const anti n C. l vanovici, Codul silvic din 8 aprilie, cu modificări le la zi, adnotat
C/0 nott, legi ri ;urisprudenţe, Bu<:ureşti , 1945, 1 3 7 p.
9.l Deo sebirea dintre un am enajamen-r şi un regu l ament de exploatare consta în faptul
cii, in timp ce pri mu l se Întocmea în urma unui suudiu al circumstanţelor fizice ş i · economi(e
ale paouriL, ce) de al doilea se ocupa de pădu rile în care nu ex ista posibilitatea normală a
exploat.lirii lor �au o continuitate de tăieri cum cerea amenajamentul.

www.cimec.ro / www.palatulculturii.ro
15 DIN ISTORICUL PADURlll ROMANEŞTI 169

după 7 ani a fost necesară o revizuire generală a modului de organizare a administraţiei

şi rolului cadrelor silvice 96. Prin precizările şi completările făcute asupra atributelor Con­
siliului tehnic se părea că el Întrunea întreaga 'apacitate de dirijare a destinului pădurilor.
In practică însă, apăreau enorme greutăţi, fapt pentru care, la nivelul ţării, s-au declanşat
ample analize privitoare la felul cum "a r tr�bui" să lucreze acest organism. De pildă, în una
din revistele de specialitate se releva că personalul tehnic silvic trăia "momentele cele mai
critice care s-au văzut de la înfiinţarea servkiului silvic : delincvenţii şi braconierii au ajuns
de o îndrăzneală nemaipomenită, diferite persoane şi instituţii, Ia adăpostul unor formule
fictive de legi şi regulamente, defrişează sub ochii noştri cu o rapacitate de lăcuste tot ce a
rămas bun în codri ; Însuşi statul ne impune sacrificii pe 'are numai noi le apreciem în
adevărata şi teribila lor realitate... iar noi... noi stăm nemişcaţi, înmărmuriţi şi mai nedumeriţi
ca oricînd. E timpul de a lua o hotărîre generală în această privinţă. Orice întîrziere va avea
rezultate dezastruoase" 97.
Capitolul al patrulea al Codului, intitulat Exploatarea pădurilor statului, judeţelor,
comunelor, aşezămimelor publice şi de binefacere, p revedea elemente concrete de folosire a
fondului forestier. In secţiunea a doua 98 a capitolului au fost i'nscrise şi recunos,ute modali­
tăţile de transport a lemnului. Prevederea articolului 24, referitoare la condiţiile transportului
pe uscat, avea o importanţă aparte, ţinînd seama de lipsa de investiţii, de insuficienţa dru­
murilor forestiere, de încălcările de proprietate ce se efectuau la scoaterea materialului. De
asemenea, clauzele impuse prin articolele 25-28, la transportul pe apă, uşurau această ope­
raţiune mai cu seamă pentru zonele mai îndepărtate de a,ces.
In cel de-al cincilea capitol era stabilit dreptul de proprietate a l moş11enilor rau răze­
şilor cu prh·ire la păduri, poieni şi goluri. Prin prevederile din articolele 29-36, legiuitorul
a urmărit să obţină, pe de o parte, o exploatare mai raţională a masivilor muntoşi de sub
stăpînirea obştiei răzăşeşti, iar pe de altă parte, o protejare a categoriei sociale respective.
Ideea a fost bună, dar, aşa cum vom vedea, :p licarea a fost total opusă prevederilor.
Remarcăm că la votarea legii s-a dezbatut, printre altele, de către ministrul domeniilor
unele probleme stringente legate de proprietatea răzeşilor şi moşnenilor. Din expunere reţinem
ca o idee specială dorinţa de a stăvili exploatarea proprietăţii respe,tive. "Scopul ce urmă­
resc - sublinia unul din autori - este de a biciui specula ce s-a făcut cu pădurile moşne­
nllor şi de a-i pune stavilă pe viitor precum şi de a împiedeca exploatarea abuzivă chiar din
partea moşnenilor" 99. Merită de remarcat, totodată, că, odată cu extinderea Codului silvic,
conţinutul articolului 29 privitor la proprietăţile moşnenilor şi răzeşilor s-a extins şi asupra
wmposesoratelor şi obştiilor din Transilvania 1 00.
I nteresantă este pentru · stabilirea caracteristicii legislaţiei celui de-al treilea deceniu al
secolului al douăzecelea, sublinierea că la "răfuielile dintre moşneni" privitoare la proprie­
tate, să se ţină seama la nevoie şi de "obiceiul"ile loettlui • . . f<'iră a re distinge dacă ele sint
sau nu conforme dreptului comun" 10 1 • Este o nouă dovadă asupra curiozităţii conţinutului
Codului silvic, dictate, desigur, de caracterul extrem de compozit al proprietăţii.
Al şaselea capitol surprindea paza şi poliţia pădurilor. Oarecum, eficacitatea acestor
prevederi va deveni superioară abia după înfiinţarea Casei Autonome a Păduri•lor Statului.
Aparatul de pază format din agenţi, picheri, cantonieri, brigadieri, jandarmi şi poliţişti
silvici avea mai mult rolul de a apăra marea proprietate de delictele mărunte săvîrşite de
masa de ţărani, care nu deţineau nici pămîntul necesar pentru satisfacerea trebuinţelor vitale,
nici materialul lemnos pentru gospodăriile lor.
I n fine, capitolul al şaptelea prevedea delic tele , penalităţile şi urmărirea lor. Este capi­
tolul din care răzbate cel mai clar interesul de a apăra pădurea prin nenumărate prevederi.
Am reclat Într-un spaţiu ceva mai dezvoltat conţinutul Codului silvic pentru a avea
o privire de ansamblu a vastelor probleme ce le încorpora.

96 Componenţa Consiliului a fost modificată prin Legea C.A.P.S. din 1 930.

97 .,Revista pădurilor unificată cu economia forestieră", nr. 2/1 923, p. 1 32- 1 3 3 .
9& La această secţiune au fost făcute ulterior alte noi completări atît prin legea din
27 iunie 1 924, modific<ttă la 28 aprilie 1 926, cît şi prin aceea din 6 august 1 929 ("Monitorul
Oficial" din 6 august 1 929) şi C. Hamangiu, op. cit., voi. XI-XII, p. 691 -71 1 .
9 9 După Constantin C . Ivanovici, op. cit., p. 39.
IOO Chestiunea respectivă a fost încorporată şi În Legea de satisfacerr: a trebuinţ�lor

lemnelor de fo r:.
10 1 Constantin C. Ivanovici, op. cit., p. 44 .

www.cimec.ro / www.palatulculturii.ro
 OONSTANI'IN BOTEZ 16

Cu toJ te că pr i n con,inutul său Codul silvic din 9 aprilie 1 9 1 C a fost unanim recu­
n o �ut . >u peri o r" , cu timpul s-Ju eviden�iat şi unele elemente n ega tive care v or da naştere
realmente la inc::tl culab i l e şi grave prejudicii domen i u l u i pe care trebuia să-I apere. Dintre
caren�el e crit i cate chiar de conlempor ani amintim cu deosebir e pe acelea referitoare la regi­
mul >ilvic şi de amenaja re . D i n acest do meniu ceJ mai d i sc u ta tă a fost lipsa de prevederi
ferm e aswpra propriee,!rii s i 1t•ice private. Deşi din con�inutul Codului rezultau precizări pri­
vind neci!Sit atea apă ră rii domeniului forestier, sistemele preconizate reprezentau simple palia­
tive. O a doua caren�ă rez ultă atît din amambl�<l organizatoric defectuos al dirijării tehnice
a bog �j iei sibic�. cir �i di�1 acel al măsu rilor de protejare. A treia gravă carenţă s-a născut
din .ari;u diJlea eronat.i prevei21.1tii de legi.wilor asupra regimului proprietăţii forestiere colective
(a foşt i l or moşne n i sau răzeşi). Cu to at e că din oon ţ i n u tul unor articole din Cod rezulta
un regi m juri dic de o cr o tire al str ăv ec h i [ propr[etăţi În devălmăş[e, faptele demonstrează
el ar că, de fapt, în aces t cadru s-au petrecut sub scu tul leg[i cele mai strigătoare nedreptăţi
cu urmări tr agice asupra soartei munţ[lor î mpăd uriţ i din vestita zona a Vrancei. Cine urmă­
reşte con�[nutul expunerii de motive a leg[[ va Înţelege că din clipa cînd se năştea, s-au
pu s bazele decimării unui ur[a� fo nd în dauna m i cil o r proprietari şi a zone[ respective
o d ată cu favorizare a unor firme interne ş[ consoqii stră[ne.
Dacă urmărim în c on1 i n u tu l chartei ce trebuia să apere patrimoniul silvic, aceste trei
grave carenie am putea spune că, ele p l ecau de la acelaşi numitor comun : o libertate abso­
lu tă a p ro p rietăţii pri ua t e de a decide in Ja·1.:oarea ei orice act, indiferent de urmări. In
s. opul ar�tat, s-a recurs la , a rgumente ist o rice " (de fap t fal suri ) , la precizări juridice care
c
preamăreau l lber ta tea şi drep t u rile sacre ale propri et ar u lu i individual, la calcule economice
exagerate. Prin aceastii. triadă ce îmbina elementul istoric C/4 cel juridic şi eco11omic s-a
realiza t joc ul , re pet ăm conştient, al peno anelor jnteresate În a beneficia de o totală liber­
t at e în come rcializarea · mult r i v n [tului ma te ria l lemnos, sursă de înavutire fără mari inves­
ti �ii, In tr- un timp re cord.
Pentru a d emo nstr a conţinutul realist al idei[ rdiefate în rîndurlle de mai sus vom
face apel la u nele o p i n ii expri mate atît in timpul dezbaterii Codului silvic (din 1 9 1 0), cît
şi du pă a ceastă dată. De pl!dă, chiar În expunerea de motive a necesităţii elaborării unui
Cod silvic, cei dornici s:l v adă un asemenea document de apărare a patrimoniului respectiv
demonstrau că trebuia lichidate prin noul statut stările de lucruri "atît de păgubitoare
pent ru [ n terese[e generale a[e ţăr[i". Dar, gruparea parlamentară hotărîtă a pune pădurea
z
la d[ spo ii i a capitalului come rc i al şi industrial a determinat schimbarea opticii favorabile
i n teresului general al ţ ăr i i . s-a făcut apologia propr i etăţ i i , a dreptului de a dispune "liber
şi necond[�iona t" de suprasoliâtata avuţ ie. S-a argumentat cu aşa-zise dovezi istorice că
a bia acum se dăde a o libertate absolută proprietarilor (care de�ineau în indiviziune muntii
cu p ăduril e) d e a vinde din proprietatea lor. Amendamentele ce au urmat au sch[mbat ra­
di cal propu neril e iniţiale. Astfe l , s-a menţ [ n u t un Cod silvic favorabil marelui capital. In
l o c si !>e o prească d[vizarea pr oprietăti i forestiere a moşnenilor, s-a acceptat reversul acestei
n ece5it ii t . A� a cum se remarca în tr-o l ucrare de specialitate "divizarea păduri lor ptrmisă În
mod dema gogic pe cal e de amendament din motive de rivalitate polit[că între partidele de
v rn
gu e ăm înt a constituit port iţa permanent deschisă pe care au invadat capitalurile străine
cu sistem ele l or de exploatare i nd u strială . . . " 102.
Ku la m ult timp după intr ar ea În v [ goare a Codului silvic s-au văzut erorile strecurate
În con�inntul său. Capitalul i n te rn ş[ din afară s-a dezlănţuit în domeniul for estier. Dorinta
unor afaceri r:tp[de, a transfor mării "aurului verde " În aur adevărat a determinat decimarea
unor î n tin se z o ne, transformarea unor frumoa!>e păd uri m soiuri improrii oricărei ac vităti.
!!
Fenome n ul e>re demonstrat şi de e em plul Vranc ei 103.
x
Ana [za i sr5'r i că . a legislaţiei silvice, chiar numai a aces te i perioade, permite să des-
_l
.
prmJem Ideea ca ma.J. presus de i n te re !>el e sociale au stat acelea private. Deşi punctul de

102 Vasile Saba ll , E-"·oluria eco11omiei forestiere în Româ11ia• . . ,

p. 262.
lOJ Vez_.. o a Jna 1'•za • - .
- d'treqie m ] ucra n le : V. A. Sava, Documente put-
- •m aceasta
�n:'Pl"
.
�t, 1 9. H ; M. G. Georgescu, Problema silvică a Vrancei, Fo cşani, Tipo­
n�, vol. II , Ch•ştna

� Putne1" ' . 1 937, 46 p. Dezastrul consumat cu pădurile din istorica zonă a

grafia "Carte
.
Yr.ance1 a �EJmut atenţt a spe �ialişt[lor �[ cercetătorilor silvici în întreaga perioadă interbe­
lica. Un ar ncol ce a � us c1. tat mtense dezbateri pe acest subiect a fost şi acel al lui M. Pro­
clan ! �:oblema Vrancez sau problema conservării pădurilor ob1te1ti 1i particulare, u Viaţa
fo�
rest1era , Vli, 1 939, nr. 5, p. 21 7 şj urm.

www.cimec.ro / www.palatulculturii.ro
17 DIN ISTORICUL PADURTI ROMANEŞTI 471

vedere al silvicultorilor 'W , exprimat În două congrese ( 1 92 1 şi 1 92-' , a fost acela d e a se

elabora un nou Cod, care să corespundă marilor schimbări survenite, în final părerea poli­
ticienilor a învins, generalizîndu-se vechiul Cod silvic la o structură economică şi o foqă a
capitalului total diferen�iată faţă de nivelul antebelic.
Acum. deşi se puneau noi probleme În fa�a domeniului forestier, interesul deosebit
manifestat În această direcţie nu a fost însă onorat pe plan legislativ. Dacă, prin articolul
1 3 2 din Constituţie se Înscria posibilitatea unei exproprieri par�iale a pădurilor p: uticulare
pentru dotarea comunelor, marii proprietari şi-au văzut lezate interesele, respectiv drepturile
lor, ceea ce i-a determinat să accelereze procesul defrişărilor 1 05, In acest fel, şi acum s-a
îmbinat puternic spiritul de ::�varism cu teama de a n u ceda o • parte (chiar prin despăgu-
bire) din proprietatea silvică. .
Ca urmare, criticile la adresa marilor proprietari de păduri au devenit extrem de
dure, iar remediile propuse au depăşit prin valoare şi semnifica�ie ideile din perioada ante­
belică . "Ne-am obişnuit - remarca cu autoritate un contemporan - să lăsăm proprietarul
să incaseze liniştit sume comiderabile de pe urma unei aueri, care s-a /ăcut aproape /ără
nici u11 sacrificiu din partea lui" 106 • Pentru faptul că distrugea marile valori foresriere - de­
monstra acelaşi autor - societatea era în drept să înlăture pe proprietar ,.de la posesiunea
acelei averi . . . căci nu este admis c:T. societatea să asiste nep:':sătoare l<1 distrugerea de bunuri
indispensabile existenţei, Î n profitul momentan al unor membri ai ei neinţel egători ori indo­
lenţi" 101. Plecîndu-se de la opoziţia dintre politica proprietarilor şi cerinţele imperioase de
gospodărire a fondului silvic, s-a conchis că, mai mult ca oritînd "azi soarta pădurilor e la
răspîntie ! Corpul silvic trebuie să fie u n corp de sine stătător, care să-şi croiască legile
cele mai prielnice . . . pentru ocrotirea pădurilor " 108,
Deci, problema legisl:tţiei rămînea, în continuare, un deziderat, deşi dup:i 1 92.' s-au
făcut mereu completări, noi ajustări, adnotări, reveniri (În sensul de confirmări), anulări de
articole şi altele. Mai Întîi, în scopul de?voltării şi exploatării fondu l u i silvic, s-au luat
măsu ri Î n legătură cu administraţia forestieră. îndeosebi În direqia sporirii contribuţiei aces­
teia la valorificarea maximă a materialulni lemnos. ln consecinfi . la n ·septembrie 1 92 .\ 1 09 ,
s-a votat legea pentru organizarea învăţămîntului silvic, avînd drept scop pre�ătirea temei­
nică a personalului tehnic şi administrativ. Peste trei zile 1 10 a fost trecută prin p<1rlament
legea pentru organizarea corpului silvic, cu menirea - după cum se arăta În expunerea de
motive - de a da "putinţa de a valorifica i n interesul economiei' naţionale imensa boglţie
pe care o constituiesc pădurile " . De asemenea, au mai fost elaborate cîteva legi cu caracter
special : Legea pentru combaterea insectelor (care dcvorau arborii şi materialul lemnos) ;
Legi pentru protecţia pădurilor, împădurirea şi reîmpădurirea suprafeţelor exploatate sau
degradare. I n scopul sporirii eficienţei procesului exploatării p:îdurilor de fag şi brad, s-a
dar o mai mare extindere articolelor din capitolul al patrulea al Codului , în sensul trecerii
sub administraţia organelor silvice ale statului, pentru exploatare, a tuturor pădurilor comu­
nale din Transilvania, ale composesoratelor, ale foştilor nobili, ale bisericilor şi şcolilor, ale
fundaţiilor publice private, a izlazurilor Împădurite ş i <1 terenurilor neproductive, a pădu­
rilor descendentilor re�imentuhti 2 din Năsăud şi a pădurilor comunităţii de avere ale fos­
telor regimente de grăniceri 1 şi 3 din Caransebeş. Controlul administrativ şi sih-ic al aces­
_tor comunităti urma s:i fie exercit:tt de către un repre:,.entant al guvernul u i (cu titlu de
comisar) . Aceluiaşi regim i-au fost supuse şi pădurile comunale şi ale obştiilor din Bucovina.
Pri n extinderea le�ii la teritoriile amintite, problema in sine a căpătat o deosebită impor­
tantă n u numai legislativă, dar ş i economico-socială 1 1 1 .

104 V asile Sabău, Evoluţia eco110miei /orestiere in Rominia . ., p. 3 9 1 .

.

105 Valeriu Di ntt, Politica forestieră lla(ională . . . , p. 2 1 4 .

106 Gh. Agapie , Exploatarea raţio11alil a pădurilor, în ,.Revista pădurilor", XXXV,
nr. 2/1 92J, p. 92-9.'1.
107 Ibidem, p. 93.
108 Mihail P. Florescu, Pădurile Româ11iei, Bucureşti, 1 925, p. 2.
1°9 C. Hamangiu, op. cit., voi. XIII-XIV, p. 642-646.
1 10 Ibidem, p. 652-662.
11 1 Sfera vastă a problemelor forestiere aparţinînd de pădurile composesoratelor şi a
celor grănicereşti a determinat apariţia unui număr ridicat de articole şi lucrări în perioada
interbelică. O do,·adă a unor grave probleme şi d e uriaşă actualitate. Dintre acestea amintim
cîteva : M. P. Florescu, Este averea Comunităţii de avere, avere particulară a grănicerilor,

www.cimec.ro / www.palatulculturii.ro
17� CONSTANTIN BOTEZ 20

nomcei nationa le, reprel't n ca , "ipsG factG• , recunoaşterea mare lor carenţe ale legislaţiei în
vigo :ue.
Dacă si cu a �[a re ?ervGr u l u i forestier al �tat ului, aflat sub sc ut u l legilor era aceea pre­
?.entată mac sus, chiar Jad dcn pre.entar e rezultă �i o doză de s u b iecti v ism , tie critică in­
dcreC1i [a adresa par t i tl u l ui liber al , nu este mai p u �in atlevărat că în păd u ri l e p a rticul are
se pecr�c�au gra v e anom a l i i . Iară. pe sc urt ce (onchitlea acelaşi tlocument : "se în1elege că
l a pan i cula ri situa�ia es1e mult mai grea " 126.
R eieri nou- >e 1� m u n ca corpuluc silvic raporloru l, tlupă ce renmoştea zbuciumul aces­
tui a p a ra t �i g re l11ăj i le i nt i mpin a t e s i stemalli.c, rel i e fa că · a existat " 1m birocrati�m şi centr, dirm
�< âF, � to r . de i,ziţi,zti;;d ori Je mu n cii p roductivă." , care "a p.zralizat complet acti;.:itatea orga­
n rlm pe riiaice - o coule �iJc..,ice - ;·ingurele productil.•e " 121 ( s u b l in iere a noastră). rn fin e,
b coa ce a<elte cri tici s-a a d ău g;t t şi i d ee a necesită�ii în l ă tu r ă ri i trec u t u l u i .. atît de În căr c at
in gre'lf l i " . Prcn form u l a rea atit Lie o t ego rică de f a p t se pr e gă tea cale l i beră c:truselului
n.a.,ion,Ll-ţăr.:nist . . .
P'rin lege.t en u n ţ a tă , din 25 apri l i e 1 9 .' C . s - a motli fica t structu ral admcnistra1ia fores­
t i er ă. Se desfi i n p ,.Casa Pădurilor", i 8 r a d m i n i stra�ia for es tier ă se separa in reg i� pu bl i că
a atonomă , i n t i tulată Citsa A u to n om ă a P ă du ril or Statu! LLi (C.A.P.S.). Ac est eia 11 r ev en e a
obtiga ria de a se go >po d ăr [ �i a mmerc i a l i t.!i m ate r ia l ul rezultat, tlupl n o r m e care să contlucă
la im·h eierea gesliunLL a n u ale cu profil. Se mai r eleva În a ce l a şi timp ca menire a C.A.P.S.
cumpăr area - .ii11 vmil;orife reulizau - de păd u ri p a rt i c u la re, terenuri montJ.ne nepro­
J uc ci,-e , c are să f<e apoi Î mpădu rite. să corectea tor en 1 ic apelor , să ridice valoarea eco­
nom ică a p5 ,cJ n i l or �i a pe�t" u irului de m unte . Totodată se î ns cr i a ca obliga1ia de bat.l a
notd u i or ganism gosp odăr i re a t·it m ai e l a sti că prin Direqiile regionale şi Oco al el e silvice,
pre..-ă tÎ nllu-se - s p re deo�ebi re de l er;isla, i a ante r io ară - cocnteresarea, ÎntrucÎ t " person al u l
(er;t) mo10r u l mecan i sm u l u i Je fu n qionare al at·estei v as te administra1ii " 1 2 8 .
J n m o J a p n te dor i m să re� ine m aten�ia cu o chestiune deosebită tiin con1inutul legii.
Se pre•eJea <· 5 ".-a!ori/icareu patrim aniului forertier s e putea /ace şi prin regie mixtă cu
a ro ciert , de asemenea, golurile de m�<llte, p:işu11ife puteau �ă se arendeze. Mai cu seamă p r i­
m a p re ;· edere va perm i te sl'a ndaloase a f aceri . Regia m [ x t:i Întottleauna s-a finalizat cu re z ul­
t;tte de r� ·; orabile pentru maril e b o găţ i i ale �ăr i i . "Asocierea" dintre stat şi marele ca p it a l a
l u cr at cu pr eJileq i e in f �voarea celui de al doilea p.trten er .
Fină l a urmă, p r i n cipiile pre vă z u 1 e atÎt de energic În lege şi de entu�t� t în Expu­
n er e:� de motive au fo s1 aproape permanent încălcate pe c o n si der ent u l extintlerii crizei eco­
n omice. P rin for�area e:'\ portului de material lemnos C .A. P. S . a fu nq iona t ne în t rerupt pentru
benefic i i 129. Rentabil eri!, intr-ade\·ăr, tl o meniul forestier, dacă activita4!a se solda cu
e-.:cede mc, În măs ură să sprcjne sub stan�ial b u geml statului. Dar, dorim să reliefăm că _ren­
tabilita tea se rea l i 7a at i t pe seama Jecim:ri< păd u ril or şi oferirii lemnului la preţuri "de
aua qie" , c:t şi pe s ea m a ccmprimării salariilor corpului si l v i c i n fer i or no .
Pr i n a._-eea�i lege a fost creară in cadr u l Ministerului Agriculturii şi Domeniilor o nouă
\' er i gă or ganizat o rică : Direqia r egi mului sllvic 13 1. Ei li reveneau, p ri n tre altele, următo are le
m ari a tribu,iuni : a) sup ravegherea aplicări i legilor silvice În toate pădurile ţării, b) dreptul
de (Ontrol şi asupra p ădurilor pani cu].tre, ale fondului b i ser ice sc, domeniilor coroanei, a per­
s.u anel o r �i instit u1 i i l or publice. c) administrarea din pun ct tie vedere tehnit a pat r imo ni ul u i
sclvestru com unal, composesoratelor, ob şti i lor. instctuli ilor rel igio ase, ale şcolilor şi fun da 1iil or ,
.J) preol'upareJ. penau ap l i carea legii ameliorărilor terenurilor degradare, în scopul revalo­
rifid rii lor, corectarea torenţi lor şi crearea de pădu r i noi. Prin propoqia sarcinilor ce le avea,

T.l< Ib'dem, p. 1 2.
12 7 Ibidem, p. U.
T.l� Ibidem, p. 1 &.
12'1 D. G . Mateesc u , lntrepri,Jderile statului, Bucureşti, 1 933, 26 pagini. Acelaşi· autor
tratează subcEctul enunţat � în uRevista de d.repr pub l ic " , anul IX,- nr. 1-4, ianuarie­
aprilie L '9J4, p . 9J şi urm.
1311 l n sch cm b , s-a avut grijă petnru o copioasă remunerare a unui director general, a
:J rgane[or centrale, a unu[ Consiliu de ad m inis traţ ie , plus un Comitet de direqie şi a perso­
n alului a p ropi at de acea stă ierarhie. Salariile suspuşilor erau extrem de ridicate, fapt care
a dedan � t crit ici severe, Jar care au rămas "vox clamantis [n . desena".
1 3 1 Cf. L egii pmtru administrarea pădurilor, pa rtea II-a, cap. l, art. 47-48.

www.cimec.ro / www.palatulculturii.ro
21 DIN ISTORICUL PADUR'II ROMANEŞTI 475

Direqia regimului silvic era un adevărat minister În minister, un adevărat "Minister al

pădurilor" 1l2 .
In temeiul legii lare a înfiinţat această vastă şi puternică Direqie au fost create, din
anul 1 9.1 1. un număr de 1 O inspectorate silvice : pentru Transilvania două (Sighişoara şi
Cluj) ; pentru Banat un inspectorat (Timişoua) ; pentru Basarabia, de asemenea, unul (Chi­
şinău) ; pentru Bucovina tot unul (Cernăuţi) ; şi pentru Muntenia, Moldova şi Dobrogea cinci
inspectorate. Infiinţarea lor pe mari părţi din ţinuturile istorice crea posibilitatea ca activitatea
să fie adecvată unor particularităţi silvice. Faptul era bine\'enit ; În schimb, era umbrit de
inexistenţa unui sprijin efectiv 1' n aplicarea legilor forestiere. Centralismul excesiv lupta pentru
economii exagerate, care să determine oricum beneficii, a determinat nu numai grave nemul­
ţumiri, ci şi multe Încălcări a conţinutului legilor. Cum demonstrau specialiştii - acei care
lucrau direct cu intinsa avuţie naţională - nu •ntu! se rezuma la faptul că se solilitau bene­
ficii, ci trebuiau văzute şi urmările legislaţiei care era tronată numai de principii financiare.
Schimbările legislative s-au resimţit chiar şi asupra conţinutului Codului silvic. A fost
afectat capitolul "Consiliului tehnic" şi s-a creat o altă instituţie : Consiliul superior 5ilvic w.
Articolul 56 prevedea, spre motivarea infiinţării noului organism, că el va asigura continuitatea
politicii silvice şi armonizarea ramurii cu celelalte compartimente- de- produqie. Consiliul
avea caracterul unui mic parlament al economiei forestiere, întrudt erau dezbătute şi elabo­
rate rezoluţii cu carauer directiv. Mai menţionăm că din rîndurile- acestuia era selectat
un aşanumit "consilier m inisterial silvic", care în calitate de specialist primea funcţia de
adjunct al ministerului agriculturii şi domeniilor 134 •
Rezultă, evident, că legea pentru administrarea pădurilor din 25 aprilie 1 930, plină
de reforme şi de premise pentru crearea unor noi organisme care plecau de la principiul
regiei autonome, excela prin încănarea şi chiar complicarea sistemului de administrare
a fondului forestier, fapt ce a condus în multe privinţe la stinjenirea organizării averii
domeniului.
Din nefericire, unele organisme create se preocupau exagerat de anumi� delicte
silvice înfăptuite de populaţia nevoiaşă a satelor, şi, În schimb, nu erau de foarte multe
ori observate marile fraude. lnechităţile epocii cunoscute În domeniul economiei forestiere
au fost ilustrate de celebrele ,.panamale" operate sub scutul unor hotăriri judelătoreşti,
care, pur şi simplu, au găsit căile de eludare a legilor 135• Faptele consumate ilustrează
grăitor moravuri, caraorerizează un regim şi demonstrează inoperanţa legilor, atunci cind
ele sînt o firmă spectaculoasă, şi nu un complex de norme generale edictate pentru binele
obştesc.
Un alt aspect se referă la spinoasa chestiune a ameliorării terenurilor degradare
- problemă ca�itală pentru paDrimoniul forestier. Solilitata cerinţă a fost mult dezbă­
tută, dar fără prea mari rezultate, în anii stabilizării relative şi s-a menţinut la ordinea
zilei şi în perioada crizei economice, Nu a trecut mc1 un deceniu de la aplicarea legilor
de reformă agrară şi foarte multe terenuri, care nebuiau să hrănească vitele, au inceput
să se dezgoleasdi de covorul de iarbă.

ll2 Valeriu Dinu, Politica forestieră a României după război, Bucureşti, 1 937, p. 1 2.
1J3 Cf. Legii pentru admini5trarea pădurilor, partea 1 1-a, cap. I l, an. 56-62.
1J4 !dem, art. 56.
135 Adonis Popov, Afaarea .:u composesoratul Bor1a iudeţul Maramuref, Bucureşti,
Tipografia "Carmen-Sylva", ş.a. ; în epoca de tristă amintire a afacerii Skoda, faimoasa
traficare cu material militar, În care au fost implicate personalităţi w legături care mer­
geau chiar în palatul regal, în aceeaşi ani, munţii noştri erau zdruncinaţi de afacerea Tirchler ,
nume în epocă de asemenea faimos, prin escamotarea legii de expropriere, prin însuşirea unui
latifundiu forestier imens, În detrimentul moţilor, .;; :ue au luptat energic, parcurgi'nd toate
gradele de jurisdiqie pînă la Curtea de Casaţie. Redăn pentru informare citeva titluri din
cotidienele timpului : Marea afaare Tischler, "Universul", 2 martie 1 930 ; S-au început
cercetările În afacerea Tischler, .,Universul", 1 4 martie 1 930 ; Afacerea Tischler, "Universul" ,
1 7 noiembrie 1 930 ; Senzaţionala Întorsătură Î n afacerea Ti5chler, ..Universul", 1 3 februa­
rie 1 9.\ 1 ; Procesul exproprierii lati/undiului Ti�chler, "Universul", 30 septembrie 1 93 1 ;
Un epimd în afacerea pădurilor din Maramurej, "Dimineaţa", 24 martie 1 932 ; Exproprierea
pădurilor din Ţara Moţilor, "Dimineaţa•, 29 martie 1 933 ; Procesul Moţilor, ,.Dimineaţa",
; februarie 1 935.

www.cimec.ro / www.palatulculturii.ro
� 76 OONSTANTIN BOTJ:ll 22

Această s i tu a1 ie a determinat ca legiuitorul să vină tu L�gea ptntru ameliorarea

u•,murilor degraclate din 2 8 i u nie 1 93 0 De. Confo rm ei trebuiau populate cu vegetaţie acele
;� one in c � re st i rpcre a pădu rilor pricinuie�te si m�itoare Împu,inare a rodirii pămîntului" 137.
Prin teren u ri degradare se ln �degea, potrivit ar:r. 2 din lege, acele suprafeţe nestabilc, care
nu mai p ot me nţine vcget a1ia, precum şi cele erozibilc. Potrivit legii, se căuta nu numai
menj in<',t"a '..:t"getaţi.ri for.rrtiere exirtt"nte, ci �i vr.�lorijicarea terenurilor neproductive. Con­
'inurul viza c � . d i n ce l e d o uă ml l ioan e ha din solul �ări i , susceptibile de a reveni produt­
aive, pe>te !50 000 ha grav e ro dare, s u p u se forma,ii lor to renţiale, să fie de urgenţă i'n­
g rijile pentru a se putea fixa vegetatia fo resti er ă ue. Desig u r, lucrarea iniţiată era în multe
p rivinte cn o nm de greu de executat, solicctînd i nve st i tii de mare a nve rg ură.
De fapt, ob i ec ti v u l prevăzut p rin legea mai sus amintită era surprins şi În activitatea
curentă a Casei Paduri lor. In ace as r5 d i re q i e se me n t iona atît achiziţionarea de terenuri
neproduc tive .,spre a crea pe ele păduri de proteqie•, cîw şi a unor întinderi din regiunea
muntoasă .. în sco p ul împădur iri i s au îmbunătăţirii lor". Cu m am mai demon5trat terinţ a
era "lieche-, ea era in cl usă �i in leglle de reformă agra r ă , precum şi În Legea pentru satis­
f�cerea treb uin1elor norm ale În le m n e de foc şi de const r uq i e ale populaţiei rurale.
S nit 1 de l e;;i a co n tcn u a t. "Monito rul Ofi c i al " din 7 iulie 1 93 0 înregistrează mai
multe legi. S - a e l aborat Leg!!.;� aswpra mergiei 1 39 d in care re � inem conţinutul articolului 29
pri vi tor la asjgurarea plu tarLtulu i . Problema În si ne avea o deosebită importanţă întruci'r
obliga la rezolvarea unor c h est iuni stri:ns corelate între ele şi de mare strin genţă pentm
econom i'a n. � ţ i o n ală. Pe baza acestei le gi a u apărut pre ţ io � se suudii În care se corela legă­
tur a d i n tre spa,iul Fo re stie r şi debitu l apelor de munte ; iar apoi dintre debirul rîurilor şi
pos;ibcl ct::ttea reabării u n o r h i d rocentrale. deci d i n tre .. �urui nrde " şi .. aurul alb".
Tot la această· d a tă , _ a emis o lege care e ra ele mult t im p aşteptată : Legea pentru
proU( ( ia m <J m1m mtelo r ,uturii 1 40 t\ Fost o lege am pl u dezbătută anterior. Ea decidea
c onservarea m onumentelor na tu r a )e În triplu sc o p : a) ş t i i nţ i fic , b) estetic şi c) interese
:le săo ă 1 a1 e.
In f i ne. � mmllm Legea per1 t1u comf>letarea şi modificarea art. 1 şi 40 din Codul
Sir6c 1�1. :\-[o d i fica rea Mt. 1 c on sta În adăug[rea unui aliniat (j) care prevedea că sînt
supuse reg i mul u i silvic şi pădurile pa rticularilor din orite regim de munte, de al sau cîm­
p i e, ce nu sint incluse in categor i i l e p reced ente, În care procentul păduros, raportat l a
regit•rre. s-a d i m cn uat st•b 2 5 la sută d i n !lupra fata j u de tulu i . Pri11 adău?,irea d e la arti­
colul 1 , t11treg,1rl fond forestier al ţării u Î11cadra Î11 no rmele unui regim silvic naţi onal
uJlilar, ceea ce rep rezenta împlinirea unei năzuinţe spre care au aspirat şi aspirau toţi
cei pitru n ş[ de necesitatea apără ri i .,aur u l u i verde". A rt i col u l 40 din Cod s-a modi fi t a t
În se mul tmci m ai ch i bzui 1 e gospodarii a păd u ri l o r moşneneşti. Prin adăugarea unui alin i n
( F) � hotăr a pri v i to r la c etele de moşneni vrînceni ca toate înorunirile care decideau soa rta
mun�ilor d i n zonă să ai bă loc numai În satul de reşedinţă al obştii. Prin aceasta, legiuitorul
a. 11rm ărit sa prelntim p : n e încheiere� unor tranzaqii în af�ra şi În dauna unor membri ai
acestei :"! .
L a :1n aliza el ementelor leg is l a t i v e m :1 i i m port an t e adăugăm că, î n anul următor, s-a
ehborat l.egea pl'n tru modijicare.r anicolului 27 al legii pentru ameliorarea terenurilor
ciegraaatt" 142. Noua lege, din 8 apri l i e 1 93 1 , avea menirea de a reglementa tonstituirea

13< "M onit oru l Oficiala, nr. 1 4 1 d i n 28 iunie 1 930

m D i n f.xpun�rra d� motive la le g ea pentru ameliorarea tere11urilor deg rada te , Bucu­
reşti, I mprime ria Centrala , 1 940, p. 2� .
13� i n tre altele preved eri le instruq iunilor de apl ica re a leg i i stabileau criterii admi­
n i �trative pe com u ne. ,j nu pe b � z i n e hiclrografice cum a r îi fosr norm :1 l . Era n fo r m u E i (\a
menajare a proprietălii private. (Vezi o ana liz ă În p r o fun z im e la C. Arghiriacle, Rolul
bicl wlofl,i< al pădurii, F.d. Ceres, 1 97 7 . p. 2 1 7 �i urm.).
139 ..Monitorul Oficiala , nr. 1 4 8 din 7 iulie 1 930 ; C. Hamangiu, op. cit., voi. XVIII,
p . 556-57!!.
1110 ..Monitorul Ofi cial " , nr. 1 4 8 din 7 iu l ie 1 930 ; C. Hamangiu, op. cit., val. XVIII,

p. 601 -60.1 .
111 1 ,,Monitorul Oficial", nr. 14!! din 7 iulie 1 930 ; C. Ha man g iu , op. cit., voi. XVIII,
:P· 62., -63 � .
t42 . Moni torul Oficial" nr. 8 2 din !! apri lie 1 93 1 ; C . Hamangiu, op. cit., voi. XIX,
p. 3 5 2-3 5 3 .

www.cimec.ro / www.palatulculturii.ro
23 DIN ISTORICUL PADURTI ROMANEŞTI i77

fondurilor necesitate de multiplele şi dificilele lucrări. Oricine îşi dă seama că legea veche
(Je mai puţin de un an) trebuia să aibă Încă de la elaborarea ei, acoperită latura finan­
ciară. Nu era suficient ca să se prevadă necesitatea înlăturării degradării terenurilor, fără
a se prevedea fondurile respective. Dar - aşa cum menţionează documentele de atunci -
veniturile ce trebuiau să alOpere cheltuielile erau aproape imaginare. "Subvenţiile" de l a
Ministerele agriculturii şi lucrărilor publice erau iluzorii, "sumele provenite d i n infracţiu­
nile ce Încălcau legile" nu apăreau, datorită birocratismului şi evaziunii prin manopere
dolosive, iar contribuţiile benevole Jin partea comunelor, judeţelor şi camerelor de agri­
wltură erau deziderate platonice.
Şi atunci, soluţia s-a găsit În modificarea articolului 27, prin care se formau 6 re­
surse de venituri. In cel mai mare parte accentul cădea pe amenzile Încasate pentru delicte
sau contravenţii la adresa pădurilor, din procentul calculat la diferitele tranzacţii, din ga­
ranţiile depuse de proprietari pentru lucrări forestiere şi altele. Observăm că veniturile
menite să alimenteze un asemenea fond nu erau fixe, ci v� riabile, în funqie de anumiţi
factori oc�zion�li. Se Înţelege că sub forma prevăzută nu existau garanţii sigure asupra
unei munci ordonate, pentru ameliorarea terenu rilor degradare. Formula legislativ emisă,
care trebuia să asigure financiar marile cheltuieli nu a fost prea fericit inspirată nici de Jata
aceasta.
Tn perioada crizei economice s-au Înregistrat şi alte elemente legislative. Ne oprim
;J tenţia mai întîi b Regulamentul pentrtt apiicarea articolului 5 din legea pentru admi­
llistrarea pădurilor din 25 mai 1 93 1 . Prin precizările făcute În susmenţionatul articol se
prevedea cu mpărarea de păduri şi de terenuri sterile în vederea Împăduririi. In scopul
enunpt, s-a creat un fond în bugetul Casei Autonome a Pădurilor Statului 143• Ţini.nd
seama de procentul destul de ridicat de terenuri sterile sau În curs de degradare avansată,
hotărîrea, ca atare, răspundea unui i m perios deziderat. Precizăm că nu era vorba de o sim­
plă replantare a unor porţiuni, ci de lucrări care trebuiau să opereze intens asupra curbe­
lor de nivel prin terasări, prin nivelarea unor ravene, prin dirijarea apelor de munre În albii
sistematizate (amenajarea hidraulică-forestieră) şi thiar prin zidirea unor contraforţi care
aveau menirea de a consolida terenurile pornite pe alunecare. Observăm că prin regula­
menml din 25 mai 1 9J 1 se realizau de fapt cerinţe impuse nu numai de Legea pentru
administrarea pădurilor, ci şi de Legea pentru ameliorarea terenurilor degradare.
Către sfîrşitul perioadei de criză economică a mai fost elaborată Legea pentru ame­
najarea pădurilor statului din vecinătatea Capitalei (din 8 martie 1 9:>3) 144•Deşi legea avea
un caracter local, ea răspundea dorinţei mai vechi de înfrumuseţare a împrejurimilor Ca­
pitalei 145. Prin conţinutul ei se transmitea din fondul forestier al statului spre folosin�ă
Bucureştilor o străveche pădure de 300 ha (Pusnicui-Snagov). Legea constimia un i·nceput
şi un imbold În preocuparea de valorificare a frumuseţei naturii şi va conduce, ulterior,
la crearea Oficiului naţional de turism. In legătură cu ea sîntem datori a face altă pre­
cizare : pe lîngă partea ei pozitivă, măsura a fost destul de friabilă, determinată de jo�ul
de interese ale unor mari personagii. Speculîndu-se dispozitiile legii de mai sus, concomitent
cu transformarea pădurii Snagov În parc de agremenr, dîndu-se urmare capacităţii regelui
Cuol al Il-lea tocmai În aceastli epocă de criză economică ajunsă la paroxism, guvernul,
fără nici un act legal, i-a dăruit 1 00 pogoane de pădure din cele 500 pogoane solicitate.
Deci, fostul suveran a inclus În patrimoniul său şi a beneficiat de acest domeniu fără nici
un titlu legal, sfidînd şi încălcînd legile pe care el insusi le investea cu "suverana" sa autel'­
ritate. Faptul în sine a permis Încă o dată rotunjirea fără acte a "sacrei" proprietăţi regale.
lată cum a evoluat legislaţia forestieră În cei 5 ani de măcinare a economiei de �ătre
multiplele fenomene ale crizei. Dacă comparăm perioada re>pectivă cu cea anterioară obser­
văm interventii masive din partea legiuitorului. Analizînd cu obiectivitate prefacerile sur­
venite sîntem obligaţi a defini multe din intervenţiile sintetiza!c: în pane ca necesare
(ţinînd ' se:tma de afirmarea principiilor unei superioare şi chibzuite gospodării forestiere ).
Se pare că pînă În această etapă nu s-a acordat aten�ia cuvenită conţinutului economiei
forestiere, ci mai mult activităţilor silvice. Din acest punct de vedere existînd o uriaşă

\43 "Monitorul Oficial", nr. 1 1 8 din 25 mai 1 93 1 .

'144 "Monitorul Oficial" nr. 56 din 8 martie 1 9J 3 ; C . Hamangiu, op. cit., voi. XXI,
p. 7 1 -72.
145 Şi în 1 9.H la 8 februarie prin M.O. nr. 3 2 s-a emis Legta pentru În/TJ�must{a rea
imprt]urimilor Capita/ti.

www.cimec.ro / www.palatulculturii.ro
 - · OONSTANTlN BOTEZ 24

dc!itanP:: ·înţre un con� i n m şi celălalt, pe de o pa rte, în.rre ta i erea pădurilor pentru comer­
ciali.,_ <'lre [nferioa ră, ia r pe de ahă pa rte, tă[erea păd u r i l o r u rmînd a fi comp l eta tă c u un
a numir g rad de p rel un.:ue :1 lem n u l u i rezuha1 ; cleei să se facă un l·o m er � în l·a re �ă se
nlori f[ce �i <.on t[n u i ta rea aportului <lin secrorul J e p re l uc r a re a gaterilor sau chiar al l a b ri­
<ilor . .'\asta este cu m am men�ionat as pectul po ; i t[v. E , i stă î n să şi re ve rs u l l u i. S-au em i s
muhe legi ca re p r i n con, inurul lor se sup r"-pune .w ; mulre interven t i i legis lative la scurt timp
:�u fost duhhte de noi regulamente lămuri toare ; a u i n te rve n i t co m pletări de legi cu noi
alin iate care 3 11 sdp u ini1 i a l . Se o bsen·ă o a d evă ra tă feb ril itate in cmi >iunea de legi.
Ana l i 1. a ist ori că a leg i s l a ţ[ei ne permi1e s � s u b snie m fără a e :\ a ge r a la idee:1 (enunţată
de fa p t ), a legiferomartiei _., cu orice p reţ. faptul in sine a fost wnsemnat şi in epolă
de orga n ul de !ipec[al i t 3 te ,.Curieru[ j ud iciar " , unde se demo n qr a că fe c un d i t a tea p.u lamen­
rului deven i !ie prove rb i a l a . Le g il e izvorau din a b u n d en ţ ă ; ceea ce unii c re au alţii anulau,
' ompletau s a u c h i ar dis trugeau U7 _ Din ace�r p u ncl de vedere, perioada crizei eco nomi ce
;a p a re In "laboratorul" no!itru Gl e ta pă În care se material izează v i z ib i l o pronunţată legă­
aură Înt re facaorii econom i ci �i c ei <.1e natură l egislat ivă care Încearcă să c ro i as d un vestm i'n t
ma[ m u l t de !iuprafa�ă pe un orga n i sm cu pri n > p uterni c de febra insrabilităţii şi a l en ome­
nclor an 1cronice.

Pre/acerile �i tendinţa Jegirlaţu·i dh1 anii 193-1 - augurt 1940

Pennu primul decc n [ u � i jumătate ce a urmar constituirii starului unitar s-ar putea
trage, ta prima vedere, conc l uzia că s-a creat cadrul j urid ic
mult sol i citat În scopul apărării
patrimoniului foresr ier ; in rea l i tate, o an:�liză obiec tivă axată nu numai pe conţinutul legis­
h�iei, ci �i pe al p rocesel o r economice petrecute demonstrează grăitor că aceasta r�mînea
încă i n m ul te pri v i n �e o cloleanţă. Faptul că s-a g ene ral i z at şi adecvat Codul si lv i c În anul
1 92 3 nu a reprezentat decit un început. După cum am reliefat, legile emise d u pă 1 92.>
Înc�rcau vechiul Cod ; ele dcven[nd un sistem greo [ , prea puţin eficient şi uşor de ocolit,
c re î n d noi por ti'e de e l u d are a unor prevederi binevenite.
ln noul cadru economic de sensibili-zare cunoscut după cri�:a din 1 929- 1 93 3 , prima
măsură l a care ne referim este Legea privitoare la regiile autonome din 4 mai 1 9 3 4 148• Acest
act avea menirea s.ă a nu l e•.e consecin,ele negative ale legii din 1 929 pentru organizarea şi
� d minis trarea pe ba ze economice a intreprinderilor p u b l ice, cu principii de exploatare co­
mercia l ă a tu tu>or sectoarelor de produqie ale domeniilor statului. care se dove di seră v:idit
dăună toare, chiar de la promulgarea ei. l:n sistem birocratic c omplicat , care apăsa bugetul
!ilatului p rin mu l r[ple organe de cond ucere, copios remunerare, un birocratism care frina
activitate a, se adăuga la o realitate şi mai gravă : pu l veri z area unităţii buget:ue .
Pemru remedierea acestei situa,ii, rămasă f ai moasă În analele politicianismului - cu
a faceri !;C lndaloase (vezi af:lcerea composesorarelor d i n T r a n sil va n ia ) , legiuitorul din 1 934
·a emis legea mai !ius enun �ată, care viza mai cu !ieamă unele legi din anii crizei : Legea
din 1 9 2'9 care h otira e \ p loararea În regie a ruturor se cto a relo r economice ; Legea pentru
admin i .u area pădurilor, din 1 93 0 . Ambele legi În timpul a p l i că r i i l o r au demo n strat, din
multe puncte de vedere, p e l ingă ineficacitate şi inope r a nţ ă, posibilitatea folosirii lor chiar
în dauna s-tatului. De aceea !ico pu l enun,ar al legii din 1 934 era : 1 ) restabilirea unităţii
bugetare ; 2) exerci tarea u n u i control real şi efectiv al minister u l u i respectiv asupra admi­
nistra�iei comerci ale ; 3) !iimplificarea complicarului aparat administrativ şi reducerea numă­
rului f unc�on arilor angaja�i (recruta�i. În bună parte, din clientela po l itică) ; 4) armoni­
z area act ivită' i l !ien i ciilor publice cu interesele economiei na�ionale. Se suprima persona­
l-latea jwiclică a acestor Întreprinderi cu excepţia regiilor autonome a Căilor Ferate �i a
Casei auronome a monopolului (C.A.M.).
Celelalte legi autonome, care de drept şi de fapt şi-au pierdut a utonomia , au trecut
În t u r clarea unitii�ii administrative a ministerului resp ecti v. In temeiul legii , din 4 mai 1 9 3 4
C .A.P.S. a lost trecută de h 1 i ulie 1 934 În cadrul Mini!iterului Agriculturii şi Domeniilor,
pistrindu-şi , ca Însemn aparre bugetul prop ri u.

._.. Toate aces1ea ne duc cu gîndul la constatarea l u i Charles Louis de Montesquieu

tare demon!itU la v remea sa că ., Legile inutile slăbesc pe cele necesare" . In fapt ideea
iluminisrului f ra n ce z o îmîlnim încă din veche a gîndire elenică.
14J "Cu rierul j udiciar" nr. 1 0 din 9 martie 1 930.
1 �1 C. Hamangiu, op. cit,, voi. XXI I, p. 21 0-2 1 6.

www.cimec.ro / www.palatulculturii.ro
25 DIN ISTORICUL PADURll l ROMÂNEŞTI 179

Pentru aplicarea acestei legi s-au votat l a 22 februarie 1 935. două regulamente : 1 ) Re­
gulamentul administratiei Casei Pădurilor şi 2) Regulamentul serviciilor centrale şi ex teri­
oare C.A.P.S. A mbele prevedeau norme noi de funcţionare, care aveau menirea să deter­
mine o activitate economică mai realistă concomitent cu o practică forestieră superioar:i.
Anul 1 9.' 5 Înregistrează noi acte legislative care demonstrau o optică deosebită faţă
de trecut. Mai întîi, atentia ne este reţinută de Legea pentru pădurile necesare ap;irării
lla(ionale. din 1 3 aprilie m, care consfin\ea pentru o parte din păduri rolul de adevărată
metereză. Spectrul războiului, aqiunea des�hisă de agresiune a statelor fasciste, a readus
in ac tu a l it a te rolul pădurii ca element de apărare. Astfel, ra\iunea legiuitorului s-a î m l repta t,
din nou. spre acel . . codru, frate cu ro mâ n u l " , care trebuia sp ri j in i t în procesul de refacere
şi totodată co n serv at . Legea prevedea calea procedurală a declarării p:idurii ca necesară
apă răr i i şi lega e x ploa ta r ea de prea!rtbilul amenajament. Pe baza tristei experiente acumulate
pină la acea dată, excep\iile l a defrişare au fost riguros stabilite 15°. Legea apare, evident,
ca un act organizatoric necesar, de natură să protej eze acea parte a f o ndul u i forestier care
intra sub incidenta ei.
O altă interven\ie legislativă a fost cunoscută l a 20 aprilie 19_, 5 15 1. Evid en t , Codul
Silvic d i n 1 ':I l O. cu toate modificările ce i s-au adus ulterior, avea unele l ac u ne p riv itoare
la pădurile de proteqie. Pentru remedierea acestu i aspect a fost elaborat!, Legea pentru
pâdurile de protecţie, act legislativ de importanţă capitală, care reprezenta un progres real
�i constimia o etap:i de s u pe r iori t a te În regimul silvic interbelic 1 52.
·
Si in acest ca t , norma legislativă a st î rn it aprecieri contradictorii. In timp ce pentru
I lie C. Demetrescu, ea se Încadra În ., jocul de-a legile" în scopul de a face să crească co­
lecţia de legiuiri silvice, fiind, În concepţia sa .. mai uşor de a emite o lege impresionantă
şi volu m i noa să, care nu costă n i mic pe stat decit de a face cu adevărat ceva real pentru
economia fo restie ră " 1:3, pentru V. Sabău aceeaşi m �sură reprezenta un cîştig 1 S4. Polemica
·
a con tin u a t şi În anul următor 155 .
Exact la zece ani după aceste schimburi de idei V. Sabău va relua analiza legii din
20 aprilie 19_,5 şi va evidenţia la noi dimensiuni pu nct ul de vedere susţinut. Cu aceast:i
ocazie va scoate în re l ie f cum legiuitorul a urmărit .,a imprima proprietătii forestiere carac­
terul de funqie publică" l56, fără a tine seama de namra ei. Acelaşi autor va demo nst ra că
legea de proteqie din 1 935, a fost m;1i mult decît necesară întrucît Codul silvic În vigoare
aşa c u m fusese dăltuit nu califica drept păduri de proteqie decît pe cele particulare, rămî­
nind În a f:u a legii celelalte proprietăţi.
Sesit.ăm intronarea unor discordanţe pentru proprietăţi diferite la pădurile ce îmlepli­
neau acelaşi rol. Legiuitorul a comis în acest domeniu o gravă eroare. In Codul silvic erau
catalogate păduri de proteCţie numai pădurile particulare situate în anumite b:vine de re­
cepţie cu torenţi, eroziuni, po vîrn iş u ri dislocate şi altele. In schimb, terenurile similare care
aparţiuneau statului , Domeniilor Coroanei, Eforiilor şi altor instituţii erau lăsate la apre-

149 Ibidem, voi. XXI I I , p. 3., 7-339.

15� Din cele 7 cazuri în care Codul Silvic prin art. 1 3 permitea defrişarea pădurilor,
legiuitorul menţinea numai două, prevăzute de paragrafele c. şi g. Dar şi acestea erau. l a
rîndul lor, co nd iţ ion ate de aprobarea prealabilă a Marelui Stat Major.
151 .. Monitorul Oficial "' , nr. 94 din 20 aprilie 1 9_, 5 ; vezi şi C. Hamangiu, op. cit.,
voi. XXIII, p. ·' 72-.37; ; în acest sens ni se pare interesant şi articolul l u i I. Milescu,
Ideea de comen·are a pădurilor În legirla(ia romanească , În "Revista pădurilor - industria
lemnului - celuloză şi hîrtie" (silvicultură şi exploatarea pădurilor) , nr. 4/ 1 978, p. 178,
col. I-a.
152 I on Gheorghiu, Apărarea fondului forestier împotriva infracţiunilor fi contraven­
(iilor, B u c ureş t i , Editura Ceres, 1 978, p. 37.
153 Ilie C. Demetrescu, Legea din 20 aprilie 1935 pentru pădurile de protecţie. Con­
sideraţiuni critice, În �Revista pădurilor" , an XLV I I I ( 1 936), nr. 7-8, p. 805.
154 V. Sabău, Pădurea de protecţie în legislaţia silvică romanească, în idem, nr. 1 2,
p. 326 şi urm . .
155 Ilie C . Demetrescu, Tot î n jurul legii pentru protecţia pădurilor, Jdem, an. XLIX,
nr. 7-8. iulie-august 1 937, p. 894-9 1 7.
156 V. Sabău, Evoluţia economiei /orestiere în România. Regimul JUridic. Normele de
ocrotire, exploatare fi cultură a pădurilor, Publicaţiile societăţii »Progresul silvic", Bucu­
reşti , 1 946, p. 402.

www.cimec.ro / www.palatulculturii.ro
4 80 CONSTANTIN BOTEZ 26

cierea �pecLa ! i �tilor În amen aJan . . . Făcîndu-se această separatie neinspirată, s-a creat posi­
bilitatea Înreg i urăr i i unor elemente s ubiective care vor produce daune serioase. S-a pierdut
aic i din veclere un el ement de d rept : legea t re b u i e să aibă un caraner general .
Eroarea ce s-a mentinut pe linia catalogării ( o;e p ar ării ) regimului pădurilor de proteqie
a per m i s ab u7nri cu grele urmări. Capi talul particu l a r individual sau societar în lupta pen­
t ru inve sti,ii cn mai m i ci, dar cu un profit cît mai ridicat, a f:cut adevărate ravagii În
per imetre u nde de fap t pă d u ri le îndeplineau ,·izibi! un adevărat rol protector.
Pentru a d aptuea Co d u l u i la o situ aţ i e normală, pentru a lichida re gi mul diferenţiat
men ţ i o nat, �legea din 1 9 35 face d iscrimi nar e judicioasă (în sens de separaţie - n.n.) a
'ifctor ul ui pă d uri l o r de p roteqie, pe care-I reglem ent ea ză conform celor mai avansate con­
ceNii do ct rinJ re " ur. Legea pre vedea pentru această categorie de păduri un regim j uridic
special , subilind norme t ehnice de v alorificare, d e r e gen era re a fondului, iar cazurile limi­
t ate la defri�are s-au restrîns şi m ai m u l t, interesele economice a le proprietarilor fiind sever
s ctbord onatf celor de pro po rţii naţionale.
Prin d i spoziţ i il e arr. 7 din lege, statul de�inca totodată dreptul de preemţiune asupra
pădurilor de proteq i e care aparţineau proprietarilor cle altă categorie. Această prevedere a
rid icat enorm conţi nutul valorii legii.
E.xtin derea ce o dădea legea, considerî nd ca păduri de proteCţie pe cele necesare apa­
rarii na,ional e �i menţinerii unui climat favorabil sănătăţii publ ice, cele destinate ca perdele
de pro teqif �i ir i gaţie aeri ană d i n regiunile de cîmpie, păd ur i le care împiedică eroziunile,
sur păr i l e, ce l e care a s i gură cursul regulat al apelor etc. - statornicea la bază principii de
[arg o ri zont, inspirat din preocu parea de a menţine şi ameliora solul ţarii.
Men�ionăm În ord ine cronol ogică o altă m ăs u ră care priveşte fondul forestier : Legea
pritJito ,. re J., 1ei.Uregirea Mănăstirii Neamţului În folosirea vecrei înconjurătoare. din 4 apri­
lie 1 9 \5 1511 . Fa t5 d e [egea comentată mai sus, concepută cu simţul răspunderii faţă de patri­
mo n i u l fo resotie r na�ional, aceasta, prin continutul ei, provoacă nedumerire legitimă. Este
cunosCI • r că În L863 159, A l . 1. Cuza, M. Kogălniceanu şi Costache Negri au dus o adevărată
l u p tă inte rnă şi externă pe n t ru a scoate din stăpînirea mănăstirilor importante avuţii naţio­
n ale. p rintre care �i un bol':at areal forestier, care va Întregi substanţial patrimonivl sta­
tu l u i . Şi cu. toate acestea, d upă 72 cle ani se făcea u n pas Înapoi 160. Un guvern liberal,
avînd ca prim- ministru pe Gheorllhe Tătărăsc l \ , a restituit cu multă uşurinţă desigur, din
mot ive opor tu n i sote , mari Intinderi de păd uri în favoarea unor mănăstiri.
Rea l i zînd n- se a cest act, au urmat alte "danii de tip modern" din partea statului la
adresa proprietă,ii biserice�ti. La mai p u ţin de 2 ani s-a emis o nouă lel':e în favoarea Între­
�iri i acestei proprietăţi : Ll'gea pe n tru inzestrarea unor măr1ăstiri ortodoxe din ţară cu in­
tinderi tie păduri �i alee t rr enuri 16J. Care a fost mobilul actului legisl:ttiv ? Un răspuns
dens, documentat. Il detinem de la un contemporan, un recunoscut şi activ apărător al fon­
dului fore stier. . . P o l i ticie n i i , pen tru a-�i at rage de partea lor şi breasla preoţească - scria
M. P. F l o re 1 cot - au Împ ropriedrit m itropoliile, episcopiile şi mănăstirile cu păduri. S-au
S 1{'f"i f i cat a < tîel aproape 50 00:1 hec ta re de păduri d in cele mai valoroase şi frumoase" 162 . Deci,
avem explic :l ţ i a clară a mob ilului : interese pol itice de moment au determinat înstrăinarea,
cu carcrcler perma nmt, a unei părţi dintr-o importantă avuţie naţională.

15T Val e ri u Dinu, Politica forestieră 11aţională. Doctrina modernă şi realizările epocii.

1 9 t8-1 9J8 • .. Via�a forestieră " , 1 939, p. 2 .H .

15 � • •M o n i 1 0 ru l Oficial«, nr. R O din 4 a pri l ie 1 9.\5 ; C.. Hamangiu, op. cit., voi. XXI II,

p . 2.i.�- 25+ ; .,Curentul" din l i u l ie L9.l 5 .

��� Seculariza rea s-a realizat prin legea d i n 1 7/29 decembrie 1 863 ; vezi şi C. C . Giu­
rescu , Suprafafa moşiilor m.�nâstireşti secult�rizate la 1863, "Studii", XII ( 1 959), nr. 2,
p. 1 5 5 � i urm_
16� Le�e a a fo st urm ată 1 a scurt timp de un Regulament pentru aplicarea legii privi­

toart" la ri"irrtegraTea mănăs tirii Neamţ - Secu în folosinţa vetrei înconjurătoare (vezi " Mo ­
nito rul Ofici�l�. nr. 6 75 d i n 2 august L 9 3 5 ).
161 " Monitorul Ofic i al " , nr. 66 din 20 martie 1 937 ; vezi şi C. Hamangiu, op. cit.,

vol. X X V, p. 402-404.
;<IZ M. 1'. F l orc;cu, S::Irrificar,·a p:C-Irrri/or, Bucureşti. 1 9 ,9, p. 1 6 ; vezi În a;:elaşi sens
valoros�.d a rti ml a lui C. D. Chi ri ţă, O noztă rdrmţuire a patrimoniul11i nostru forestier :
pătiil'ri pmcru mănăstiTÎ, "Via�a forestieră", IV, 1 936, nr. 1 1 , p. 492-493.

www.cimec.ro / www.palatulculturii.ro
27 DIN ISTORICUL PADUNI ROMANEŞTI '181

Revenind la analiza cronologică a legislaţiei forestiere, ne referim la Ltgea pentru

organizarea Ministerul»i de Agricultură fi Domenii, din 2 noiembrie 1 936 163. Conţinutul ei
este documentat , simţindu-se cerinţa imprimării unor norme tehnice de funqionare pe com­
partimente. Rezultă dorinţa tehnicienilor de a imprima Ministerului care se preocupa de
îngrijirea solului un rol mai activ, care să permită o valorificare superioară a celui m·;U
important şi întins mijloc de producţie, iar În cadrul acestuia domeniului pădurilor.
In sprijinul silviculturii s-a hotarit înfiinţarea Institutului de cercetări şi experimen­
taţie forestieră. Realizarea unei asemenea instituţii a fost un deziderat mai vechi. Din anul
1 920, pentru scurt timp, la Sinaia a lucrat promiţător o staţiune de exeerimentaţie fores­
tieră. Desfiinţarea centrului menţionat a constituit o eroare administrativa, de aceea, după
16 ani, la insistenţa profesorului universitar Marin M. Drăcea s-a constituit Institutul de
cercetări, c.are a devenit un adev;irat lăcaş nu numai de studiu, ci de impulsionare în
refacerea unor zone silvestre.
Alături de măsurile enunţate mai sus, un loc aparte a revenit legii cooperaţiei care, î n
conţinutul e i , a cuprins şi aspecte legate d e o nouă orientare a organizării şi administraţiei teh­
nice silvice. Deşi în întreaga perioadă a deceniului anterior s-a scris mult privitor la locul
deosebit al acesteia În diferite domenii, inclusiv cel silvic, realitatea demonstrează că ideea
cooperaţiei În rîndt�l ()opiniei publice erai în mare parte compromi�ă. Afacerile făcute de o
parte a burgheziei săteşti în colaborare cu vîrfurile politicianismului local erau notorii. Materialul
lemnos care fusese repartizat cu o destinaţie p recisă a fost folosit de unele cooperative în
scopuri speculative. In acest context s-a hotănt revizuirea prevederilor legislative. Aşa cum
se scria într-o lucrare din epocă, .,politicienii României, văzind că problema izlazurilor e cam
bătătoare la ochi, au modificat în 1935 Legea Cooperatiei şi pe baza acelor nenorocite art.
1 67 şi 1 68 introduse cu viclenie în lege, au d31t iarna m pădurile statului. In dosul acestor
cooperative forestiere, sint, de fapt, numai interesele politicienilor şi ale străinilor" 164 .
Legea Cooperaţiei, din 6 aprilies 1935 interesează problematica noastră forestieră, întrucÎt,
printre altele, hotăra trecerea controlului ob�tilor de moşneni, a composesor atelor ş i a comuni­
tăţilor de avere sub controlul Centralei Cooperativelor de Indrumare 165 . Articolul 129 pre­
vedea că îndrumarea tehnică, controlul tehnic silvic şi administraţia se realiza numai prin
organele de stat competente. De asemenea, prin art. 2 1 4 se hotăra că atribuţiile date prin
Codul silvic Casei Centrale a Băncilor Populare treceau În mod automat asupra Centralei Coo­
perativelor de îndrumare, Se închidea, astfel, una din portiţele afacerismului care prospera�e
pînă la acea dată. Observăm că Legea Cooperaţiei În naul cadru canaliza oarecum activitatea
cooperaţiei forestiere _pe un făgaş mai concis. Din nefericire, fenomenul respectiv, a avut loc
destul de tîrziu, dupa ce s-a cunoscut bricuirea unor întinse zone, fapt ce a permis grave şi
scandaloase afaari.
De fapt şi noua intervenţie legislativă 131 rindul ei, în decurs de numl\t patru ani, a
înregistrat alte şi alte intervenţii. La Începutul anului 1 93 8 a fost înfiinţat Ministerul Coopc­
raţiei 166• Existenţa sa a fost extrem de scurtă. La 4 martie acelaşi an a fost emis un decret­
lege privitor la activitatea cooperativelor şi a obştiilor de moşneni, răzeşi, foste composesora.ce
şi comunităţi de avere grănicerească 167. Observăm că aici au fost incluse tot felul de asociaţii,
unele din ele trăgindu-şi rădăcinele din orinduirea sociali anterioară. . . In fine mai adiugim �i
Legea pentm completarea, modificarea şi rectificarea legii pentm organizarea cooperaţiei din 20
ianuarie 1 939 168• Reţinem din sublinierea făcută cuvintele : completare, modificare, rectificare.
Oricine îşi di seama ci m intervalle foatrte scurte se venea cu noi şi noi precizări care dove­
deau de fapt lipsa unei linii de gîndire şi aplicabilitate legislativă .
•

Deşi analiza încercărilor legislative impuse de cerinţa specialiştilor forestieri reliefcază

schimbări de substanţă prin elaborarea cu uriaşe greutăţi a unor prevederi, legi, hotărîri şi

163 .
,Monitorul Oficial", nr. 255 din 2 noiembrie 1 93 6 ; vezi şi C. Hamangiu, op, cit.,
voi. XXIV/2, p. 512-581 (partea referitoare la silvicultură).
164 M. P. Florescu, Sacrificarea pădurilor• • , p. 1 5.
16S Conform .,Monitorului Ofici�a, din 6 aprilie 1935 ; a se vedea şi Vasile V.
Vasiliu, Ltgiuiri forestiere. Indicator cronologic # alfabetic.1910-194J, Tipografia ., Viaţa
forestieră" , 1 944, p. 77.
166 Monitorul Oficial nr. 29 din 5 februarie 1 938.
167 Monitorul Oficial nr. 52 din 4 martie 1 938.
168 Monitorul Oficial nr. 17 din 20 ianuarie 1939.

www.cimec.ro / www.palatulculturii.ro
 CONSTANTIN BOTE?: 2.8

dc:ciz i i , lol�i, da.t0rită opticii şi practicii dif.erite a partidelor ,. istorice " , ;care "foloseau tri­
bun a parlamr n tar5, efrctul multora dintre ace>lta a fost diminuat >au chiar anulat. · Lipsa unei
polilicL constame, unLtare :ti de perspectivă este .remarcati de oricare cercetator obiectiv. Este
:oviz Lb i l 5 tendinţa de folo>ire a ,.autului ve rde" , ca.re susţinea un buget ce se ridica la m:li
mnltc:- mLlLa rde , în acopc.rilea unor dc:-ficLte din domeniile administrativ-gospodăreşti, în folo­
si rea �i chiar favori zarea unor aface ri, unde complicitatea · dintre capitalul · intern ·
· şi cel străin
·

era in f l oare.
- . Aşa cum >-01. Jemomtrat şi în capitolul anterior, legi slaţia silvică era supraîncărcată,
dc-veni5e greo air, dificilă de ap l i c at, datorit5 nenum3 ratelor modificări ale Codului silv i c . De
aceea, din anii 1 93 5-1 9 36 5e >inue din ce in ce mai insistent cerinţa unei legislaţii silvice un-i­
·1:ue şi care �� corespunJă dezideratelor just i ficate ale ·corpului silvic·. ·
Referirile Je mai · su>, pe lîn gă faptul că r elevă . o trism realitate ilustrată de Încăl­
ca.rc:a cad rulu i juridic şi i n ef i cienţa l u i dovedesc to todată, d le gi slaţi a silvid. interbelică deşi
:se carac ter i te:'l!ă cu deoseb i re prin can titate (num:lrul marţ de acte normative) normele re;­
pec ti v e . au di:m a s mai mult texte complet nesocoti te <le p rac tică " 169.
La f]nde p eri oadei i n terbelice, � i tuaţia numerid a actelor elaborate de impor tanţ:l m:1i
mare �au m ai rc�• u , :i . de cLcc : Z ie . orientare, revenire er�1 următoarea : fuseseră elaborate 39'i
legi. �i di>pol i ţ[ u n i . el i n ca.r� � e a n u l : Hcr5 1 'i S . Deci, apa ra tul legislativ lucra co nco mi ten t cu
Codul silvic �i 2.1 te leg i , decrete, dispo7iţ i u n i , regu l a m en te şi j u r n a l e privitoare l a ace�t
domen i u ITJ_ Dar 1i aici este ncce�ar a s.c face o remarcă. Multe din l e gile , hotărîrile, deciziile
�i reg u l amen tele în ,-i �oare nu au r�mas in tacte. La' rindul lor, an cunoscut modificări, faptul
în �ine canzind grCLLt::iţi 1 i , totodat::i, posibi l ităţi de apl icare interesată. Fenomenul este hine
>urpri n > într-n l u crara de s;trictă specialitate, un de se afirmă că " aproape fără excepţie, legile
silvice, carr aJuccau ceva n [)U, se dubleaz5. curînd cu modif•iră ri indispensabile, sp re a le
m cn,ine ]n ut. • ' 1 1• . ' __r· '
O exa m i n are a acest u i · conglomerat de_ i!ltervmţii şi s up rapu ne ri legislative, care urmăreau
,. o rganizarea�, "reorgani?.area " , .,modif i carea"·, ,.pre�izarea" . cu ·su tced area la interval extrem
de >Curt, dovede�te fără p u ti n 1ă de CQ mbatere, _pe de o parte, anumite căutări, iar pe de altă
parte, l i p >a unui pl�tt de pcrspectiv:i �i a uf1ei. urut3ţi între tot ceea ce se în fă p t ui a, în domc­
no u l silvic . Cum afirma un rem arcabil cunoscător al silviculturii, analiza situaţiei evidenţiaz.l.
. m<�i deg r ab ă rcwl tatu) unor măsuri p r ipi te, ,are nu au fost bine· studiate şi. care nu ,pot avea
decit_ o i�fl � cn1ă nefa�t:1 a�up_ra eco�o�iei f?� es tiere în �enera] :• m; l a ca�e tr cb � ie obligato�i n
ream mt 1 ta Ş • opt1ca . .
d , fenta a rotattvc, pohtJce. Observam ·existenţa u n u 1 adevarat zel leg•�­
l:a.tiv in �conom i a foresti eră 17�.
5<: i' n ţe]eg-e că un a se menea c;�.clm j u ridic de,·enea extrem de g reo i . Se i mp un e a ca atare
reali1arta u n ei lcg i >laţii core� punz�toarc care să \Înă seama Je ce rin ţele justificate ale specia­
li�l!i l o r. Totl'dat:i, se solicita. î n făptui rea· unei. noi statistici 174 a pă duri l or care să jpcrmit.î
c unoaşt-ert:<l in amă n unţ i me a stării v as tului patrimoniu. Spre deosebire de celelalte domenii
de acti'"Ltate, in a ce st per i m etru cra11 l n trun i te posibilităţi su perioare organizatorice �i financiare,
(.arc, cu cun cur�ul unei kgisla1ii ferme, ar fi putut sprijini refacerea importantului fond sil­
vt>tr u .
lat::i rî t�va aprecieri - distan�ate total prin conţ:nutul lor - făcute de spec i ali 5 ti c,l
autori·, atc. ,Cc, J ul sil v i c antebelic, Jupă 2 0 <$li de ap lica ţ iun e, dar încălcînd două epoci de

.._, Ioan A l bu, C!ir< de drept financiar, Tipog r a fi a Învăţămîntului, B u c ure ş t i , 1 957,
P- 2:11 .
; re C alcu l u l s-a realizat după Va >i le V. Va si l i u , Legiuiri /orertiere, indicator cronologic ,I l
ozi).,J,etic, 191 0 -1943, Bun1refti, 1 944, 2�7 p a gi n i . Vezi cu d eo se b i re paginik 4 �i 285.
: n Valeriu Dinu, l'o[iliu.l forntierii naţional,"i. _ . , p. 248.
1 72 V a� i l e V . V:a�i l i u . Legiuiri /urcstiere . . . , p. 4 .
1 13 V aleriu Dinu, Politic.:� forertierii. 11aţio11ală. . . , p. 247.
:-N In le g:1tură cu statisticile foresticre amintim : prima a fost înEiptuită În vederea
piipulari7.5 rii domeni ulu i · fo restier la n :poziţia universali _de la Paris din anul 1 900. A [o't
p ubllca t.� :��bia in 1 9 1 0. lntrucÎt operaţiunile s-au făcut cu num·eroase erori, relevate de
publicaţ i i le d e specialitate s-a trecut l a revizvi.rca şi completarea. aceste ia . A doua statisti.:ă
gen rrală a fost finalizat� în anul 1 9 1 2 dar nu 31 fost p ubli cată . A treia st a t isti că generală a
fo>t rublic al 3 in anul l 9 2 5 . Tn scopul l i chiJiîrii unor l ipsuri strecvrate în .conţinutul �cestcia;
în anul 1 9 2 9 �-a publicat o l ucrare ce o completa pe cea an terioară . A patra statistică a fo ;t
publicată de către Casa pădurilor În ::mul 1 9 3 3 . D u p ă această dată s-au mai făcut propLI­
neri � i c h i ar >-a p o rn i t la rt·alizarea unor asemenea lucruri, dar ele din diferite mo t ive nu s-an
final i ;;at.

www.cimec.ro / www.palatulculturii.ro
29 DIN ISTORICUL PADUR!II ROMANEŞTI 183.

contrast izbitor, nu mai cuprinde dispoziţiunile care să stăpînească . revoluţionarea posbe­

lică" �75• Un alt autor evidenţia deschis că "În materie legislativ:i, cu toată activitatea atît de
bogată din ultimele două decenii, România se găseşte în fa.ţa unor mari probleme 1 76• . cel:t1 f" !
autor, rderinduse la Charta ' silvid aprecia laconic : .,Cddul silvic, lege de bază a mtregu
noastre economii forestiere, 1111 mai coresp11nde timpurilor şi prin modificările şi compktările
aduse şi-a pierdut unitatea şi claritatea necesar,i" m.
Din caracterizările celur doi autori rezultă dc�chis că legislaţia silvică in multe privinţe
era depăşită, că era necesară categoric una nouă.
Spre deosebire de părerea enunp.tă ma.i sus era susţinută o apreciere cu totul opusă,
in sensul că legislatia În vigoare era bună, că aplicarea era dcfectoasă. I n acest sens reţinem
din "Enciclopcdia României" : " Eficacitatea legilor silvice româneşti a fost şi este discutabilă
în m;��e măsură, pe de o :parte, din cauza moralei noastre scăzute in materie de respectul
legii şi, În al doilea rînJ, pentrucă ne-a lipsit. . . o administraţie silvică corespunzătoare " rta .
Au fost şi autori care au susţinit răspicat că România nu ducea lipsă de legi bune 1 79,
s:w că principiile legilor silvice demonstrau "grija permanentă de conservarea pădurilor, de
exploatan·a lor raţională şi de asigurarea regenerării lor" 1.11o . Pc acest considcrent ei făce;l'.l
responsabili de situaţi a fondului forestier nu numai pe politicieni, �i şi cadrele de specialitate,
acuzMe de lipsă de în�elegere şi zel pentru aplicarea legilor. I n fine, menţion�m cea mai cat�-·
vorid afirmaţie : " ceea ce a lipsit în Tara românească este voinţa de aplicare a legilor " 18 ' .
Deci, iată păreri care pornesc de la rădăcini contradictorii. In aceste condiţii se pune
legitim intrebarea : unde se exagerau sau diminuau anumiţi factori ?
Dealtfel prc�edintde Consiliului legislativ, N . Gane, cu ocazia bilanţului unui decen i u
d e activitate a instituţiei p e care a conducea spunea :
"'le învinuieşte cu drept wvînt legislaţia
de după r,izboi, de a fi griibită, 11eprev:îzătoare, fragmmtată, divergentă pe anumite puncte,
prea alnmdent,'j pe altele. Aceste greşeli şi lipmri sînt datorate se zice metotfei de lucm a Par­
lamentului. O adunare numeroasă, Î11 mişcare vecinică, a ciîreia atentiune este de alt/el asuput
numeroase chestiuni, toate de o mare şi egală importanţă, prea puţin proprie oricîtă bun,i­
voinţă ar avea, să elaboreze şi să redacteze texte de legi" 182 . Ace;:st:i caracterizare generală sub­
liniată de noi era perfect valabilă şi pentru domeniul pe care îl cercetăm.
Rezultă din rîndurile de mai sus că legislaţia era. fragmentată, că nu putea să consti­
tuie un tot solid şi eficace, că era abundentă . . . La Întrebarea, cine se t ace vinovat de
această situaţie, avem şi răspunsul dat de a.:el a�i specialist : "aceste greşeli şi lipsuri sînt dato­
rate. . . metodei de lucru a parlamentului" 183. Ne în trebă m : oare m11nai Parlamentului îi putea
fi imputată o asemenea gravă deficienţă ?
l ată opinii profund divergente. Juriscomulti certant !
După o indelun gată cercetare critică, pe care � dorit-o exhaustivă, ne socotim îndrept:l­
ţiţi a afirma că În aceste probleme "quomm causas non procul habeo" le� s-au exprimat
oJată cu multe idei adevărate şi variate exagerări ...
De la prima grttpare reţinem că legislaţia era atît de Încărcată, suprapusă şi mereu .,ren<•­
va.tă" în funcţie de anumi.te principi i şi orientări de partid încît devenise greoaie şi uşor de
eludat (pentru cerinţele timpului era depăşită în multe privinţe). Sistemul rotativei guvcrn;t­
mentale, interesele şi patimile din parlamentul oratorilor "de meserie" ori "de ocazie". în
spatele cărora se profilau eminenţe cenuşii şi reprezentanţi ai afacerismului, explică, evident,
d inevitabil s-a ajuns la o supcrfetaţie legislativă, o adevărată legiferomanie, încît pletora

m P. Ioan, Codul pădurilor, in .. Revista viaţa forestieră", IUme 1 9 3 8 , p. 24 5 .

176 Valeriu Dinu, Politica forestieră naţionaliî . . . , p. 279,
177 Ibidem.
1 78 1. D., Politica forestieră, în "Enciclopedia României", voi. III, p. 1 67.

179 Ioan P. Diaconcscu, "Pădurile în cadr��l economiei naţionale şi al prevederilor sociale,

In "Viap TOf'"l�nea:;că''' an un XXI, iulie-august, nr. 7-8 din 1 929, p. 1 3 1 ..
180 Marin Popescu-Spineni, Economia forestieră a României, Bucureşti, 1 938, p. 27.
18 1Ilie C. DemetiescU:, Critica, drept mi.i/oc pentm promovarea ştiinţei forestiere rom.!i·
neşti, Tipografia "Bucovina", Bucureşti, 1 937, p. 23. . . . . . . -···· .
182 N . _ G ane, Zece ani de activitate, . în .,Consiliul legislativ. Zeq: ani de activitate, 1926

- 1 936", Institutul de arte grafice "Luceafărul", Bucureşti, 1 9 3 6, p. 9.

183 Ibidem.
11)1 P. Ccirnelius Tacitus, Annales, 1; i , parafra7.are (ale căror cauze nu le privesc de
departe).

www.cimec.ro / www.palatulculturii.ro
 CONSTANTIN BOTEZ 30

de legi, decrete , decizii, regulamente :;i instruqiuni, ade5ea contradictorii dar întotdeauna recep­
tive [:�. injonqiuni pentru sati �facerea intere5elor clientelei politice, au creat psihoza incerditu­
din i i , a provizoratului, a di�continuitiţii dăunătoare.
De la: a dorra gr up4 re rezultă, pe drept cuvint, multiJ?le căi de escamotare a dispoziţiilor
legilor, apl icarea lor în fun cţ ie de o a numită dptică, onentare şi chiar cerinţe, iar uneori
gisirea că ilor pentru neaplicare a prevederilor inco mode. In acest mod s-au obliterat, lucid �i
pervei> cele mai sacrosante princip i i , �i s-au estompat intenţiile cele mai generoase, de care :u
fi putut fi insufl� it legiuitorul de buna credinţă (atunci cînd a existat), ori magistratul chemat să
ap l i ce l egea (atunci cind a putut). De-�igur aspectul acesta este foarte grav întrucît evidenţiaz:i
in fluen�a unor �moravu.ri", a unor inechită�i dictate de multiplele cerinţe ale capitalului
forest i er . Proces ul ce-l swprindem din domen i ul nostru de a naliză nu reprezenta ceva sin­
gular. Pend;;Ja,ea i nrpre tendinţa spre. • . ocrotirea legalităţii fi cea de nesocotire 1i deteriorare
a: ei trte ceea ce carac-terizează teoria Fi practica legalităţii br�rgheze . . , lll5 (sub!. ns.). Idec:a
folosirii legii 'în funqie de anumite cerinţe ale capitalului a fost magistral surprinsă chiar de
Karl Marx care demonstra! ci .,interemJ drepttelrri are nevoie să vorbească numai în măsura În
ca re el este dJepttel intere;u:lrei, d ar trebuie să tacă de îndată ce intra în conflict cu această
pt'rs<Jană sacră " oM (subl. nr.).
La î n cheiere� articolului adău găm. Consider că am ex a gera, că am fi incorecţi dacă am
evidenţia i10 mod a bsol;;e i deea că îmreaga legislaţie care se preocupa de "aurul verde" a fost
i nvcchiti, dep5 �ită >au artificial în tocmită. Aici, trebuie să adăugăm neapărat şi o altă cauză
pe care eri ricii epocii nu au Înţeles-o sau nu au vrut să o Înţeleagă. Este cunoscut că legile,
p rin Î n >5�i n atura lor, sînt afect31te de evolutia societăţii, şi devin, cu timpul necorespunzătoare,
depă�ite, deci d esuete. Ca ai/are, apre cierile asupra lor trebuie să ţină seama de modificările
petrecute in structura >ocietăţi i , de schimbările survenite, de reformele aplicate, de pasiunile
acestei epoci atît cle agitate. S înt feno mene multiple care dacă se filtrează obiectiv în "retorta
i>tori ei" avem posibilitatea. să ne apropiem cît mai mult de realitate, fără teama de a cădea in
exageriri sau vul garizari.
Desi gur , funqia le gisla ţ iei constă în reglementarea rea·lităţilor (În prefacere) social!,
econ o mice, �i politice, şi-n temeiu.l cunoaşteri i !ucide a ceea ce impune mersul înainte :d
societăţii, si dea expresie juridică aspiratiilor spre mai bi ne. In acest mod, apar, clar şi
obiectiv, luminile şi umbrele ace>tei căutări , care poalrtă sigiliul structurii sociale respective,
�i în con5ec in1ă, adevărul, mai presus de patimi, sti - cum a.m mai spus - undeva la mijloc,
urmînd a fi j u decat de mare le tribunal care este ISTORIA.
Această istorie, cu multe legi exigen te, dar pendinte de anumite cecinţe subiective
demonstrează grăitor că in zbuciumat<\ epocă studiată, interesele meschine, personale şi de
grup { p ar tide) ale omniprezen �ilor benefi ciari , au transformat radical conceptul de drept
al lui Celsius, conceput ca .ars aequ.i et boni" (ştiinţa echitaţii şi a binelui). Formula citata
a devenit o tri>tă i r onie. Astfel, sub *'-ăpostul legilor, .,de dînşii inventate", pădurile
ca şi
alte avu�ii naţion a le , au. simtit dureros, în multe privinţt! 187, o "ars inaequi et mali" {ştiin\3
inechit iţ i i şi a răului).

DE L'HISTOIRE DE LA FORET ROUMAINE (III)

L'EVOLUTION DE LA LEGJ SLATION FORESTIERE PENDANT LA PERIODE
D'ENTRE LES - DEUX - GUERRES

L 'etude presente tr aite ies principaux renouvellements survenus le 1-er decembre 1 9 1 8

ld' achevent cle l a Grande U nion) - le 3 0 d'aout 1 940 (Le Diktat d e Vienne).
Du de;ir de s ystematiser le materiei qui comprend la legislation des environ 22 ans, nous
avons soulignoHes principaux problemes dans les periodes suivante :
a) 191 8 - 1928 - parmi d'autres, on signale l'extension - le 17 juin 1923 du contenu
du Co<le s.ylvi cole (la charte de ba:se de ce domaine) dans tout le pays.

185 Ion Deleanu, Teoria şi practica ugimului parlamentar burghez, Ed. Dacia, Cluj­
Napoca, 1 978, p. 67.
1811 Karl Marx şi F riedrich Engels, Opt!re, voi. 1, E.S.P.L.P., Bucureşti, 1957, p. 1 6 1 .
117 N 1� abrolutizăm.

www.cimec.ro / www.palatulculturii.ro
31 D IN ISTORICUL PADURU ROMANEŞTI 48.5

&i
La le slation faite pendant ces annces selon la Constitution de 1923 a ete orienree con
formement a l'optique de l a politique cconomique du Parti National Liberal.
b) 1929-1933 - C'est la periode ou, conformement a la vision du Parti Nation.ll
Pasysan, a eu !ieu une nouvelle anentation economique ; a cette occasion on "a demoli" unc
partie des lois anterieures. On met en evidence quelques clcments tegislatifs bienvenus, mais en
memc temps, on souligne aussi beaucoup d'aspe<.ts negatifs· par suite du fait que le foret
avec le petrole devaienv soutenir de boudget de l'ctat.
c) 1 934 - aout 1 940 - demontre de veritables recherches pour ce qui est des lois
ct decisions - Le manquc - d'une politique constante, unitaire et de perspective a permis un.:
fecondite legislative exagerce, phenomene critique par les contemporains - m@mes. L'ensemble
des lois prouve la luttes des spccialisres pour defenc.lrc .,l'or vert". En: meme temps, on remar­
que par des exemples concrcts l'etroitese d'esprit des cercles financiers tres influents aupres de
l'appareil d'etat.
La conclusion : l'oscillation entre la tend�ce de protcction de la richesse forrestiere et le
mepris des voix autorisces des specialistes, certainement avec la violation de la pratique et de�
prevoyances legislatives. On rcmarque l'existenacc d'une profonde divergence :jurirtconmlti
certant !

www.cimec.ro / www.palatulculturii.ro