Sunteți pe pagina 1din 41

Universitatea Politehnica din Bucuresti

Facultatea de Inginerie Medicala


Anul II

METODE DE REPREZENTARE PENTRU UN


ANSAMBLU CU FILET, FOLOSIT IN INGINERIA
MEDICALA
INTRODUCERE IN GRAFICA PENTRU INGINERIE
MEDICALA

Student : Bucur Oana


Coordonator :PROF.DR.ING. NARCISA POPESCU

Cuprins
1. Ce este un filet?
1.1. Ce este o asamblare demontabila cu filet?
1.2. Utilitatea unei asamblari cu filet.

2. Exemple din zona ingineriei medicale, unde se foloseste asamblarea cu filet - implant,
ortopedie, aparatura medicala, etc.
3. Metode de reprezentare in cazul unei asamblari filetate. Exemple concrete: tipuri de
filete, tipuri de asamblari filetate.
4. Reprezentarea unui ANSAMBLU cu filet folosit in aparatura medicala : REDUCTIE

OXIGEN.
5. Mapa cu desenele de executie pentru piesele componente ale ansamblului desenat.
6. Modul de lucru folosit la efectuarea desenelor in AutoCAD.
7. Materiale folosite pentru elementele unei asamblari filetate
8. Concluzii

1.Ce este un filet ?


Filetul este o nervura elicoidala dispusa pe o suprafata cilindrica sau conica.
In cazul suruburilor aceasta suprafata este exterioara, iar in cazul piulitelor ea este
interioara. Exista si un caz particular de filet cand spirala este dispusa pe o
suprafata plana. Din punct de vedere geometric, filetul poate fi generat de o figura
patrata, triunghiulara, trapezoidala sau semicerc, care are o miscare elicoidala in
jurul axei suprafetei de rotatie.

p = pasul filetului
(alfa) = unghiul filetului

Filet exterior executat pe o suprafata cilindrica


Portiunea din elice descrisa de un punct aflat pe generatoare intr-o rotatie
completa a acesteia se numeste spira. Pasul (p) al elicei, respectiv al filetului, este
distanta dintre doua spire consecutive care sunt masurate pe aceeasi generatoare.
Unghiul filetului (alfa), este unghiul dintre flancuri si este acelasi cu ungiul de
inclinare al elicei filetului. Diametrul Dmin este diametrul fundului de filet iar Dmaj
este diametrul exterior al filetului care este masurat tangent la varf. La o rotatie de
360 , este parcursa o spira sau gang, iar surubul sau piulita inainteaza in lungul
axei cu o distanta egala cu lungimea pasului p.
Calibrele se utilizeaza la verificarea filetelor interioare si exterioare. Astfel,
pentru verificarea filetelor interioare se utilizeaza calibre tampon iar pentru
verificarea filetelor exterioare se utilizeaza calibre inel. Calibrele tampon si inel sunt
de 2 tipuri: trece (T) si nu-trece (NT) (engl. Go respectiv NoGo). Majoritatea
verificarilor filetelor se fac cu ambele tipuri de calibre (exceptand unele tipuri de
filete care se verifica doar cu un singur tip de calibru). Calibrele tampon de
dimensiuni mai mici au 2 capete (trece si nu-trece) iar cele mai mari se fabrica cu
un singur capat (trece sau nu trece).

Calibrele tampon noi pot fi verificate prin masurare directa cu ajutorul


unor sarme calibrate. Calibrele inel noi pot verificate fie prin masurare directa a
diametrului mediu pe masini de masurare universale precum Zeiss, SIP, Trimos, fie
prin inspectia atributelor (OK/Reject) cu ajutorul contracalibrelor tampon master.
Inelele cu diametre mici, sub 3mm, sunt extrem de greu de masurat si
consumatoare de timp pentru masurarea directa. Anumite masini de masurare nu
pot masura inele cu diametrul sub 12mm. Profilele asimetrice precum dintefierastrau (Saw-Tooth) sau Buttress nu pot fi verificate prin masurare directa ci doar
cu ajutorul contracalibrelor.
De ce sunt necesare contracalibrele master?
Chiar daca fabricantii de
calibre ofera certificate de calibrare impreuna cu calibrele, unele companii au in
politica interna sa verifice independent calibrele cumparate. Daca nu pot realiza
aceasta verificare prin masurare directa, acestia cumpara si contracalibrele tampon
master pentru a realiza verificarea inelelor. Verificarea contracalibrelor tampon
master se face prin masurare directa.
ATENTIE! Contracalibrele tampon master se pot comanda doar impreuna cu
calibrele inel. Acestea nu se potrivesc decat la inelele pentru care au fost fabricate.
Contracalibrele de uzura (Wear Check Gauges) sunt folosite la verificarea
uzurii calibrelor dupa un anumit timp de folosire.

1.2.Ce este o asamblare demontabila cu filet?

O asamblare prin filet este o constructie demontabila la care imbinarea se


realizeaza prin intermediul filetului intre piese cilindrice sau conice, filetate la
exterior si la interior .
In general, din considerente economice, se folosesc elemente de asamblare
standardizate cum ar fi: suruburi, piulite, saibe, prezoane, stifturi filetate etc..
Conventie: Dimensiunile partilor componente ale unui element ce intervine
intr-o asamblare, fie ca este surub sau piulita, saiba, prezon,se va face functie de
diametrul nominal "d " al filetului .
Asamblarile prin suruburi fac parte dintre cele mai raspandite asamblari
demontabile. Ele au in compunere cel putin doua piese cu filet si cea de-a treia

cu/sau fara filet. Filetul reprezinta urma (suprafata) lasata de un profil oarecare
(triunghiular, patrat, trapezoidal, circular) pe un cilindru sau con in deplasarea
axiala a acelui profil (fig. 3.1)

AB = d0 lungimea de desfasurare a cilindrului


BC = p pasul filetului (distanta masurata intr-un plan paralel cu axa
surubului sau in acelasi plan median, intre punctele omoloage pe doua flancuri
consecutive)
d0 diametrul
- unghiul de inclinare al spirei
Relatia intre , p si d0 este

Partile componente ale asamblarii filetate.


Intr-o asamblare filetata a doua piese (A si B) pot exista doua variante
constructive (fig. 3.2).
Invartind piulita 2 (fig. 3.2.a) surubul 1 fiind tinut pe loc ea aluneca pe
spire si inainteaza in directia axiala, similar impingerii unui corp pe plan inclinat.
In fig.3.2.b este prezentata asamblarea a doua piese prin strangerea directa a
surubului in gaura filetata executata in una din piese (B), care ia rolul piulitei.

b) Rolul functional si domenii de aplicare


Rolul functional al surubului este
- de strangere cu rol de a crea tensiuni intre piese si deci de a etansa
diferite medii, de a transmite diferite forte sau momente
Exemple: asamblari demontabile (suruburi de fixare)
creare de tensiune (asamblarea capetelor de tiranti)
inchidere etansa (dopuri filetate)
- de reglaj pentru fixarea pozitiei relative sau strangerea ulterioara in
scopul eliminarii jocurilor dupa uzura
Exemple: cuzineti
suruburile de reglare ale penelor saniilor mici
- transformarea miscarii rotative in miscare axiala sau invers
Exemple: surubul central la strunguri
deplasarea mesei la strungurile normale, paralele
- transformare de forte periferice mici in forte axiale mari
Exemple: prese
organe de inchidere
menghine
- masurare
Exemple: micrometrul
Avantaje:
- gabarit redus (datorita spirei care se infasoara pe un cilindru se poate obtine
o suprafata mai mare de contact prin marimea lungimii de infasurare
- posibilitatea adaptarii formei capului surubului si piulitei la forma pieselor
de asamblat si la conditiile de acces
- executie relativ usoara
Dezavantaje:
- filetul este un concentrator de tensiuni (datorita formei), periclitand
rezistenta la oboseala;
- necunoasterea precisa a fortei de strangere a piulitei (poate duce la

suprasolicitari periculoase) necesita utilizarea cheilor dinamometrice pentru


cunoasterea fortei de strangere;
- asigurarea contra desfacerii;
- randamentul scazut (la suruburile de miscare);
- uzura flancurilor (care pot introduce jocuri in cazul suruburilor de miscare)
- lipsa de autocentrare.

Elementele asamblarii prin suruburi


Filetul constituie partea caracteristica a surubului.
Dupa forma si rolul functional filetele pot fi:
a) de fixare, respectiv de strangere de obicei filetul triunghiular
b) de strangere si etansare, pentru tevi (filetul triunghiular fara joc la varfuri,
filetul conic)
c) de miscare (filetul dreptunghiular, trapezoidal in forma de ferastrau,
rotund
Dupa sensul de infasurare
a) spre dreapta
b) spre stanga (pentru reglarea coincidentei sensulului strangerii piulitei si
cel al rotatiei unui arbore spre a nu se slabi in timpul exploatarii, filetul de la
buteliile de aragaz, etc.)
Dupa numarul de inceputuri
a) cu un singur inceput
b) cu mai multe inceputuri (la suruburile de miscare pentru imbunatirea
randamentului)
Dupa forma lui :
a) triunghiular cu unghiul la varf 600
(filete metrice) sau de 550
(la suruburile
in toli Whitworrh) (fig.3.3.a)
b) patrat sau dreptunghiular (fig.3.3.b)
c) trapezoidal (fig. 3.3.c)
d) fierastrau (fig. 3.3.d)
e) rotund

Caracteristicile geometrice ale filetului (fig. 3.4)


Elementele geometrice ale unui filet sunt standardizate (STAS 3872)
- profilul
- unghiul la varf
- pasul p
- numarul de inceputuri i
- diametrul exterior d; D
- diametrul interior d1;D1
- diametrul mediu d2; D2
- inaltimea profilului primitiv (generator) pentru filetul metric H=0,8660p)
- intltimea efectiva H1

- unghiul de infasurare (inclinarea elicei)

- sensul de infasurare (dreapta, stanga)

Se observa ca desfasurand spira, unghiul flancurilor are marimea 1, 2


sau
dupa cum este determinat de diametrul interior d1, mediu d2 sau exterior d
(fig.3.5)

In calcule, unghiul se considera totdeauna in raport cu diametrul mediu d2.


Interschimbabilitatea este asigurata atunci cand, pentru suruburile de
aceleasi fel si
de aceeasi marime, sunt respectate dimensiunile date prin standarde pentru:
d, d1,
d2, p si .
Observatie: Dimensiunile diametrelor surubului d1, d2, d respectiv D1, D2, D
difera
intre ele (pentru acelasi diametru) numai prin valoarea tolerantei, avand
aceeasi
cota nominala.

Exemplu: Pentru un surub M20, d=20 mm.

Surubul

este o piesa constituita dintr-o tija cilindrica, filetata complet sau partial,
avand un cap de diferite forme si dimensiuni.
Cel mai uzual surub este surubul cu cap hexagonal. Elementele constructive ale
capului hexagonal (zona hexagonala) se pot urmari in fig.9.1.
Elementele constructive ale surubului cu cap hexagonal se pot urmari in fig.9.2.

1. Surub cu cap hexagonal

Varf test sau brut

ls
lg
k

u
(b)

2. Surub cu cap cilindric si locas hexagonal


fig.9.1. Constructia zonei hexagonale
fig.9.2. Elemente constructive ale surubului cu cap hexagonal

3. Surub cu cap semiinecat crestat pentru metale

k
f

Brut din
rulare

4. Surub cu cap inecat crestat pentru metale

+2
0

dk

5. Surub cu cap cilindric bombat mare cu locas cruciform de tip H


sau Z *)
x
pentru metale
a

a
k

Locas cruciform tip Z

Brut din
rulare

Brut din
rulare

Prezonul este constituit dintr-o tija cilindrica cu filete la ambele extremitati (fig.
9.3); pentru realizarea asamblarii intre doua piese, una dintre extremitati se
insurubeaza in gaura filetata din interiorul unei piese, iar cealalta extremitate trece,
cu joc, prin gaura neteda a celeilalte piese si se strange prin intermediul unei
piulite.
Prezoanele se utilizeaza in locul suruburilor, atunci cand sunt necesare demontari
repetate, pentru piese cu rezistenta mica si pentru fixarea pieselor de grosime
mare.
Elementele constructive ale prezonului se pot urmari in fig.9.3.

fig.9.3. Elemente constructive ale prezonului

Piulite
Piulitele sunt prevazute cu filet
interior si asigura strangerea in
asamblarea cu suruburi sau prezoane.
Cea
mai
uzuala
este
piulita
hexagonala.
Elementele constructive ale piulitei
hexagonale se pot urmari in fig.9.4.

fig.9.4. Elemente constructive ale piulitei hexagonale

Saibe
Saiba plata este un disc metalic de forma unei coroane circulare cu grosime mica
(fig.9.5), ce se monteaza intre piulita (sau capul surubului) si piesa ce se va
strange, pentru:
- asigurarea unei suprafate plane de asezare mai mare;
- repartizarea uniforma a eforturilor de strangere;
protectia contra uzurii a pieselor ce se asambleaza.

Saibe elastice (Grower)

fig.9.5. Saiba plata- elemente constructive

Aceste saibe, executate din otel de arc, in doua variante constructive, conform
SR 7666-1:1994, (fig.9.6, a):
- cu margini rasfrante (simbol R);
- cu margini netede (simbol N),
Acest tip de saibe permit, prin elasticitatea lor, incrustarea in materialul piulitei si al
piesei, impiedicand astfel rotirea si autodesurubarea piulitei ( fig.9.6,b).
g

2d

m
2d

d1

750

R h1

a
fig.9.6. Saiba Grower

CONVENTII- REPREZENTAREA ASAMBLARILOR PRIN FILET


Regula generala pentru reprezentarea in sectiune a asamblarii prin filet este
data de SR ISO 6410-1:1995 .
Se stabileste ca filetul exterior acopera intotdeauna filetul interior,
adica in portiunea insurubata se reprezinta numai filetul exterior- fig. 9.7.
Pentru realizarea asamblarii, filetele celor doua piese trebuie sa aiba
acelasi diametru nominal , acelasi pas si acelasi tip de filet.

2
M20

1 2

fig. 9.7. Reprezentarea asamblarii prin filet intre


doua piese.

Asamblarea
unor
piese cu surub si
piulita
Dupa cum se observa in
fig.9.8, elementele de fixare surubul, piulita, saiba,
traversate longitudinal de
planul de sectiune, raman
reprezentate in vedere, in
timp ce piesele asamblate se
figureaza, de regula,
sectionate.
Nota:
Diametrul surubului d este mai
mic decat diametrul gaurii de
trecere dh. Jocul creat este
necesar pentru protejarea
partii filetate a surubului.

Asamblarea
piese fara piulite

unor

In acest caz, surubul se


monteaza direct in gaura
filetata existenta in una din
piesele de asamblat, trecand
cu joc prin gaura neteda, de
diametru mai mare, a
celeilalte piese ce trebuie
fixata.

Asamblare prin prezon


si piulita
Se observa ca o
extremitate filetata a
prezonului se insurubeaza
in piesa iar cealalta
extremitate trece cu joc prin
piesa nefiletata si se
strange prin intermediul
piulitei si saibei .

fig. 9.10 Asamblare prin prezon si


piulita.

1.3 Utilitatea unei asamblari cu filet


Asamblarile filetate sunt alcatuite, de regula, dintr-un surub si o piulita avand rolul
solidarizarii (strangerii) anumitor piese; pentru asigurarea impotriva autodesfacerii,
asamblarea este prevazuta cu un element de siguranta o saiba Grower, de
exemplu - ca in
figura 1.1.

In figura 1.2 este prezentata varianta la care lipseste piulita, una dintre
piesele stranse
avand o gaura filetata. Varianta constructiva din figura 1.3 este o combinatie intre
solutiile
constructive deja prezentate; in acest caz surubul este numit prezon. Este evident
ca variantele
din figurile 1.2 si 1.3 se folosesc atunci cand nu este posibil accesul pentru
strangerea
asamblarii decat pe o singura parte. Asamblarea din figura 1.4 are particularitatea
ca piesele
stranse, pe langa rolul functional, sunt si piulita, respectiv contrapiulita, sistem care
confera
asamblarii siguranta contra autodesfacerii.

Rolul functional al sistemelor filetate


Dupa modul de utilizare a sistemelor filetate, sunt intalnite numeroase aplicatii, asa
cum rezulta din Tabelul 1.1

Avantajele asamblarilor filetate :


Printre avantajele certe ale sistemelor filetate, in comparatie cu alte asamblari
demontabile, pot fi enumerate urmatoarele :
- montare/demontare usoara;
-gabarit redus;
-transmit solicitari foarte mari;
-sunt posibile realizari constructive diverse;
-executie ieftina si usoara;
-posibilitatea transformarii miscarii de rotatie in miscare de translatie si invers.

2.Exemple din zona ingineriei medicale, unde se


foloseste asamblarea cu filet - implant,
ortopedie, aparatura medicala, etc.

Implanturi si proteze:

Osteosinteza cu placa
metalica insurubata

Osteosinteza cu sistem
surub-placa

Osteosinteza cu suruburi

Osteosinteza cu tije
centromedulare
zavorate

Implant dentar

Cupa acetabulara

Implant dentar

Proteza cervicala

Proteza sold

Orteza genunchi

Proteza genunchi

Implant cohlear

3.Metode de reprezentare in cazul unei asamblari


filetate
Regula generala pentru reprezentarea in sectiune a asamblarii prin
filet este data de SR ISO 6410-1:1995 prin care se stabileste ca filetul
exterior acopera intotdeauna filetul interior, adica in portiunea insurubata
se reprezinta numai filetul exterior
Piesa 1 cu filet exterior (in vedere) si piesa 2 cu filet interior (sectionata).
Pentru realizarea asamblarii, filetele celor doua piese trebuie sa aiba acelasi
diametru nominal si acelasi pas.

1 2

M20

Reprezentarea asamblarii
prin filet intre doua piese.

Asamblare prin surub cu piulita


Diametrul surubului d este mai mic decat diametrul gaurii de trecere dh. Jocul creat
este necesar pentru protejarea partii filetate a surubului.

Asamblare prin surub fara piulita


surubul se monteaza direct in gaura filetata existenta in una din piesele de
asamblat, trecand cu joc prin gaura neteda, de diametru mai mare, a celeilalte
piese ce trebuie fixata.

Asamblare prin prezon si piulita

Se observa ca o extremitate filetata a prezonului 3 se insurubeaza in piesa 1 iar


cealalta extremitate trece cu joc prin piesa nefiletata 2 si se strange prin
intermediul piulitei 5 si saibei 4.

Asamblari asigurate contra autodesurubarii


Pentru prevenirea desurubarii accidentale a piulitelor din asamblarile supuse
vibratiilor si sarcinilor variabile, se prevad unele elemente de siguranta.
In figura a) este prezentata o asamblare prin surub cu piulita asigurata cu
contrapiulita. In figura b) este desenata o asamblare cu surub si piulita asigurata cu
saiba elastica (Grower). In figura c) este exemplificata asamblarea cu surub si piulita
crenelata asigurata cu cui spintecat.

a)

b)

c)

Exemple concrete: tipuri de filete, tipuri de


asamblari filetate

Clasificarea filetelor
Clasificarea filetelor se face avand in vedere caracteristicile lor dupa cum urmeaza:
dupa profilul filetului: triunghiular, patrat, trapezoidal, ferastrau,
dreptunghiular, rotund
dupa suprafata de revolutie pe care se executa: cilindric sau conic
dupa numarul de inceputuri: cu un inceput (filet simplu), cu mai multe
inceputuri (filet multiplu)
dupa unitatile de masura in care se exprima: filet metric (mm), filet in toli
(inch)

Tipuri de filete

1. Filetul ISO metric (M) - ISO 723-1993, ISO 965/1-1998, STAS 6371-73, STAS 510-74,
STAS 981-74.
Filetul metric este cel mai raspandit tip de filet din intreaga lume, folosit pentru
imbinarea a diferitor componente. Acesta a fost unul dintre primele standarde

internationale adoptate cand a luat nastere organizatia internationala pentru


standardizare (ISO) in 1947.

Caracteristicile filetului metric:


unghiul filetului: 60;
Clasele filetului
metric:x P;
H = 0.866025

2. Filetul UNIFIED (UN) - ANSI B1.1-1982


UNC (coarse pitch) de la 1/4" la 4" dia.
UNF (fine pitch) de la 1/4" la 11/2" dia.
UNEF (extra fine pitch) de la 1/4" la 111/16" dia.
UNS (unified national special)
UN (constant pitch) pentru 4,6,8,12,16,20,28, 32 TPI
Filetul UNIFIED are acelasi profil de 60 ca si filetul metric dar dimensiunile fiecarui
filet UTS (Unified Thread Standard) sunt in inch (in loc de mm). Acest tip de filet este
utilizat in special in SUA si Canada.
Caracteristicile filetului UN:
unghiul filetului: 60;

H = 0.866025 x P;

Clasele filetului UN:

3. Filetul BA (British Association) - BS 93: 1951


Filetul BA a fost definit in 1884 si standardizat in 1903 (Anglia) avand ca utilizare
conexiunile electrice. Pe parcursul timpului a fost inlocuit de filetul ISO metric iar in
prezent el este utilizat la strangeri fine, in special la instrumente.

Caracteristicile filetului BA:


unghiul filetului: 47.5
H = 1.13634 x p
h = 0.60000 x p
r = 0.18083 x p
s = 0.26817 x p

4. Filetul BSC (British Standard Cycle)


BSC (BSCy) - British Standard Cycle

CEI - Cycle Engineers Institute - inlocuit cu BSC


Filetul BSC este un filet fin folosit la scutere si motociclete datorita rezistentei la
momente mari de torsiune si la vibratii. De asemenea, diametrul mai mare al
miezului confera suruburilor o rezistenta mai mare la forfecare. Majoritatea
dimensiunilor sunt cu pas de 26 TPI desi pot
aparea si 24, 32 si 40 TPI.

Caracteristicile filetului BSC:


unghiul filetului: 60
h = 0.5327 x p
r = P/6

5. Filetul Whitworth (W) si British Standard Whitworth (BSW)


W - Whitworth
BSW British Standard Whitworth
BSF - British Standard Fine
BSC - British Standard Cycle - folosit la motociclete datorita rezistentei la momente
mari de torsiune si vibratii.
Filetul Whitworth este folosit in mod deosebit in America si Anglia, fiind propus de
catre Sir Joseph Whitworth in 1841. Se noteaza cu W urmat de un numar exprimat
sub forma de fractie: W 1 1/2". Aceasta inseamna ca diametrul este exprimat in toli
(inch) iar pasul la acest filet se exprima prin numarul de ganguri pe o lungime de un
tol (inch)= 25.4mm. Datorita unghiului mai inclinat, acesta se desface mai dificil la
trepidatii.

Caracteristicile filetului
Whitworth:
unghiul filetului: 55
H = 0.960491 x p
h = 0.640327 x p
r = 0.137329 x p

6. Filetul Gas (G) - ISO-228 Part I-1996 (E)


BSPP (G) - British Standard Pipe Parallel Thread
BSPF - British Standard Pipe Fastening Thread
BSPT British Standard Pipe Taper Thread
Filetul Gas (G) este un filet paralel pentru interconectarea tevilor cunoscut ca BSPP,
NPS sau G. Din punct de vedere tehnic, este un filet Whitworth dar cu dimensiuni
conform BSPP(British Standard Pipe Parallel Thread).
Caracteristicile filetului
Whitworth:
unghiul filetului: 55
H = 0.960491 x p
h = 0.640327 x p
r = 0.137329 x p

7. Filetul National Pipe Thread Taper (NPT) - ANSI/ASME B1.20.1-1993


NPT National Pipe Thread Taper
FPT female (internal) National Pipe Taper threads
MPT male (external) National Pipe Taper threads
PTF SAE short tape pipe thread
NPTF Dryseal American National Standard Taper Pipe Thread (ANSI B1.20.3)
NPSM American National straight pipe thread for mechanical joints
NPSI American National straight intermediate pipe thread
NPSF American Standard National Pipe Straight Fuel (Dryseal)
NPSL American Standard Straight Locknut Pipe Thread
Filetul NPT este un standard american pentru filete conice folosite la imbinarea
tevilor si racordurilor. Standardul ANSI/ASME B.1.20.1 cuprinde filete cu unghiuri de
60 de la 1/16" pana la 24" marimea nominala a tevii.

Caracteristicile filetului NPT:

H = 0.866025p = inaltimea
filetului sharp
V 60
h = 0.800000p = inaltimea
efectiva
afiletului
p = 1/n = pasul filetului
(masurat paralel la
axa)
n = numarul de filete per inch
a = 30 = unghiul de flanc al
filetului
= 1 47' = unghiul conicitatii
pentru con
1/16
fc = adancimea trunchierii la
varf
fr = adancimea trunchierii la
radacina
Fc = latimea suprafetei de varf
Fr = latimea suprafetei de
radacina

-filet conic 1 47'


- radacini trunchiate si varfuri plate
- unghiul filetului 60
- pasul este masurat in threads per inch (TPI)

8. Filetul ACME - ANSI/ASME B1.5


Filetul ACME este un filet paralel folosit in special la miscarea transversala a
masinilor industriale. Profilul trapezoidal ii confera filetului
rezistenta mare si usurinta in fabricare. Filetul ACME este similar cu cel trapezoidal,
singura diferenta fiind sistemul de referinta (ACME imperial iar Trapezoidal - metric 30).

Caracteristicile filetului ACME:


unghiul filetului: 29
H = 1.93335 x p
h = p/2
Fcn = 0.3707 x p

Cea mai des folosita este clasa 'G'. Adeseori se utilizeaza si clasa 'C' dupa
cerintele designer-ului. Clasa '3G' este utilizata in scopuri generale iar cele peste 3
au tolerante mai stranse.
Clasa 2G = 0.030 P + 0.006 D
Clasa 3G = 0.014 P + 0.0028 D
Clasa 4G = 0.010 P + 0.002 D
D = diametrul major
P = pasul filetului

9. Filetul STUB ACME - ANSI/ASME B1.8


Filetul STUB ACME a aparut la inceputul anilor 1900 si este utilizat in aplicatiile mai
deosebite care cer filet cu pas grobian si adancime mica (h).

Caracteristicile filetului STUB


ACME:
unghiul filetului: 29
H = 1.93335 x p
h = 0.3 x p
Fcn = 0.4224 x p
10. Filetul BUTTRESS - ANSI B1.9 - 1973
Filetul BUTTRESS are un profil in forma dintilor de ferastrau si este utilizat la
miscarea transversala a masinilor industriale, la etansari hidraulice (campuri
petroliere) sau la tevile armelor datorita rezistentei la recul.

Caracteristicile filetului
BUTTRESS:
unghiul filetului: 7/45
H = 0.89064 x p
h = 0.6627 x p
Fcn = 0.1632 x p

11. Filetul rotund (Knuckle - Rd) - DIN 405, DIN 15403, DIN 20400
Filetul rotund (Rd) este insensibil la impuritati si deteriorari datorita profilului
rotund si se utilizeaza la ambreiaje, arbori de frana la trenuri si la valve si porti mari.

Caracteristicile filetului rotund:


unghiul filetului: 30
h = 0.5 x p

12. Filetul PG (Panzer-Gewinde) - DIN 40430-1971 & DIN 40431-1972


Filetul PG - este un filet dupa standarde Germane folosit la conexiuni electrice in
locul filetului B.S. Conduit. Adancimea filetului este mai mica decat la NPT sau
Metric, dar unghiul flancului este mai mare.
Caracteristicile filetului PG:
unghiul filetului: 80
h = 0.595875 x p
Dimensiunile standard ale
filetului PG Conduit conform
DIN 40430:
Pg7: Dmaj = 12.5mm; TPI =
20
Pg9: Dmaj = 15.2mm; TPI =
18
Pg11: Dmaj = 18.6mm; TPI =
18
Pg13.5: Dmaj = 20.4mm; TPI
= 18
Pg16: Dmaj = 22.5mm; TPI =
18

Exemple prezoane :

Prezon piulita

Exemple piulite :

piulite nituibile

6.Modul de lucru folosit la efectuarea


desenelor in AutoCAD
Desenul de ansamblu
In realizarea desenului de ansamblu, mentionam pasii importanti in asamblarea
pieselor 1-6 conturate separat si anume: teava aductiune, garnituri, piulita
olandeza, corp reductie si stut. Intre cele mai importante etape, mentionam:
Trasarea axei fata de care ne vom raporta in asamblare
Copiarea tuturor pieselor, la care se vor sterge cotele si hasurile ce se vor
modifica pe parcursul procesului
Aleator ales, din stanga in dreapta se vor imbina punct cu punct cu ajutorul
unor linii ajutatoare sterse ulterior cele 6 componente
Se vor taia portiunile ce nu se vor mai vedea in urma acestei uniri

Se hasureaza, tinandu-se cont de inclinatie in cazul in care avem doua piese


una langa alta din acelasi tip de material
Se noteaza piesele prin adaugare de text (1-6)

PIESE COMPONENTE
TEAVA ADUCTIUNE / RD 10-06
GARNITURA / RD 10-05
GARNITURA / RD 10-02
PIULITA OLANDEZA / RD 10-04
CORP REDUCTIE / RD 10-03
STUT / RD 10-01

Mod de lucru:
1. Intrare in program AutoCAD prin optiunea Start from scrach
2. Setare Unitati; Setare Format
Unitati:
Command: UNITS
Aici va aparea o fereastra dialog in care se vor seta unitatile lineare si
unghiulare adaptate
desenului ce trebuie efectuat.
Atentie la dimensiunile de format A4 si A3. Un exemplu pentru formatul A4
poate fi:
Command: LIMITS
Reset Model space limits:
Specify lower left corner or [ON/OFF] <0.0,0.0>:
Specify upper right corner <420.0,297.0>: 210,297
Command: ZOOM
Specify corner of window, enter a scale factor (nX or nXP), or
[All/Center/Dynamic/Extents/Previous/Scale/Window/Object] <real time>: A

3. Definire straturi transparente (Layer) pe care se vor desena separat ,


axele; conturul vizibil;
cotele; hasurile, etc.

Command: LAYER

4. Desenare axe (pe Layer Axe), a cercurilor si a liniilor (pe Layer Linie groasa
si Linie subtire)
Un exemplu ar fi:
Command: CIRCLE
Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: INT
Of (aici se va selecta intersectia celor doua axe deja trasate)
Specify radius of circle or [Diameter] <60.0>: D
Specify diameter of circle <120.0>: 36
Alte comenzi utilizate:
Command: MIRROR
Select objects: 1 found (se va selecta segmentul desenat anterior)
Select objects: ENTER (adica tasta enter)
Specify first point of mirror line: INT
of Specify second point of mirror line:
Specify second point of mirror line: END
of
Erase source objects? [Yes/No] <N>: N

5. Desenare hasura
Hasura se va genera pe Layerul
Hasura;
Hasura se va defini intr-o
fereastra dialog generata la
apelarea comenzii HATCH.
Din fereastra care se deschide
se da click pe butonul Add: Pick
Points
Se selecteaza zonele care vrem
sa le hasuram si se apasa Enter
iar fereastra alaturata va aparea
din nou
Apasam OK si hasura va fi
desenata

6.Generare cote
Cotele se dau de preferat de la menu-ul cu pictograme specific.

Axele de simetrie se traseaseza cu ajutorul functiei LINE cu <Ortho ON> pe


layerul axe
Se muta sistemul de coordonate in functie de locul unde avem nevoie cu
ajutorul functiei UCS
Majoritatea proiectiilor laterale includ cercuri care s-au desenat cu ajutorul
comenzii CIRCLE dupa care s-a specificat centrul si si raza/diametrul cercului
respectiv
Tesiturile s-au realizat cu ajutorul functiei CHAMFER
Tesiturile din interiorul piulitei au fost desenate cu ajutorul comenzii FILLET
Hexagonul se deseneaza cu ajutorul functiei POLYGON in cadrul careia sa
specifica numarul de laturi (6) si centrul acestuia care in cazul nostru este un
cerc ; se da comanda astfel incat poligonul care in cazul nsotru este hexagon
sa fie inscris in cercul respectiv
Desenul de ansamblu s-a realizat prin imbinarea pieselor desenate ;
imbinarea s-a realizat cu ajutorul functiilor COPY si MOVE
S-au mai utilizat de asemenea si comenzile TRIM si BREAK pentru corectare si
stilizare

7.Materiale folosite pentru


elementele unei asamblari filetate
Alegerea materialului organelor de ansamblare filetate se face pe baza
criteriilor care privesc indeplinirea functiunii, tehnologia de fabricatie si costul.
Pentru suruburi se folosesc:
- oteluri laminate OL37, OL42, OL50, OL60 (STAS 500/2 ) cu capacitate
buna de deformare plastica la rece
- oteluri de calitate OLC35, OLC45 (STAS 880) pentru solicitari medii
- oteluri aliate 41C10, 33MoC11 (STAS 791) pentru suruburi supuse la
conditii severe de solicitare
- materiale si aliaje neferoase
Al si Cu pentru conditii care cer materiale cu o buna conductibilitate
electrica si termica

Titan pentru suruburi solicitate in conditii de tempeaturi ridicate si mediu


coroziv
- materiale plastice (poliamide, nylon, teflon) pentru cerinte de rezistenta la
coroziune, izolare termica si electrica.
Pentru piulite se folosesc
- otel fosforos OLF (STAS 3400)
- fonta
- bronz
Alegerea unuia sau altuia dintre materiale se face in functie de temperatura
de lucru a asamblarii:
- T < 2300C oteluri normale de inalta rezistenta;
- T = 2300C 4800C oteluri aliate cu Cr, Mo, Va
- T = 4800C 6500C aliaje de Fe, Ni si Cr
- T = 6500C 8800C aliaje pe baza de Ni
- T = 8800C 11000C aliaje Ni Co
Ca procedee tehnologice de prelucrare, alegerea depinde de seria de
fabricatie
- manual (tarod si filiera) pentru unicate;
- pe strung cu cutitul (cutitul de filet simplu, pieptane);
- pe strunguri automate;
- prin frezare;
- filetarea in vartej;
- rulare (cu pastrarea continuitatii fibrelor de material);
Filetele se pot rectifica (pentru cele de miscare) creandu-se o stare favorabila
a tensiunii remanente.

8.Concluzii
Ansamblarile cu filet reprezinta astazi una dintre cele mai importante
inovatii din domeniul medical si nu numai. In functie de necesitati si de
proprietati,se pot executa diverse aparaturi care sunt necesare omului. De
asemena, ansamblurile se folosesc mai ales in domeniul protezarii unde in
ultimii ani au evoluat rapid tehnicile si metodele de reparari osoase si de
tesuturi.