Sunteți pe pagina 1din 21

61

5. CONTROLUL PIESELOR CU AJUTORUL CALIBRELOR.

5.1. Principiul controlului pieselor cu ajutorul calibrelor.

La asamblarea a două piese, una de tip arbore şi una de tip alezaj, pot exista numai două
situaţii: asamblare cu joc sau asamblare cu strângere. Asamblarea cu joc se realizează atunci când
dimensiunea efectivă a arborelui, m este mai mică decât dimensiunea efectivă a alezajului, M. În
acest caz asamblarea manuală a celor două piese este posibilă fără deformarea celor două piese;
deformare elastică, prin aplicarea unor forţe exterioare, sau termică prin încălzirea alezajului –
răcirea arborelui. Pentru realizarea asamblării cu strângere este necesară deformarea celor două
piese, astfel în condiţii normale, montarea nu este posibilă.

Fig.5.1. Principiul controlului alezajelor cu ajutorul calibrelor.

Se consideră o piesă de tip alezaj, luată la întâmplare dintr-un lot de piese şi având
dimensiunea efectivă, M în câmpul de toleranţă, deci piesă “bună”, figura 5.1.
La asamblarea dintre alezajul considerat şi arborele cu dimensiunea efectivă, m1, rezultă o
asamblare cu joc pentru că m1 ≤ M. Se spune că arborele cu dimensiunea m1 “trece” prin alezajul cu
dimensiunea efectivă, M.
La asamblarea dintre alezajul considerat şi arborele cu dimensiunea efectivă, m2, rezultă o
asamblare cu strângere; m2 > M. Se spune că arborele cu dimensiunea efectivă m2 “nu trece” prin
alezajul cu dimensiunea efectivă, M.
Scriind cele două condiţii într-o singură relaţie de ordine se obţine:
m1 ≤ M < m 2 , (5.1)
care exprimă faptul că dimensiunea efectivă a alezajului este cuprinsă între limitele m1 şi m2.
Această exprimare este analoagă cu condiţia ca alezajul să aibă dimensiunea efectivă în câmpul de
toleranţă, cuprinsă între Dmin şi Dmax , deci piesă bună.
62

Concluzionând cele de mai sus se poate spune că toate alezajele din lotul considerat
sunt în câmpul de toleranţă dacă, împreună cu un arbore de diametru efectiv
m1≅ Dmin, formează asamblare cu joc (trece) şi dacă, împreună cu un arbore de diametru
efectiv m2≅ Dmax, formează asamblare cu strângere ( nu trece).
Pentru piesele alezaj rebut pot exista două situaţii, arborele cu diametrul,m1 nu trece,
dimensiunea efectivă, M este mai mică decât Dmin , rebutul este remediabil (piesa se mai poate
prelucra)şi arborele cu diametrul m2 trece, dimensiunea efectivă M este mai mare decât Dmax, rebutul
fiind definitiv (lipseşte material).
Cei doi arbori utilizaţi la controlul prin asamblare se numesc tampon; pentru m1(Dmin) –
parte trece “T” şi pentru m2 (Dmax)- parte nu trece “NT”.
Operaţiunea de verificare cu ajutorul calibrelor se numeşte de control pentru că se stabileşte
numai poziţia dimensiunii efective M faţă de limitele Dmin şi Dmax (câmpul de toleranţă), fără să se
cunoască valoarea efectivă a dimensiunii.
În mod analog se poate prezenta principiul controlului cu calibre şi pentru presele de tip
arbore. Poziţiile relative ale dimensiuni calibrelor potcoavă sunt prezentate în figura 5.2.

Fig. 5.2. Principiul controlului arborilor cu ajutorul calibrelor

Cele două piese de tip alezaj utilizate la controlul arborilor se numesc calibre potcoavă, dacă
suprafeţele active sunt plane şi paralele , sau calibre inel, dacă au suprafaţă activă de formă
cilindrică. Partea trece “T” are dimensiunea efectivă M1 în zona dmax, iar partea nu trece “NT” are
dimensiunea efectivă M2 în zona dmin.
5.2. Proiectarea calibrelor pentru piese cilindrice netede.

5.2.1. Alegerea formei calibrelor

Forma constructivă a calibrelor este determinată de faptul că se manevrează manual,


încercându-se asamblarea cu fiecare piesă controlată . Pe lângă faptul că trebuie să aibă gabarite
minime sunt necesare elemente de prindere manuală, care să favorizeze poziţionarea cât mai corectă
în raport cu piesa controlată.
Există o mare varietate de forme constructive . În STAS 2980/1-87 şi 2980/2-85 sunt
cuprinse principalele forme constructive şi clasificarea acestora în tabelul.5.1.
63

Diferite construcţii de calibre (STAS 2980/1-87 şi 2980/2-85) Tabelul 5.1.


Indic Limite de Standardul de
clasif
Denumire Schiţă Observaţii
măsurare dimensiuni
0 1 2 3 4 5
Calibre
tampon Până la
a) - -
ştift 18
T-NT
Tamponul NU
Calibre TRECE poate fi
tampon cu executat
b) coadă 1 …30 2981-68 incomplet
conică
T - NT

Calibre
tampon cu
mânere
înşurubate
c) sau bride 100…300 - -
de fixare
T

Calibre
Se recomandă
plate
d) 10…250 - folosirea lor
T
numai pentru

Se recomandă
Calibre 160250 folosirea pt.piese
e) vergea 3634-52 rigide cu
NT 250..500 dimensiuni sub
315 mm

Se recomandă
Calibre
folosirea lor
potcoavă
f) 3..180 2991-68 pentru
ştanţate
verificarea
T – NT
pieselor rigide

Indic Limite de Standardul de


clasif
Denumire Schiţă Observaţii
măsurare dimensiuni
0 1 2 3 4 5
64

Calibre Se recomandă
potcoavă folosirea lor
g) matriţate 3..100 3507-52 pentru
(turnate) verificarea
T – NT pieselor rigide

Calibre Se recomandă
potcoavă folosirea lor
h) cu plăci 100..300 3507-52 pentru
aplicate verificarea
T – NT pieselor rigide

Se recomandă
Calibre folosirea lor
i) inel 1…70 - pentru
T – NT verificarea
pieselor nerigide

Cele mai utilizate sunt: calibrele tampon duble trece şi nu trece, tabelul 5.1.b şi figura 5.4 şi
calibrele potcoavă simplă trece şi nu trece, tabelul 5.1.f şi g şi figura 5.5.
O problemă practică foarte importantă, pentru obiectivitatea rezultatului controlului pieselor
cu ajutorul calibrelor, este legată de forţa cu care se acţionează asupra calibrului la asamblarea cu
piesa. Materialele din care se execută calibrele şi piesele controlate sunt elastice astfel că sub
acţiunea forţelor se vor deforma, modificându-şi dimensiunile. De aceea caracterul asamblării
(strângerea sau jocul) trebuiesc apreciate şi în legătură directă cu forţa necesară pentru deplasarea
relativă între calibru şi piesă.
Deoarece aprecierea acestei forţe este lăsată la latitudinea celui care efectuează operaţia de
control, rezultatul este în mare măsură dependent de experienţa şi îndemânarea controlului.
Subiectivismul controlului este destul de important în cazul utilizării calibrelor potcoavă sau furcă
(rigiditate mică, elasticitate mare) la controlul arborilor cilindrici (montarea prin deplasare
tangenţială este însoţită de efectul de pană). Calibrele pot fi uşor deformate şi permanent, de
persoane “interesate” prin aplicarea de lovituri în locuri bine alese.
Din cele prezentate mai sus rezultă destul de convingător că operaţia de control cu ajutorul
calibrelor are valoare numai pentru cel ce o execută ( se convinge dacă piesa este bună sau nu).
Pentru a convinge pe alţii controlul cu ajutorul calibrelor nu este suficient.
Standardele prevăd execuţia şi utilizarea de contracalibre pentru controlul calibrelor. Ţinând
însă cont de doza mică de subiectivism a operaţiei şi de preţul ridicat al contracalibrelor datorate
preciziei de execuţie (toleranţa calibrului este de zece ori mai mare decât a piesei controlate, iar a
65

contracalibrului încă de zece ori mai mică decât a calibrului), proiectarea şi utilizarea
contracalibrelor este oportună numai în cazul unei serioase fundamentări tehnice şi economice .

5.2.2. Stabilirea poziţiei şi mărimii toleranţelor de execuţie ale calibrelor pentru piese
cilindrice.

Poziţia aproximativă a câmpurilor de toleranţă ale calibrelor în raport cu câmpul de toleranţă


al piesei controlate reiese din prezentarea principiului controlului pieselor cu ajutorul calibrelor .
Poziţiile exacte şi mărimile câmpurilor de toleranţă ale calibrelor trebuie să ţină seama de
următoarele:
- în timpul utilizării, calibrelor “parte trece” se uzează, astfel încât dimensiunile de
execuţie (“nou”) vor prezenta o rezervă de uzură, în sensul adaosului de material pe
calibru;
- trebuie prevăzută o dimensiune limită de uzură, la care calibrul se va scoate din uz;
- pentru a putea fi executate, dimensiunile calibrelor trebuiesc limitate prin câmpuri de
toleranţă proprii;
- pentru piese cu dimensiuni mari (peste 180 mm) trebuiesc facilitate condiţiile de
asamblare a piesei cu partea “nu trece” , în sensul deplasării (modificării poziţiei)
câmpului calibrului înspre interiorul câmpului de toleranţă al piesei. În acest fel se
asigură că nu se elimină şi piese bune din cauza unei poziţionări relative incorecte.

5.2.2.1. Toleranţele calibrelor raportate la toleranţa piesei (metoda generală)

Poziţiile şi mărimile câmpurilor de toleranţe ale calibrelor sunt reprezentate în figura 5.3. şi
sunt conforme cu prevederile din STAS 8222-68.
Relaţiile de calcul pentru dimensiunile fiecărei calibru pot fi deduse din diagramele
toleranţelor (fig. 5.3.) , după cum urmează:
- Calibre pentru alezaje (tampon) cu dimensiuni până la 180 mm.
H H
d Tnou = ( Dmin + z ) ± = ( N + EI + z ) ±
2 2
d Tuzat = Dmin − y = N + EI − y (5.2.)
H H
d NT = Dmax ± = ( N + ES ) ±
2 2

- Calibre pentru alezaje (tampon) cu dimensiuni peste 180 mm.

H H
d Tnou = ( Dmin + z ) ± = ( N + EI + z ) ±
2 2
d Tuzat = Dmin − y + α = N + EI − y + α (5.3.)
H H
d NT = ( Dmax − α ) ± = ( N + ES − α ) ±
2 2

- Calibre pentru arbori (potcoavă sau inel) cu dimensiuni până la 180 mm.
66

H1 H
DTnou = ( d max − z1 ) ± = ( N + es − z1 ) ± 1
2 2
DTuzat = d max + y1 = N + es + y1 (5.4.)
H1 H
D NT = d min ± = ( N + ei ) ± 1
2 2

Fig.5.3. Diagramele toleranţelor de execuţie şi limitele de uzură


ale calibrelor (STAS 8222-68).

- Calibre pentru arbori cu dimensiuni peste 180 mm.


67

H1 H
DTnou = ( d max − z1 ) ± = ( N + es − z1 ) ± 1
2 2
DTuzat = d max + y1 − α1 = N + es + y1 − α1 (5.5.)
H1 H
D NT = (d min + α1 ) ± = ( N + ei + α1 ) ± 1
2 2
Toleranţele H, H1 şi Hs aferente calibrelor sunt dependente de toleranţele fundamentale ale
pieselor controlate. Aceste corespondenţe sunt prezentate în tabelul 5.2.

Precizia de execuţie dimensională şi geometrică a calibrelor(STAS 8222 – 68 tabelul 2) Tabelul 5.2


Toleranţe fundamentale ale piesei
IT6 IT7 IT8 … IT10 IT11 şi IT12 IT13…IT16
Toleranţe de execuţie ale calibrelor
siunila dimen

siunila dimen

siunila dimen
geometricăla forma

geometricăla forma

geometricăla forma

geometricăla forma

geometricăla forma
siunila dimen

siunila dimen
Tipul calibrului

Calibre tampon
cilindrice (complete
H IT2 IT1 IT3 IT2 IT3 IT2 IT5 IT4 IT7 IT5
sau incomplete).
Calibre plate
Calibre tampon
sferice
Hs IT2 IT1 IT2 IT1 IT2 IT1 IT4 IT3 IT6 IT5
Calibre vergea cu
capete sferice
Calibre inel
cilindrice
H1 IT3 IT2 IT3 IT2 IT4 IT3 IT5 IT4 IT7 IT5
Calibre potcoavă
Calibre furcă

Mărimea şi poziţia toleranţelor de execuţie la dimensiunile calibrelor şi limita de uzură maximă în


raport cu dimensiunile limită ale piesei se aleg din tabelul 5.3.

5.2.2.2. Toleranţele calibrelor raportate la linia zero (Metoda simplificată)

Analizând relaţiile de calcul pentru dimensiunile calibrelor şi diagramele din figura 5.3. , se
constată că dimensiunile calibrelor dj pot fi exprimate faţă de dimensiunea nominală, N a piesei:
H
d j = (N + L j ) ± , (5.6.)
2
în care Lj este abaterea dimensiunii calibrului faţă de dimensiunea nominală a piesei. Valorile Lj
cuprind abaterile superioare sau inferioare ale piesei, deci vor fi dependente de: caracterul de
ajustaj, treapta de toleranţă şi intervalul de dimensiuni al piesei controlate. Tabelele cu valori pentru
Lj sunt excesiv de voluminoase şi nici nu cuprind decât o selecţie din combinaţiile admise de
Sistemul ISO de toleranţe şi ajustaje. Este clar că pentru piesele a căror caractere de ajustaje sunt
date valori Lj, calculul dimensiunilor calibrelor este mai simplu.
În STAS 8221-68 sunt prezentate câmpurile de toleranţă de execuţie şi limitele de uzură ale
calibrelor netede fixe pentru controlul ajustajelor din seria ajustajelor preferenţiale.
În STAS 8223-68 sunt prezentate valorile Lj şi toleranţele de execuţie ale calibrelor şi
contracalibrelor netede fixe pentru controlul arborilor din seria ajustajelor preferenţiale.
68

Poziţia toleranţelor de execuţie la dimensiunile calibrelor şi limita de uzură maximă în raport cu dimensiunile limită ale piesei.
(STAS 822-68 tabelul 3) Tabelul 5.3.
Toleranţe fundametale folosite pt. Precizia piesei
Dimensiunea calculul toleranţelor de execuţie la
dimens. calibrelor (H, Hs, Hp, H1) 6 7 8 9
nominală a
piesei D, mm IT1 IT2 IT3 IT4 IT5 IT6 IT7 Z Y Y' α z1 y1 y'1 z y y' α z y y' α z y y' α
α1 z1 y1 y'1 α 1 z1 y1 y'1 α 1 z1 y1 y'1 α 1
până la 3 1 1 2 3 4 6 10 1 1 - - 1.5 1.5 - 1.5 1.5 - - 2 3 - - 5 0 - -
peste 3
până la 6 1 2 3 4 5 8 12 1.5 1 - - 2 1.5 - 2 1.5 - - 3 3 - - 6 0 - -
peste 6
până la 10 1 2 3 4 6 9 15 1.5 1 - - 2 1.5 - 2 1.5 - - 3 3 - - 7 0 - -
peste 10
până la 18 1 2 3 5 8 11 18 2 2 - - 2.5 2 - 2.5 2 - - 4 4 - - 8 0 - -
peste 18
până la 30 2 3 4 6 9 13 21 2 2 - - 3 3 - 3 3 - - 5 4 - - 9 0 - -
peste 30
până la 50 2 3 4 7 11 16 25 2.5 2 - - 3.5 3 - 3.5 3 - - 6 5 - - 11 0 - -
peste 50
până la 80 2 3 5 8 13 19 30 2.5 2 - - 4 3 - 4 3 - - 7 5 - - 13 0 - -
peste 80
până la 120 3 4 6 10 15 22 35 3 3 - - 5 4 - 5 4 - - 8 6 - - 15 0 - -
peste 120
până la 180 4 5 8 12 18 25 40 4 3 - - 6 4 - 6 4 - - 9 6 - - 18 0 - -
peste 180
până la 250 5 7 10 14 20 29 46 5 4 2 2 7 5 3 7 6 3 3 12 7 3 3 21 0 4 4
peste 250
până la 315 6 8 12 16 23 32 52 6 5 2 3 8 6 2 8 7 3 4 14 9 3 6 24 0 6 6
peste 315
până la 400 7 9 13 18 25 36 57 7 6 2 4 10 6 2 10 8 2 6 16 9 2 7 28 0 7 7
peste 400
până la 500 8 10 15 20 27 40 63 8 7 2 5 11 7 2 11 9 2 7 18 11 2 9 32 0 9 9
69

Poziţia toleranţelor de execuţie la dimensiunile calibrelor şi limita de uzură maximă în raport cu dimensiunile limită ale piesei Tabelul 5.3 (continuare)

Dimensiu-nea Precizia piesei


nominală a
piesei D, mm 10 11 12 13 14 15 16
z y y' α z y y' α z y y' α z y y' α z y y' α z y y' α z y y' α
z1 y1 y'1 α 1 z1 y1 y'1 α 1 z1 y1 y'1 α 1 z1 y1 y'1 α 1 z1 y1 y'1 α 1 z1 y1 y'1 α 1 z1 y1 y'1 α 1

până la 3 5 0 - - 10 0 - - 10 0 - - 20 0 - - 20 0 - - 40 0 - - 40 0 - -
peste 3 până
la 6 6 0 - - 12 0 - - 12 0 - - 24 0 - - 24 0 - - 48 0 - - 48 0 - -
peste 6 până
la 10 7 0 - - 14 0 - - 14 0 - - 28 0 - - 28 0 - - 56 0 - - 56 0 - -
peste 10 până
la 18 8 0 - - 16 0 - - 16 0 - - 32 0 - - 32 0 - - 64 0 - - 64 0 - -
peste 18 până
la 30 9 0 - - 19 0 - - 19 0 - - 36 0 - - 36 0 - - 72 0 - - 72 0 - -
peste 30 până
la 50 11 0 - - 22 0 - - 22 0 - - 42 0 - - 42 0 - - 80 0 - - 80 0 - -
peste 50 până
la 80 13 0 - - 25 0 - - 25 0 - - 48 0 - - 48 0 - - 90 0 - - 90 0 - -
peste 80 până
la 120 15 0 - - 28 0 - - 28 0 - - 54 0 - - 54 0 - - 100 0 - - 100 0 - -
peste 120
până la 180 18 0 - - 32 0 - - 32 0 - - 60 0 - - 60 0 - - 110 0 - - 110 0 - -
peste 180
până la 250 24 0 7 7 40 0 10 10 45 0 15 15 80 0 25 25 100 0 45 45 170 0 70 70 210 0 110 110
peste 250
până la 315 27 0 9 9 45 0 15 15 50 0 20 20 90 0 35 35 110 0 55 55 190 0 90 90 240 0 140 140
peste 315
până la 400 32 0 11 11 50 0 15 15 65 0 30 30 100 0 45 45 125 0 70 70 210 0 110 110 280 0 180 180
peste 400
până la 500 37 0 14 14 55 0 20 20 70 0 35 35 110 0 55 55 145 0 90 90 240 0 140 140 320 0 220 220
70

5.2.3.Problemă rezolvată.

Problema nr.5. Să se proiecteze calibrele pentru controlul pieselor ce formează ajustajul


H8
cilindric φ 42 g 7 .
Etapa 1. Stabilirea limitelor câmpurilor de toleranţă pentru cele două piese ce formează
ajustajul :
- pentru alezaj: EI = 0, ES = +TD ; TD = 39
φ 42+0,039 cu Dmax = 42,039 şi Dmin = 42
- pentru arbore: es = -9; ei = es – Td ; Td = 25
−0 , 009
φ 42 −0, 034 cu dmax = 41,991 şi dmin = 41,966

Etapa 2. Alegerea tipului constructiv de calibru


- pentru alezaj – calibru tampon dublu trece şi nu trece (tab. 5.1, b)
- pentru arbore – calibru potcoavă simplu trece şi nu trece ( tab. 5.1, f)

Etapa 3. Calculul dimensiunilor calibrelor


Metoda generală
- pentru alezaj se alege diagrama din figura 5.3 pentru calibru tampon cu dimensiuni până
la 180 mm şi relaţiile de calcul (5.2).

Din tabelul 5.2. se găseşte pentru calibrul tampon cilindric toleranţa IT 3 la diemensiune şi
IT 2 la forma geometrică în coloanele pentru toleranţa fundamentală a piesei IT 8 … IT 10.
Din tabelul 5.3. se găseşte toleranţa H = 4 la dimesniunea în coloana IT 3 şi toleranţa la
forma geometrică TF = 2,5 în coloana IT 2 din intervalul (rândul) peste 30 până la 50. Din acelaşi
rând se vor găsi z = 6 şi y = 5 din coloana pentru clasa de toleranţă 8 a piesei.
Înlocuind valorile în milimetri în relaţiile 5.2. se obţine:
0,004
d Tnou = (42 + 0 + 0,006 ) = 42 ++
0,008
0,004
2
d Tuzat = 42 + 0 − 0,005 = 41,995
0,004
d NT = (42 + 0,039 ± = 42 + 0,041
+0,037
2
Este important ca dimensiunile calibrului să fie scrise cu aceeaşi dimensiune nominală ca şi
piesa controlată.
- pentru arbore, se alege diagrama din figura 5.3 pentru calibre potcoavă cu dimensiuni
până la 180 mm şi relaţiile de calcul (5.4).
Din tabelul 5.2. se găsesc toleranţele IT 3 la dimensiune şi IT 2 la forma geometrică (rândul
– calibre potcoavă, coloanele IT 7 – toleranţele fundamentale ale piesei).
Din tabelul 5.3 se găsesc: H1 = 4; TF1 = 2,5; z1 = 3,5; y1 = 3 (precizia piesei 7 şi D peste 30
până la 50).
Cu aceste valori introduse în relaţiile (5.4) se obţine:
0,004
DTnou = (42 − 0,009 − 0,0035 ) ± = 42 −0,0105
−0,0145
2
DTuzat = 42 − 0,009 + 0,003 = 41,994
0,004
D NT = ( 42 − 0,034 ) ± = 42 −

0,032
0,036
2

Metoda simplificată
71

Pentru alezaj, din STAS 8221-68 tabelul 2, (pag. 14-15) coloana H8 (piesa) rândul peste 30
până la 50 se găsesc: LNT = + 39, LTnou = + 6; LTuzat = - 5, H/2 =2 şi TF = 2,5.Din motive de spaţiu
acest tabel şi STAS 8221 –68 nu au fost incluse în lucrare ;tabelul 2 are cca 50 de pagini.
Înlocuind în relaţia (5.6) se obţine:

d Tnou = (42 + 0,006 ) ± 0,002 = 42 +0,008


+0,004
d Tuzat = 42 − 0,005 = 41,995

d NT = ( 42 + 0,039 ) ± 0,002 = 42 +0,041


+0,037

Pentru arbore din STAS 8223-68 (tabelul 2, pag.11) coloana g7 (piesa), intervalul (rândul)
peste 30 până la 50 se găsesc LTuzat = -6, LTnou = -12,5, LNT = - 34, H1/1 = 2 şi TF = 2,5.
Înlocuind în relaţiile (5,6) se obţine :

DTnou = (42 − 0,0125 ) ± 0,002 = 42 −0,0105


−0,0145
DTuzat = 42 − 0,006 = 41 ,994

D NT = ( 42 − 0,034 ) ± 0,002 = 42 −0,032


−0,036

Comparând rezultatele obţinute prin cele două metode se constată că sunt identice. La
metoda simplificată calculele sunt mai simple , dar valori L sunt date numai pentru o selecţie
restrânsă de caractere de ajustaje. Metoda generală conduce la dimensiunile şi toleranţele calibrelor,
pentru orice ajustaj al piesei controlate
Etapa 4. Întocmirea desenelor de execuţie şi notarea tuturor condiţiilor necesare.
În figura 5.4. este desenat calibrul tampon, iar în figura 5.5. calibrul potcoavă.

Fig 5.4. Calibrul tampon

Dimensiunile limită de uzură se pot nota în desenele de execuţie la condiţii tehnice. La


atingerea acestor dimensiuni calibrele se vor mai putea folosi numai pentru controlul de recepţie.
72

Fig. 5.5. Calibru potcoavă.

5.3.Proiectarea calibrelor pentru controlul pieselor filetate.

Pentru controlul pieselor filetate se utilizează două feluri de calibre: calibre filetate (tampon
filetat şi inel filetat) şi calibre netede pentru controlul semifabricatelor (tampon cilindric pentru D 1
şi potcoavă pentru d).
Principiile constructive, de proiectare şi utilizare ale calibrelor pentru controlul pieselor
filetate sunt aceleaşi ca la controlul arborilor şi alezajelor cilindrice netede. Calibrele au forme
asemănătoare pieselor conjugate cu cele controlate, iar poziţiile câmpurilor de toleranţă sunt
determinate de limitele dimensiunilor pieselor controlate.
Particularităţile constau în faptul că piesele filetate prezintă abateri la capete şi din această
cauză se acceptă ca partea nu trece “NT” să se poată asambla pe maxim 1,5 spire de la începutul
filetului. Apare necesară prevederea rezervei de uzură şi la părţile NT ale calibrelor filetate.
Obiectivitatea controlului cu calibre filetate este acceptată numai combinată cu
măsurarea profilului filetului. Controlul cu aceste calibre oferă numai informaţia că
materialul piesei filetate se află de aceeaşi parte a suprafeţei materializată pe calibrul filetat
trece (T) şi că cel puţin un punct al profilului este în câmpul de toleranţă, ceea ce este necesar
dar nu şi suficient.
73

5.3.1. Calibre tampon şi inel filetate

5.3.1.1. Calibre tampon filetate

Calibrele tampon filetate sunt asemănătoare constructiv cu calibrele tampon cilindrice


netede cu deosebirea că părţile active sunt filetate.

Fig.5.6.Profilul filetului calibrului tampon; a-tampon trece ; b- tampon nu trece.

Toleranţele unghiurilor
Tα 1/2 şi Tα 2/2 (STAS
Distanţele F1, F2 şi lăţimea degajării b3 [mm]
8417/2-73 tab. 9)
(STAS 8417/2-73 Tab. 8) Tabelul 5.4
Tabelul. 5.5
Pasul F1=0.1 p F2 b3
P Abateri limită ale
Pasul semiunghiului
0.2 p 0.15 p 0.1 p nomi abateri P
nal limită Tα 1 /2 Tα 2 /2

minute ±
0.2 0.02 - - -
0.2 60 60
0.25 0.025 - - -
0.25 48 48
0.3 0.03 - - -
0.3 40 40
0.35 0.035 - - -
0.35 35 35
0.4 0.04 - - -
0.4 31 31
0.45 0.045 - - -
0.45 26 26
0.5 0.05 - - -
0.5 25 25
0.6 0.06 - - -
0.6 21 21
0.7 0.07 - - -
0.7 18 18
0.75 0.075 - - -
0.75 17 17
0.8 0.08 - - -
0.8 16 16
1 0.1 - - -
1 15 16
1.25 0.125 0.25 - - 0.3 0.04
1.25 13 16
1.5 0.15 0.3 - - 0.4 0.04
1.5 12 16
1.75 0.175 0.35 - - 0.45 0.05
1.75 11 16
2 0.2 0.4 - - 0.5 0.05
2 10 14
2.5 0.25 - 0.375 - 0.8 0.05
2.5 10 14
3 0.3 - 0.45 - 1 0.08
3 9 13
3.5 0.35 - 0.525 - 1.1 0.08
3.5 9 12
4 0.4 - 0.6 - 1.3 0.1
4 8 11
4.5 0.45 - - 0.45 1.7 0.1
4.5 8 11
5 0.5 - - 0.5 1.9 0.1
5 8 11
5.5 0.55 - - 0.55 2.1 0.1
5.5 8 10
6 0.6 - - 0.6 2.3 0.1
6 8 10
74

. Profilul părţii trece “T” este asemănător profilului ISO al filetului metric, dar prezintă o degajare la
fundul filetului, cum se poate vedea în figura 5.6.
Calibrele filetate nu trece ”NT” au profilul redus (fig.5.6.b.) prin truncherea la vârf şi cu
degajare la fund. Flancurile filetului se limitează pe o zonă redusă în jurul cilindrului de diametru
mediu, d2
Dimensiunile constructive, altele decât dimensiunile tolerate (diametrele medii) , se aleg d
upă STAS 8417-73 din tabelul 5.4., iar toleranţele unghiulare
şi de pas din tabelele 5.5.şi respectiv 5.6. Toleranţele unghiurilor
Tα 1/2 şi Tα 2/2 (STAS
Distanţele F1, F2 şi lăţimea degajării b3 [mm]
8417/2-73 tab. 9)
(STAS 8417/2-73 Tab. 8) Tabelul 5.4
Tabelul. 5.5
Pasul F1=0.1 p F2 b3
P Abateri limită ale
Pasul semiunghiului
0.2 p 0.15 p 0.1 p nomi abateri P
nal limită Tα 1 /2 Tα 2 /2

minute ±
0.2 0.02 - - -
0.2 60 60
0.25 0.025 - - -
0.25 48 48
0.3 0.03 - - -
0.3 40 40
0.35 0.035 - - -
0.35 35 35
0.4 0.04 - - -
0.4 31 31
0.45 0.045 - - -
0.45 26 26
0.5 0.05 - - -
0.5 25 25
0.6 0.06 - - -
0.6 21 21
0.7 0.07 - - -
0.7 18 18
0.75 0.075 - - -
0.75 17 17
0.8 0.08 - - -
0.8 16 16
1 0.1 - - -
1 15 16
1.25 0.125 0.25 - - 0.3 0.04
1.25 13 16
1.5 0.15 0.3 - - 0.4 0.04
1.5 12 16
1.75 0.175 0.35 - - 0.45 0.05
1.75 11 16
2 0.2 0.4 - - 0.5 0.05
2 10 14
2.5 0.25 - 0.375 - 0.8 0.05
2.5 10 14
3 0.3 - 0.45 - 1 0.08
3 9 13
3.5 0.35 - 0.525 - 1.1 0.08
3.5 9 12
4 0.4 - 0.6 - 1.3 0.1
4 8 11
4.5 0.45 - - 0.45 1.7 0.1
4.5 8 11
5 0.5 - - 0.5 1.9 0.1
5 8 11
5.5 0.55 - - 0.55 2.1 0.1
5.5 8 10
6 0.6 - - 0.6 2.3 0.1
6 8 10

Diametrele ce definesc suprafeţele filetului pentru calibrul tampon filetat au câmpurile de


toleranţă poziţionate, în raport cu diametrele piuliţelor controlate, ca în diagramele din figura 5.6.
Se prezintă în continuare relaţiile de calcul pentru diametrele filetelor calibrelor tampon
după diagramele din figura 5.6.
Calibrul tampon filetat trece, “T” (diametre
Toleranţele pasului , Tp Tabelul 5.6.
cotate în figura 5.6.a).
Lungimea filetului Abateri limită la
d T = ( Dmin + z PL ) ± TPL
calibrului pas (± Tp)µ m
Până la 32 5 T (5.7)
d 2Tnou = ( D2 min + z PL ) ± PL
Peste 32 la 50 6 2
Peste 50 la 80 7 d 2Tuzat = D2 min + z PL − WT
75

Calibrul tampon filetat nu trece, “NT” , (diametrele cotate în figura 5.6.b)

d 2 NTnou = ( D2 max )0+TPL


TPL
d 2 NZuzat = D2 max + − W NT
2 (5.8)
h
diam . deg aj = D1 min − 2
6

Fig. 5.7. Diagramele toleranţelor de execuţie şi limitele de uzură ale calibrelor tampon filetate;
a. – la diametrul exterior, b. – la diametrul mediu şi c. – la diametrul degajării.

Valorile toleranţelor de execuţie şi limitele lor de uzură se aleg din tabelul 5.7.

Toleranţe de execuţie şi limitele de uzură ale calibrelor filetate. Valori în µ m.


(STAS 8417/2 – 73 tab.1) Tabelul 5.7.
Td2 şi TD2 WT WT
calibru calibru
TR TPL ZPL ZR
peste până la tampon inel tampon inel filetat
filetat T filetat T filetat NT NT
24 50 8 6 0 -4 8 10 6 7
50 80 10 7 2 -2 9.5 12 7.5 9
80 125 14 9 6 2 12.5 16 9.5 12
125 200 18 11 12 8 17.5 21 11.5 15
200 315 23 14 16 12 21 25.5 15 19.5
315 500 30 18 24 20 27 33 19 25
500 670 38 22 32 28 33 41 23 31
76

5.3.1.2. Calibre inel filetate.

Calibrele inel filetate se aseamnănă constructiv cu piuliţele. Profilul filetului pentru inel trece,
T este prezentat în figura 5.8.a, iar profilul redus pentru filetul nu trece, NT, în figura 5.8.b.

Fig.5.8. Profilul filetului calibrului inel filetat; a- calibrului inel trece, b- calibrului inel nu trece

Poziţiile şi mărimile câmpurilor de toleranţe la diametrele calibrelor inel filetate se prezintă


în diagramele din figura 5.9.

Fig.5.9. Diagramele toleranţelor de execuţie şi limitele de uzură ale calibrelor inel filetate.
a. – la diametrul degajării, b. – la diametrul mediu, c. – la diametrul interior.
77

Relaţiile de calcul pentru diametrele filetelor calibrelor inel filetate se prezintă în


continuare.
Calibrul inel filetat trece, T diametrele din figurile 5.8.a şi 5.9
Diametrul degajării = dmax + TPL + H/12
T
D2Tnou = (d 2 max − Z R ) ± R
2
D2Tuzat = d 2 max − Z R + WT (5.9)
T
D1T = (d + es − 5 H / 4) ± PL
2

Calibrul inel filetat nu trece , NT (diametrele din figurile 5.8.b şi 5.9)


Diametrul degajării = dmax + TPL

D2 NTnou = ( d 2 min ) 0−TR


TR
D2 NTuzat = d 2 min − + W NT (5.10)
2
T
D1NT = ( d 2 min − 2 F1 + R ) ± TR
2

5.3.2. Calibre netede pentru controlul semifabricatelor

Semifabricatele pieselor înainte de filetare sunt sub formă de alezaj pentru piuliţe, la
diametrul interior D1 , şi sub formă de arbore pentru şurub, la diametrul exterior, d.
Principiul de proiectare şi control este acelaşi ca la controlul pieselor cilindrice netede.
Particularităţile decurg din faptul că toleranţele dimensiunilor controlate sunt cu mult mai mari
decât piesele cilindrice netede ce formează ajustaje după sistemul ISO.

Fig. 5.10. Diagrama toleranţelor pentru calibre tampon netede pentru controlul piuliţei (alezajul D1).
78

5.3.2.1. Calibre tampon netede pentru diametrul interior al piuliţei, D1

Poziţiile şi mărimile toleranţelor calibrelor cilindrice trece (T) şi nu trece (NT) sunt
reprezentate în diagrama din figura 5.10
Diametrele calibrelor tampon pentru controlul semifabricatelor piuliţelor se vor calcula cu
relaţiile:

H1
d1Tnou = ( D1 min + z1 ) ±
2
d1Tuzat = D1 min (5.11)
H1
d1NT = ( D1 max ) ±
2

Valorile z1 şi H1/2 se aleg din tabelul 5.8.

5.3.2.2. Calibre potcoavă pentru diametrul exterior al şurubului, d

Câmpurile de toleranţă ale calibrelor potcoavă pentru controlul semifabricatului şuruburilor


sunt prezentate în diagrama din figura 5.11.

Fig. 5.11. Diagrama toleranţelor pentru calibre potcoavă pentru controlul şurubului (arborele d )

Relaţiile de calcul pentru dimensiunile calibrelor necesare controlului semifabricatelor


şuruburilor sunt:
H
DTnou = (d max − z 2 ) ± 2
2
DTuzat = d max (5.12)
H
D NT = ( d min ) ± 2
2
79

Toleranţele de execuţie sunt cuprinse în tabelul 5.9.

Toleranţele de execuţie ale calibrelor Toleranţele de execuţie ale calibrelor


tampon pentru controlul potcoavă pentru controlul
semifabricatelor piuliţelor (STAS semifabricatelor piuliţelor (STAS
8417/2-73 tab.2) - 8417/2-73 tab.3) -
Valori în µ m - Tabelul 5.8. Valori în µ m - Tabelul 5.9.
Toleranţa la diametrul H1 Toleranţa la diametrul H2
interior al filetului Z1 interior al filetului Z2
piuliţei TD1 2 piuliţei Td 2
38 100 4 9 36 85 4 8
100 180 5 22 85 140 5 20
180 375 8 38 140 335 8 38
375 710 13 52 335 850 15 54
710 1250 23 65 850 950 21 60
5.3.3. Problemă rezolvată

Problema nr. 6. Să se proiecteze calibrele necesare controlului pieselor ce formează ansamblul


filetat M 25 x 3 – 6H/6g.
Calibre pentru controlul piuliţei.
Calibru tampon filetat: partea trece
Etapa 1. Alegerea elementelor profilului calibrului (notaţiile din figura 5.6.a).
- pasul filetului p = 3 ± T p = 3 ± 0,005 =, (Tabelul 5.6)
Tα 1
- semiunghiul α 1 / 2 = 30 ± = 30 0 ± 9' (tabelul 5.5)
0

2
3
- înălţimile H = p = 2,598 ; H / 2 = 1,299 ; H / 8 = 0,325
2
- lăţimea degajării b2 = p / 4 = 0,75

Etapa 2. Calculul diametrelor (relaţiile 5.7)


Din tabelul 5.7 se găsesc zPL=16; TPL =14 şi WT = 21 pentru TD2 = 265, rândul peste 200
până la 315.

d T = ( 27 +0,016 ) ±0,014 = 27 +0,030


+0,002
d 2nou = ( 25 ,051 +0,016 ) ±0,007 = 25 ,051 +0,023
+0,009
d 2Tuzat = 25 ,051 +0,016 −0,021 = 25 ,046

diametrul degajării = 23,752-2 x 0,433 =22,886

Etapa 3. Întocmirea desenului de execuţie şi înscrierea dimensiunilor


Valorile stabilite în etapele anterioare se înscriu pe un desen ca cel din figura 5.6.a
înlocuindu-se notaţiile.

Calibru tampon filetat partea nu trece.

Etapa 1. Stabilirea elementelor profilului după schiţa din figura 5.6.b


80

p = 3 ±0,005
α2 / 2 = 30 0 ±13 '
H = 2,598 ; H / 2 =1,299 ; H / 6 = 0,433
b3 = 1 ( din tabelul 5.10)
F1 = 0,1; P = 0,3 ; F2 = 0,15;P=0,45 (din tabelul 5.4)
Etapa 2. Calculul diametrelor
TPL = 14; WNT = 15 ( din tabelul 5.7)
Diametrul exterior dNT = D2 + 2F1 = 25,051 + 2 x 0,3 = 25,651
+0,014 = 25 ,051 +0,279
d2 NT nou = (25,051 + 0,265) 0 +0,265

d2 NT uzat = 25,316 + 0,007 – 0,015 = 25,308

diametrul degajării = 23,752 – 2 ⋅ 0,433 = 22,886 ca şi la tamponul filetat trece.


Etapa 3. Întocmirea desenului de execuţie şi înscrierea dimensiunilor. Profilul filetului
calibrului tampon NT va fi reprezentat, în detaliu, ca în figura 5.6.b, în care se vor face notaţiile cu
valorile determinate mai sus.
Calibre netede pentru semifabricatul piuliţei.
Calibrul tampon neted simplu trece şi nu trece.
Toleranţele : TD1= 500; D1 = 23 ,752 +0,500 H1/2 = 13, z1 = 52 (din tabelul 5.11)
Diametrele (calculate cu relaţiile 5.11):

d1Tnou = ( 23 ,752 +0,052 ) ±0,013 = 23 ,752 +0,065


+0,039
d1Tuzat = 23 ,752

d1NT = ( 23 ,752 +0,500 ) ±0,013 = 23 ,752 +0,513


+0,487

Desenul de execuţie este similar celui din figura 5.4, dar cu diametrele determinate mai sus.

Calibrul pentru controlul şurubului.

Calibru inel filetat, partea trece.

Etapa 1. Alegerea elementelor profilului filetului calibrului (notaţiile din figura 5.8.a).

− pasul : p ± Tp = 3 ± 0,005
α
− semiunghiu l : 1 = 30 0 ± 9'
2
− deg ajarea : b1 = p / 8 ≅ 0,4

Etapa 2. Calculul diametrelor (cu relaţiile 5.9)

Td2= 200; TPL = 11; ZR = 8; TR = 18; WT = 21; es = - 48; 5H/4 = 3,247; ei = -423; H/12 =
0,216
81

D2Tnou = ( 25 ,051 −0,048 −0,008 ) ±0,009 = 25 ,051 −0,047


−0,065
D2Tuzat = 25 ,051 −0,048 −0,008 +0,021 = 25 ,016

D1T = ( 27 −0,048 −3,247 ) ±0,005 = 23 ,752 −0,0415


−0,0525
diam.degajării T = 27-0,048 + 0,011 + 0,216 = 27,179

Etapa 3. Întocmirea desenului de execuţie şi înscrierea cotelor.


Detaliul profilului calibrului inel filetat trece este similar cu cel reprezentat în figura 5.8.a, în
care se înlocuiesc cotele literale cu valorile determinate mai sus.
Calibru inel filetat, parte nu trece.
Etapa 1. Alegerea elementelor profilului filetului calibrului (pentru figura 12.14)
p ± T p = 3 ± 0,005
α2
= 30 0 ±13 ' (din tabelele 5.4, 5.5 şi 5.6)
2
b3 = 1; F1 = 0,3; F2 = 0,45

Etapa2. Calculul diametrelor ( cu relaţiile 5.7)

TPL =11; TR =18 ;W NT =15

D2 NTnou = ( 25 ,051 − 0,248 ) 0 − 0,018 = 25 ,051 −0,248


−0,266
D2 NTuzat = 25 ,051 − 0,248 − 0,009 + 0,015 = 24 ,809
D1NT = ( 25 ,051 − 0,248 − 2 ⋅ 0,3 + 0,009 ) ± 0,018 = 24 ,212 ± 0,018

diam. degaj. NT = 27-0,048+0,011 =26,963

Etapa3. Întocmirea desenului de execuţie


Detaliul profilului filetului calibrul inel nu trece reprezentat în figura 5.8.b va fi completată cu
cotele determinate mai sus.
Calibrele netede (potcoavă) pentru semifabricatul şurubului
Calibru potcoavă dublu trece şi nu trece.
Toleranţele: d =27 − 0,048
−0,423 , Td =375 ; H 2 / 2 =15 ; z 2 =54 .
Diametrele (calculate cu relaţiile 12.18).

DTnou = ( 27 −0,048 −0,054 ) ±0015 = 27 −0,087


−0,117
DTuzat = 27 −0,048 = 26 ,952

D NT = ( 27 −0,423 ) ±0,015 = 27 −0,408


−0,438

Se întocmeşte desenul calibrului potcoavă (ca în figura 5.5) şi se înscriu cotele obţinute mai sus.