Sunteți pe pagina 1din 6

Masurarea si controlul rotilor dintate cilindrice

Controlul rotilor dintate presupune masurarea unui mare numar de parametric si indici de
precizie , putindu-se efectua in doua moduri distincte si anume :
- controlul separate al elementelor rotii dintate , denumit cotrolul partial ;
- controlul complex al rotii dintate , cu o roata de referinta sau cu perechea sa .
Desenul de executie al unei rotii dintate cilindrice , prezentat in fig . 5.1 , pune in evidenta
elementele care se controleaza in mod obisnuit . Sunt precizate de asemenea elementele care
caracterizeaza angrenajul din care face parte roata dintata . Pentru a defini cremaliera da
referinta se specifica : unghiul de angrenare , coeficientul inaltimii capului de referinta la
fund.
In functie de cerintele
functionale pretinse de de
angrenajul respective , pe
desenul de executie se pot
marca si alti indici de precizie
care vor trebui controlati . In
conformitate cu cele trei
criterii de apreciere a calitatii
unui angrenaj dintat acesti
indici sunt :
a) eroarea cinematica
Erg , eroarea
cumulata de pas Ecp ,
bataia radiala br ,
variatia cotei peste
dinti VLn si variatia
distantei de masurat
dintre axa VAm , in
cadrul criteriului
preciziei cinematice ;
b) eroarea critica Ecl ,
variatia pasului Vp ,
abaterea pasului pe
cercul de baza Apb ,
eroarea de forma a
profilului Efp si VAml
– variatia distantei de
masurat dintre axa la
rotirea cu un dinte , in
cadrul criteriului
functionarii line ;
c) pata de contact Pc , eroarea directiei dintelui Ed , erorile
de la paralelismul axelor Ex , Ey , abaterea pasului axial
Apa , eroarea rectilinitatii liniei de contact Erlc si eroarea
directiei liniei de contact Elc , in cadrul criteriului
contactului dintre dinti .
Pentru a se compensa erorile de executie si de montaj , precum si
deformatiile termice din timpul functionarii , intre flancurile
opuse celor aflate in angrenare se va prevedea un joc minim Jmin
(fig. 5.2) . Acest joc se realizeaza prin imprimarea unei valori negative deplasarii de profil ξ
in raport cu pozitia nominala a profilului de referinta . Controlul indirect al deplasarii de profil
se asigura prin masurarea grosimii dintelui (corzii pe cercul de divizare sau corzii constante)
sau a cotei peste dinti .
In cadrul acestei lucrari se vor masura urmatorii parametrii : coarda constanta scd , cota peste
dinti Ln , bataia radiala br si pasul de baza Pb .

Masurarea corzii constante a dintelui sdc

Indiferent de numarul de dinti z ai rotii , gorsimea dintelui pe un cerc situate ceva mai sus de
cercul de divizare este aceiasii pentru rotile de acelasi modul , unghi de angrenare si unghi de
inclinare (fig. 5.3) . Aceasta valoare poarta denumirea poarta denumirea de coarde constanta
a dintelui sdo , fiind o caracteristica a rotilor de acelasi modul . Aceasta masura se recomanda

a se executa la rotile dintate a caror inclinare nu permite masurarea


cotei peste dinti .
Coarda constanta NM este determinate de intersectia flancurilor cu cele
doua tangente la cercul de baza , a caror intersectie se situeaza pe axa
simetrie a dintelui . Pozitia acestor tangente la cercul de baza
corespunde cazului pentru care intersectiile cu flancurile dintelui
determina segmentele NB = Pb / 4 , unde Pb este pasul cercului de baza .
Din triunghiul NAB se pot determina expresiile corzii constante a
dintelui :
π cos 2 α
sdc = m ⋅
2
si inaltimii constante a dintelui :
 π sin 2α 
d c = m f − 
 8 
unde m este modulul danturii , α – unghiul de angrenare si f – coeficientul inaltimii capului de
referinta .
Masurarea corzii distante se poate face cu ajutorul sublerului dublu pentru roti dintate (fig. 5.4
,a) sau a micrometrului pentru roti dintate (fig. 5.4 ,b si c) . In ambele cazuri masurarea se
executa in mod similar : una din directii se fixeaza valoarea calculate a inaltimii constante a
dintelui iar pe cealalta se efectueaza masurarea corzii constante a dintelui .
Sublerul dublu pentru roti dintate este dintr-un subler vertical A si un subler orizontal B .
In sublerul vertical se fixeaza valoarea calculata a inaltimii constante a dintelui , ca distanta
intre ctitul 1 si ciocurile 2 . Dupa sprijinirea cutitului pe varful dintelui se aduc ciocurile in
contact cu flancurile dintelui , efectuandu-se citirea valorii effective sce a corzii constante pe
sublerul orizontal .
Datorita sprijinirii cutitului pe varful dintelui va trebui indepertata eroarea introdusa de
abaterea Ade a diametrului exterior . Pentru aceasta in sublerul vertical se va fixa valoarea
corecta a inaltimii constante :
ADe
acc = ac +
2
Conform definitiei , abaterea diametrului exterior se calculeaza cu relatia :
ADe = Dee - De
unde De = m(z+2) este dimensiunea nominala (teoretica) a diametrului exterior iar Dee
dimensiunea efectiva a sa .

Masurarea cotei peste dinti la rotile cilindrice cu dinti drepti

Cota peste dinti Ln reprezinta dinstanta dintre doua tangente la flancurile antiomoloage a doi
dinti (fig. 5.5 ,a) .
Cele doua tangente sunt
paralele intre ele , iar relatia
de calcul a numarului de
dinti n peste care se face
masurarea asigura situatia punctelor de tangenta cu flancurile dintilor pe cercul de mijloc al
danturii :
αo
n =z⋅ + 0,5
180 o

Valoarea obtinuta din calcul se va rotunji la un numar intreg .


Marimea cotei Ln pentru dantura dreapta nedeplasata se calculeaza cu relatia :
Ln = m ⋅ cos α[π(n − 0,5) + z (tg α − arc α)]

Masurarea lui Ln se face cu micrometrul cu talere (fig. 5.5 ,b) .


Avantajele acestei metode de masurare sunt :
- intrumentul de masurat este simplu ;
- masurarea se face direct pe masina pentru prelucrarea danturii , putandu-se determina
foarte usor deplasarea de corectia sculei de danturat (de exemplu la masinile de finisat
dantura cu doua pietre taler ce lucreaza dupa principiul Gleason distanta ditre pietre
este chiar cota Ln) .

Masurarea bataii radiala br

Bataia radiala br reprezinta diferenta maxima dintre distantele corzilor constante ale dintilor ,
sau golurilor , in raport cu axa de rotatie a rotii .
Masurarea se face cu ajutorul unui palpator 1 (fig. 5.6 ,a) care introdus succesiv in golurile
danturii si care se autoconcentreaza pe flancurile golului respectiv .
Diametrul capatului sferic al palpatorului se alege astfel incat
prin punctele sale de tangenta cu flancurile danturii sa se
materializeze coarda constanta a golului . Masurarea pozitie
radiale a palpatorului 1 se efectueaza cu ajutorul unui aparat
pentru masurarea abaterilor liniare (de ex. un ortotest sau un
comparator cu precizia de 1 µm) .
Pozitia palpatorului este influentata nu numai de excentritatea
cercului de dispunere a flancuriilor danturii in raport cu axa de
rotatie dar si de alti parametri ca : variatiile de pas (deterimante ,
de exemplu de erorile de divizare)

si erorile de forma ale profilului . Rezultatul masurarii este un


graphic asemanator cu cel prezentat in fig. 5.6 ,b .

Masurarea pasului pe cercul de baza Pb

Pasul de baza , pentru rotile dintate cu dantura dreapta , este dat de relatia :
Pb = π m cosα
masurarea efectuandu-se pe tangenta la cercul de baza .
Pasul este definit ca distanta dintre doua
flancuri omoloage consecutive ale
danturii .
Masurariile se efectueaza cu ajutorul unor
aparate comparative , care pun in evidenta
abaterile in raport cu reglajul la zero
corespunzator dimensiunii nominale a
pasului de baza .
Rezultatele masurarii abaterilor pasilor de
baza ai rotii de verificat se pot reprezenta intr-un sistem de coordonate , ceea ce conduce la
obtinerea unui grafic ca cel prezentat in fig. 5.8 . In acest mod se poate pune in evidenta
marimea abaterii accumulate de pas .

In unele aparate fixe materializarea tangentelor la profilul dintilor se face cu ajutorul cutite ,
(fig. 5.7) , unul fix si celalalt mobil .
Dintre aparatele portabile
utilizate pentru masurarea
abaterilor pasului de baza se
utilizeaza aparatele
prezentate in fig. 5.9 , a si
b.
Constructia acestora se
bazeaza pe faptul ca dreapta
care ruleaza pe cercul de
baza , generand prin
punctele A si B flancurile
omoloage a doi dinti
successive , reprezinta in
acelasi timp normala la cele
doua evolvente . Prin urmare , punerea in evidenta a pozitie corecte de masurare se poate face
identificand cazul pentru care distanta intre cele doua evolvente este minima .
Aparatul prezentat in fig. 5.9 ,a este prevazut cu un palpator fix 1 si unul mobil 2 . Palpatorul
fix este prevazut la capat cu o rola cilindrica (schimbabil in functie de modul danturii) care se
va sprijini de flancurile aceluiasi gol . Punctul de inversare a miscarii acului indicator , in timp
ce palpatorul mobil parcurge flancul stang al golului , corespunde distantei minime AB dintre
flancuri .
Pentru aceasta pozitie aparatul indica abaterea pasului de baza in raport cu reglajul de zero .
Aparatul prezentat in fig. 5.9 ,b reprezinta un hibrid intre aparatul prezentat in fig. 5.9 , a si
cel care foloseste metoda de masurare prezentata in fig. 5.7 ,b . Locul palpatorului fix este
luat de un cutit 1 , care se materializeaza un plan tangent la flancul dintelui . Pentru usurarea
masurarii , alaturi de cutitul 2 se gaseste , in interiorul aceluiasi gol si sprijinidu-se de flancul
opus , un palpator de sprijin 3 , a carei pozitie si distanta in raport cu cutitul se regleaza in
fnuctie de modulul danturii . Masurarea se face in mod asemanator cu cazul precedent ,
punandu-se in evidenta pozitia corespunzatoare valorii minime a distantei AB dintre flancuri .

Verificarea distantei nominale de masurat dintre axe VAm

In conformitate cu definitia distantei nominale de masurat dintre axa Am se realizeaza un


angrenaj fara joc intre roata etalon 2 si roata de verificat 5 (fig. 5.10) .

Angrenarea in permanenta pe ambele flancuri este asigurata de arcul de compresiune 6 , care


apasa spre stanga caruciorului 4 . Variatia distantei nominale de masurat dintre axe VAm se
masoara cu ajutorul comparatorului 3 , ca variatie a pozitiei caruciorului 4 . In functie de
gabaritul celor doua roti , roata etalon si roata de verificat , caruciorul 1 port roata-etalon se
pozitioneaza initial astfel incat , in tot timpul angrenarii , arcul de compresiune sa fie mentinut
in domeniul sau de lucru .