Geometrie descriptivă şi desen tehnic 1

Capitolul 6. REPREZENTAREA, COTAREA ŞI NOTAREA FILETELOR

6.1. Generalităţi

Filetul este o nervură elicoidală continuă şi de secţiune constantă, realizată pe o suprafaţă de

rotaţie, cilindrică sau conică. Când se execută pe o suprafaţă exterioară se numeşte filet exterior
(fig. 6.1, a), iar când se execută pe o suprafaţă interioară se numeşte filet interior (fig. 6.1, b). După
profilul secţiunii nervurii generatoare, se cunosc: filete triunghiulare (fig. 6.1), filete pătrate (fig.
6.2, a), filete trapezoidale (fig. 6.2, b), filete ferăstrău (fig. 6.2, c), filete rotunde (fig. 6.2, d) etc.
Filetul are o mare aplicare în executarea unor elemente de asamblare (şuruburi, piuliţe etc.)
sau a altor piese din construcţia de maşini, fiind unul din mijloacele cele mai utilizate pentru
realizarea asamblărilor demontabile.

a). b).
Fig. 6.1

a). b).

c). d).
Fig. 6.2
6.2. Elementele caracteristice ale filetului

6.2.1. Filete cilindrice

În STAS 3872-83 se stabilesc elementele principale ale filetelor. Pentru exemplificare, s-a
reprezentat în figura 6.3, două piese filetate, având filet cu profil triunghiular. Elementele principale
ale filetelor sunt:
• Profilul de bază este profilul teoretic al filetului, într-un plan axial, definit prin dimensiuni şi
unghiuri teoretice comune pentru filetele exterioare şi interioare. Poate fi: triunghiular, pătrat,
trapezoidal, rotund (fig. 6.1 şi 6.2) etc.

2004 © Cioată V. G.
2 Geometrie descriptivă şi desen tehnic
• Triunghiul generator este triunghiul de la care pleacă forma şi dimensiunile profilului de bază.
Triunghiul este determinat de trei puncte consecutive de intersecţie a trei drepte ce determină
flancurile profilului de bază.

a).

b).
Fig. 6.3 Fig. 6.4

• Pasul filetului, p: distanţa între punctele medii a două flancuri învecinate , situate într-un plan
axial, de aceeaşi parte a filetului.
• Cilindrul primitiv: cilindrul fictiv al cărui suprafaţă exterioară întretaie filetul astfel încât lăţimea
plinului şi lăţimea golului sunt egale.
• Linia primitivă: generatoarea cilindrului primitiv.
• Diametrul exterior: diametrul unei suprafeţe cilindrice fictive tangentă la vârfuri pentru un filet
exterior (d) şi la funduri pentru un filet interior (D).
• Diametrul interior d1 sau D1: distanţa între fundurile filetului – în cazul şuruburilor – şi între
vârfurile filetului – în cazul piuliţei, măsurat într-un plan axial perpendicular pe axa filetului.
• Diametrul mediu: diametrul cilindrului primitiv (d2) – pentru filetul exterior şi (D2) – pentru filetul
interior.
• Unghiul filetului, α: unghiul format într-un plan axial, de două flancuri adiacente ale profilului de
bază.
• Înălţimea filetului: h1 pentru filet exterior, respectiv H1 pentru filet interior – reprezintă distanţa
între vârful şi fundul filetului, măsurată perpendicular pe axa asamblării cu filet.

6.2.2. Filete conice (fig. 6.4)

• Planul de măsurare: planul de secţionare, perpendicular pe axa asamblării cu filet conic, care
serveşte la definirea diametrului şi a lungimii de măsurat.
• Diametrul de măsurat, d: diametrul circumferinţei obţinute prin intersecţia planului de măsurare şi
al suprafeţei conice.
• Lungimea de măsurare, l: distanţa planului de măsurare faţă de o suprafaţă de referinţă a
elementului conic. De regulă,
l ≈ Lungimea utilă / 2
• Ieşirea filetului: partea filetului având fundurile filetului incomplete.
• Filetul util: filetul complet şi incomplet, necuprinzând şi ieşirea filetului.
• Filetul complet: partea filetului care are vârfurile şi fundurile filetului complet formate.
• Filetul incomplet: partea filetului care are fundurile filetului complete însă vârfurile trunchiate la
2004 © Cioată V. G.
 Geometrie descriptivă şi desen tehnic 3
intersecţia lor cu suprafaţa conică a piesei.

6.3. Clasificare filetelor

Filetele se clasifică după mai multe criterii, astfel:
1. După scop: filet de fixare, filet de fixare-etanşare, filet de reglare, filet de măsurare, filet de
mişcare.
2. După formă: filet cilindric, filet conic.
3. După mărimea pasului: filet normal, filet fin.
4. După sistemul de măsurare: filet metric (în milimetri), filet în ţoli (Withworth, Gaz,
Special).
5. După numărul de începuturi: filet cu un început, filet cu două începuturi, filet cu mai multe
începuturi.
6. După forma profilului generator: triunghiular, pătrat, trapezoidal, rotund, special, ferăstrău.
7. După forma înclinării profilului: filet dreapta, filet stânga.

6.4. Reprezentarea filetelor

Filetele se reprezintă în mod convenţional, conform unor reguli şi convenţii stabilite prin
SR ISO 6410-1,2,3:1995, astfel:
• în vederi şi în secţiuni longitudinale, vârful filetului se reprezintă printr-o linie continuă
groasă (tip A), iar fundul filetului printr-o linie continuă subţire (tip B). Se recomandă
ca distanţa dintre liniile de vârf şi de fund ale filetului să fie egală cu înălţimea filetului,
în orice caz, ea nu poate fi mai mică de 0,7 mm (fig. 6.5, fig. 6.6);
• în proiecţie frontală (vedere şi secţiune), vârful filetului se reprezintă printr-un cerc
trasat cu linie continuă groasă, iar fundul filetului printr-o porţiune de cerc trasat cu
linie continuă subţire, cu lungimea de circa ¾ din circumferinţă şi de preferinţă deschis
în cadranul superior dreapta; teşitura de la capătul filetului (exterior sau interior) nu se
reprezintă în proiecţie frontală (fig. 6.7);

Fig. 6.5

Fig. 6.6
• în cazul filetelor conice, în proiecţie frontală (perpendiculară pe axa filetului), fundul
filetului se reprezintă o singură dată şi anume la baza conului situată mai aproape de

2004 © Cioată V. G.
4 Geometrie descriptivă şi desen tehnic
observator (fig. 6.6);
• în cazul filetelor acoperite, dacă este necesar să fie reprezentate, vârful şi fundul
filetului se trasează cu linie întreruptă subţire (tip F) (fig. 6.8);

Fig. 6.7 Fig. 6.8

• la filetele cu ieşiri, linia care limitează lungimea filetelor se trasează cu linie continuă
groasă, perpendiculară pe axa filetului, atât la filetele exterioare în vedere, cât şi la cele
interioare în secţiune, excepţie făcând cele exterioare în secţiune, unde se trasează cu
linie întreruptă subţire (fig. 6.5, fig. 6.7, fig. 6.9);
• linia terminală a filetului cu degajare este chiar linia de contur a degajării (fig. 6.10);
• în cazul pieselor filetate reprezentate în secţiune, haşurile se prelungesc până la linia
continuă groasă a vârfului filetului (fig. 6.5, fig. 6.6, fig. 6.7, fig. 6.9, fig. 6.10);

Fig. 6.9 Fig. 6.10

6.5. Notarea şi cotarea filetelor

Notarea filetelor se face prin simboluri literale şi cifrice, conform normelor stabilite prin SR
ISO 6410-1,2,3:1995, scoţându-se în evidenţă elementele sale caracteristice: profilul filetului –
prin simbolul filetului; diametrul nominal al filetului în mm sau inci; pasul filetului sau elicei, în
mm; sensul filetului – pe stânga, pentru filetul stânga; numărul de începuturi – pentru filetele cu mai
multe începuturi.
Notarea filetelor prin simboluri se aplică la toate filetele standardizate. În tabelul 6.1 este
prezentat un extras din SR ISO 6410-1,2,3:1995, privind notarea principalelor tipuri de filete.
Tabelul 6.1
Tipul Elemente Unităţi de Exemplu
Simbol
filetului cotate măsură de notare
Metric normal M Diametrul exterior al filetului mm M16
Metric fin M Diametrul exterior x pasul mm M16 x 1,5
Metric conic KM Diametrul exterior x pasul mm KM18 x 1
În inci,
W Diametrul exterior al filetului inci W1 ½”
Withworth
În inci,
G Diametrul nominal al ţevii inci G1 ¼”
pentru ţevi (Gaz)
Trapezoidal
Tr Diametrul exterior x pasul mm Tr40 x 7
normal

2004 © Cioată V. G.
 Geometrie descriptivă şi desen tehnic 5
Ferăstrău normal S Diametrul exterior x pasul mm S30 x 6
Pătrat Pt Diametrul exterior x pasul mm Pt40 x 6
Rotund normal Rd Diametrul exterior x pasul mm sau inci Rd30 x ¼”
Filet Edison E Diametrul nominal mm E40

Cotarea filetelor este reglementată prin SR ISO 6410-1,2,3:1995. Elementele principale ale
care se înscriu pe desenele de execuţie sunt: diametrul filetului şi lungimea porţiunii filetate.
La filetele cilindrice standardizate se cotează diametrul cel mai mare al filetului, care
corespunde cu diametrul cilindrului vârfurilor la filetele exterioare şi cu diametrul cilindrului
fundurilor la filetele interioare (fig. 6.11, fig. 6.12).

Fig. 6.11 Fig. 6.12

Lungimea utilă a filetului, cu ieşire sau cu degajare, se cotează astfel:
• la filetele cu ieşire, lungimea se cotează fără a lua în considerare ieşirea filetului. În cazul
prezoanelor, filetul incomplet format este funcţional necesar, şi prin urmare, în cadrul
lungimii utile, se ia în considerare şi ieşirea filetului (fig. 6.13);
• la filetele cu degajare, lungimea se cotează incluzând şi degajarea filetului (fig. 6.14).

Fig. 6.13 Fig. 6.14

La filetele conice standardizate se cotează diametrul cel mai mare al filetului, la aproximativ
jumătatea lungimii utile a filetului (fig. 6.15); dacă este necesară precizarea poziţiei planului de
măsurare, acesta se indică prin linie continuă subţire şi se cotează distanţa axială până la acest plan
(fig. 6.16).

Fig. 6.15 Fig. 6.16

La găurile înfundate (fig. 6.17), pe lângă diametrul filetului, mai sunt cotate lungimea filetului
găurii şi adâncimea găurii netede (egală cu 1,25 x lungimea filetului). Se poate folosi şi o cotare

2004 © Cioată V. G.
6 Geometrie descriptivă şi desen tehnic
prescurtată, ca în figura 6.18.

Fig. 6.17 Fig. 6.18

La filetele dreapta, în general, nu trebuie specificat sensul de înfăşurare al elicei. La filetele

stânga trebuie specificat sensul, scriind în continuarea notării filetului “stânga” (fig. 6.20). Dacă o
piesă are atât filete dreapta cât şi filete stânga, sensul trebuie specificat şi pentru filetele dreapta.

Fig. 6.19 Fig. 6.20

La filetele simple, cu un singur început, nu se specifică numărul de începuturi (fig. 6.20); la

filetele multiple, cu două sau mai multe începuturi, se specifică, aşa ca în figura 6.19.
La filetele cu profil nestandardizat se cotează diametrul exterior al vârfului şi separat,
diametrul interior al fundului filetului, iar profilul filetului se reprezintă separat, la o scară mărită,
complet cotat (fig. 6.21).

Fig. 6.21

6.6. Reprezentarea şi cotarea simplificată a filetelor

Această reprezentare se utilizează atunci când pe desen, diametrul filetului este sub 6 mm,
când desenul este foarte complex şi încărcat de cote sau atunci când nu este necesar să se arate
forma exactă şi detaliile elementelor, de exemplu în desenele de montaj.

2004 © Cioată V. G.
 Geometrie descriptivă şi desen tehnic 7

Fig. 6.22
În vedere, gaura filetată se reprezintă simplificat prin indicarea liniilor de centru, iar în
secţiune prin indicarea axei. Cotele se înscriu deasupra unei linii de indicaţie, dirijată înspre axa
găurii şi terminată printr-o săgeată (fig. 6.22); când gaura este înfundată şi ascunsă vederii, cotele se
înscriu sub linia de indicaţie; dacă este necesar se înscrie şi cuvântul “în spate” (fig. 6.22, d).

2004 © Cioată V. G.