M3- AM

Clasa a X-a

LUCRARE DE LABORATOR
1. Tema :Asamblări filetate
2. Noţiuni teoretice
2.1. Tipuri de asamblări filetate
Asamblarea filetată este asamblarea demontabilă realizată cu ajutorul a două piese filetate
conjugate - o piesă filetată la exterior, iar cea de-a doua filetată la interior.
Datorită avantajelor pe care le oferă, asamblarea filetată apare practic în componenţa tuturor
maşinilor şi utilajelor întâlnite în construcţia de maşini.

Fig.1 Variante constructive de asamblării filetate

În fig.1 sunt prezentate trei variante constructive de asamblări filetate, compuse din:
 1, 2 – piesele asamblate;
 3 – şurub (piesa filetată la exterior), în varianta c şurubul este un prezon;
 4 – şaibă (de siguranţă, plată sau compensatoare);
 5 – piuliţă (piesa filetată la interior).
2.2. Clasificarea şuruburilor
2.2.1 După rolul funcţional :
 şuruburi de fixare, de strângere;
 şuruburi de închidere etanşă(dopuri filetate);
 şuruburi de reglare(reglarea jocurilor dintre fus- cuzinet , ghidaje)
 şuruburi de mişcare( mecanism şurub – piuliţă , menghina, prese cu şurub ,etc)
 şuruburi de măsurare ( şurubul micometric);
 şuruburi speciale( pentru lemn, fundaţii,etc);
2.2.2 După forma în secţiune a profilului filetului :

1
  triunghiular, la filetul metric, cu unghiul dintre flancuri, α=600 (fig.2A) utilizat ca filet de
asamblare(pas normal, mare sau fin), filet de măsurare (pas fin) sau ca filet de reglare(pas
normal sau fin) precum şi la filetul în ţoli (Whitworth) cu α=550, fig.2B, utilizat în special ca
filet de etanşare (ţevi);
 pătrat , utilizat la şuruburile conducatoare, ca filet de mişcare, fig.2C;
 trapezoidal, cu α=300 ,utilizat ca filet de mişcare, fig.2C;
 ferăstrău, cu unghiul flancului activ γ= 3° respectiv unghiul flancului pasiv β = 30° , utilizat
ca filet de mişcare, fig.2E;
 filet rotund, utilizat la solicitări variabile, precum şi ca filet Edison,fig.2F

A B C D

E F

Fig.2

2.2.3 După sensul de înfăşurare a spirei:

 spre stânga, fig.3A
 spre dreapta,fig.3B

Fig.3
2.2.4. După numărul de începuturi
 cu un început , fig.4A;
 cu două sau mai multe începuturi,fig.4B

2
 Fig.4
2.2.5. După forma capului :
Capul şurubului poate fi: hexagonal(A); cilindric şi locaş hexagonal(B); înecat şi locaş hexagonal(C);
înecat crestat(D); înecat şi locaş cruciform(E); semiînecat şi locaş cruciform(F);
cap bombat şi gât pătrat(G); ştift filetat(H); cu cap pătrat (I), fig.4.

Fig.5 Variante constructive de şuruburi

2.2.6. Clasificarea piuliţelor :
După forma lor constructiva pot fi : hexagonală (A);hexagonală înaltă(B); fluture(C); crenelată(D);
pătrata(E); înfundată(F); cilindrica striată(G), fig.6.

Fig.6 Variante constructive de piulite

2.2.7. Clasificarea şaibelor:
Se face după scopul tehnologic urmărit:şaib Grower(A),elastică(B,C);de siguranţă(D,E,F,G,H) şi
plată (I), fig.7

3
 Fig.7 Variante constructive de şaibe
2.2.8 Asigurarea asamblărilor filetate
Asigurarea asamblarilor filetate se poate face prin formă sau prin tensiuni suplimentare (prin
realizarea unei strângeri elastice).
Cele mai utilizate sunt :
 cu şaibă Grower, fig.8

Fig.8

4
  cu piuliţă crenelată şi cui spintecat, fig.9

Fig.9
 cu piuliţă şi contrapiuliţă,fig.10

Fig.9
 cu şaibă de siguranţă, fig.10

Fig.10
 cu piuliţă autoblocantă, fig.11

Fig.11
3.Montarea/ demontarea pieselor asamblate cu şuruburi şi piuliţe:
Tehnologia asamblărilor filetate cuprinde următoarele operaţii :
5
  verificarea elementelor care se asamblează : şuruburi, piuliţe, găuri filetate , şaibe , piese
care se asamblează;
 asamblarea propriu- zisă.
Asamblarea propriu-zisă se realizează asfel:
 se centrează piesele asamblate astfel încât să ocupe poziţia reciprocă corectă. Acest lucru se
obţine prin însăşi forma pieselor asamblate dacă ele nu permit decât o singură poziţie de
montaj, sau prin urmărirea unor repere care marcheaza poziţia reciprocă corectă, în cazul în
care sunt posibile mai multe poziţii;
 se introduc pe rând toate şuruburile şi se înşurubează cu mâna în găurile filetate sau se prind
uşor piuliţele;
 se strâng definitiv asamblările, actionându-se asupra şuruburilor şi a piuliţelor.
În cazul în care asamblarea se realizează cu mai multe şuruburi ,cazul flanşelor, al chiulaselor etc.,
trebuie să se urmareasca cu atenţie obţinerea unei strângeri uniforme, actionarea şuruburilor
făcându-se în cruce şi progresiv, fig.12. Pentru aceasta ,după ce piuliţele sau capetele şuruburilor au
luat contact cu suprafaţa piesei, se strâng în două etape realizându-se strângeri de circa 30-40 % în
prima etapa şi stângerea definitivă urmată de un control în cea de a doua.

Fig.12 Ordinea de strângere a şuruburilor unei chiulase