Inspectoratul scolar judetian Botosani, Grup Scolar “Regina

Maria”, Dorohoi

Proiect de certificare a competentelor profesionale

- Nivel III -

Domeniul: mecanic
Specializarea: “Tehnician lucrator in intreinere si reparatii”

Indrumator: Candidat:
Ing.Totoliciu Dan Teoanu Ciprian

2008 - 2009
SUBLERUL
CUPRINS

Argument

Cap I: Caracteristici tehnice

I.1 Caracteristicile mijloacelor de masuare

I.2 Caracteristicile metrologice

Cap II: Descrierea lucrarii

Cap III: NTSM-PSI

BIBLIOGRAFIE

ANEXE
Argument

Sublerul este instrumentul de masura cel mai des folosit de

strungari. El este alcatuit dintr-o rigla, gradata in milimetri, in
lungul careia se poate deplasa cursorul. Atât rigla cat si cursorul au
cate un cioc. Ciocul fix este solidar cu rigla, iar ciocul mobil este
solidar cu cursorul. Cursorul are si o fereastra, unde se afla
vernierul, pe care se citeste distanta dintre suprafetele de masurare
ale ciocurilor. Cursorul poate fi fixat pe rigla cu ajutorul surubului.
Sublerele obisnuite folosesc vernierul zecimal, cu ajutorul
caruia se pot citii dimensiuni cu precizie de 0,1 mm. La acest
vernier distanta dintre doua repere alaturate este de 0,9 mm, adica
cu 0,1 mm mai mica decât distanta dintre doua repere alaturate de
pe rigla. Aducându-se ciocurile unul lânga celalalt, reperul 0
(zero), al vernierului va coincide cu reperul 0 (zero) al riglei. In
acest caz, vor mai coincide reperul 10 al vernierului cu reperul 9 al
riglei. Alte repere ale vernierului nu vor mai coincide cu nici un
reper al riglei. Aceasta situatie se va repeta de cate ori reperul 0
(zero) al vernierului va coincide cu un alt reper oarecare al riglei.
 Cap I : Caracteristici tehnice

I.1 Caracteristicile mijloacelor de masura pot fi:

 Tehnice ( solutia, constructiva, mod de functionare,

forma, etc.);
 Metrologice.

Din multitudinea de caracteristici tehnice tehnice vom studia

numai dispozitivul de afisare.
Dispozitivul de afisare este elementul constructiv al
mijocului de masurare care permite observarea si citirea valorii
masurate de catre operator.
Dispozitivele de afisare pot fi:
> dispozitivele indicatoare, care afiseaza in fiecare moment
valoarea marimii masurate;indicatiile lor urmaresc variatiile acestei
marimi (de exemplu: dispozituvul analogic al sublerului)
> dispozitive inregistratoare, care afiseaza si pastreaza
succesiunea valorilor masurate intr-un interval de timp, in corelatie
cu valorile timpului (de exemplu: dispozitivul de la tahograf,
spectometrul inregistrator, electrocardiograful, osciloscopul cu
memorie, etc.)
Dispozitivele de afisare indicatoare si cele inregistratoare pot
fi analogice saudigitalenumerice,eventual o combinatie a acestora
Dispozitiv de afisare analogic
Dispoztivul de afisare indicator de tip analogic cu
raspandirea ce mai mare este dispozitivul cu scara gradata si indice
Elementul fix sau mobil la unui dispozitiv de afisare pe care
se afala scara sau scarile se numeste cadran

Scara gradata
Scara gradata a unui mijloc de masurare este ansamblul
ordonat de repere, impreuna cu toate numerele asociate, facand
parte dintr-un dispozitiv indicator al unui mijloc de masurare.
Scara gradata se caracterizeaza prin:
Lungimea scarii, prezentata de lungimea liniei continue
dintre primul si ultimul reper, care trece prin mijlocul tuturor
reperelor celor mai mici. Linia poate fi reala sau imaginara, curba
sau dreapta.
Diviviunea, parte a unei scari cuprinsa intre doua repere
succesive. Ea se caracterizeaza prin:
 lungimea diviziunii, reprezentata de distanta dintre doua
repere succesive alea scarii, masurata de-a lungul aceleiasi
linii ca si lungimea scarii. Se exprima in uinitati de lungime;
 valoarea diviziunii, care reprezinta diferenta dintre valorile
marimii corespunzatoare a doua repere succesive.
Ea poate fi: - indicata pe cadran prin intermediul simbolului ales
- calculata, prin impartirea domeniului de masurare la
numarul de diviziuni

Limitele scarii gradate corespun valorilor marimii de

masurare care corespund reperelor extreme ale scarii. Dupa pozitia
limitelor, scarile gradate pot fi: unilaterale ( reperul zero este intre
cele doua limite); cu zero decalat (repereul zero este in exteriorul
limitelor)

Dispozitiv de afisare digital

Dispozitivile de afisare digitale se realizeaza in prezent cu :
  diode electroluminiscente ( LED ) care au proprietatea de a
emite radiatie luminoasa cand sunt parcurse de curent
electric.
 cristalele lichide ( LCD ) care au proprietatea de a-si schimba
transparenta sau culoarea sub influenta campurilor electrice
sau magnetice.
Afisarea valorii masurate se realizeaza cu unitati de afisare cu
segmente selectate ( 7 segmente pentru caractere numerice si 14
segmente pentru caractere alfanumererice ) sau cu unitati de afisare
cu puncte dispuse intr-o matrice ( 7x5 pentru caracter alfanumeric.)

Citirea dizpozitivilor de afisare .

Actiunea prin care operatorul, privind dispozitivul de afisare
a unui mijloc de masurare, interpreteaza sau converteste imaginea
acestuia pentru a obtine valoarea marimii masurate, se numeste
citire
Citirea dispozitivelor de afisare indicatoare analogice se
realizeaza prin aprecierea pozitiei indicelui in fata scarii gradate,
pozitia indicelui se exprima in diviziuni si fractiuni de diviziuni ,
valoarea marimii masurate se obtine prin inmultirea indicatiei cu
valoarea unei diviziuni .
Citirea dispozitivelor de afisare indicatoare digitale,
dispozitivele de afisare de tip digital sunt mai simple din punct de
vedere al uitilizatorului deoarece indicatia dispozitivului, respectiv
valoarea masurata, apare direct sub forma de numar, exprimat cu
cifre arabe, inclusiv virgula pentru numerele zecimale
I.2 Caracteristicile metrologice
Caracteristicile mijloacelor de masura sunt cele care
afecteaza direct corespondenta valorii masurate cu valoarea
adevarata a marimii, deci acelea care conditioneaza calitatea
masurarii.
Se pot enumera cateva dintre aceste caracteristice
metorologice:
 Sensibilitatea mijlocului de masurare: raportul dintre variatia
marimii de iesire (deplasarea indicelui sau variatia numarului
afisat) si variatia corespunzatoare a marimii masurate.
 Pragul de sensibilitate: cea mai mica valoare a marimii de
intrare ce determina o variatie sesizabila a marimii de iesire.
Pentru mijloacele de masurare digitale se utilizeaza notiunea
de rezolutie, reprezentand cea mai mica variatie a marimii de
intrare ce poate fi apreciata pe dispozitivul de afisare al
aparatului (o unitate a ultimului rang zecimal).
 Timpul de raspuns al unui mijloc de masurare: intervalul de
timp care trece intre aplicarea marimii de masurat, la intrarea
acestuia si stabilirea indicatiei corespunzatoare marimii
aplicate. Aceasta caracteristica este importanta in cazurile
cand se masoara parametri cu variatie relativ rapida.
Exactitatea instrumentala: calitatea mijlocului de masurare de
a da rezultate apropiate de valoarea adevarata a marimii masurate.
Se utilizeaza notiunile:
- justete = gradul de concordanta
dintre valoarea medie obtinuta dintr-un numar mare de masuratori
repetate si valoarea adevarata;
- fidelitate = gradul de concordanta
dintre mai multe rezultate independente ale unei masuratori,
obtinute in conditii prescrise.
Metrologia leagala in Romania

Metrologia leagala are ca scop stabilirea, pe baze stiintifice, a

legilor si reglemetarilor necesare pentru asigurarea vadilidatii
masurarilor in tranzactiile comerciale si in alte domenii supuse
reglementarilor. Ea fixeaza, in particular, unitatile, conditiile de
verificare a mijloacelor de masurare si limitele maxime ale erorilor
admisibile in domeniul respectiv precum si organismele care
asigura uniformitatea masuratorilor.
In anul 1955, a fost infiintat un for international, Organizatia
Internationala de Metrologie Legala ( OIML), din care face
parte si Romania ca membru fondator. Activiatatea sa urmareste
stabilirea principiilor generale ale metrologiei legale, crearea unei
documentatii internationale, studierea problemelor legislative,
stabilirea proiectelor de legi si a organizarii in domeniul
metrologiei pe plan international.
In anul 1992, s-a infiintat Biroul Roman de Metrologie Legala
realizandu-se aplicarea politicii statului in domeniul metrologiei in
conformitate cu principiile economiei de piata si cu prevederile
conventiilor internationale la care Romania este semnatara.
 Cap II. Descrierea lucrarii

Intrumente de masurare a lungimilor sunt mijloace de

masurare constituite din cea mai simpla asociere de dispozitive si
elemente care pot furniza, de sine statator, informatii de masurare a
lungimilor.

SUBLERUL
Sublerul (STAS 1373/1-87) este un instrument de masurare a
lungimilor constituit dintr-o rigla gradata si un cursor cu dispozitiv
de citire a indicatiilor cu vernierul, cu cadran sau cu dispozitiv
digital.

Parti componete :

Şublerul este un aparat de măsurare cu vernier, folosit pentru

măsurări directe de lungime.
Vernierul este o scară gradată ajutătoare care, aşezată lângă
rigla gradată a şublerului, permite citirea fracţiunilor de diviziune
ale acesteia.
Şublerul este alcătuit din:
1 – riglă gradată;
2 – şurub de fixare;
3 – cursor;
4 – şurub de fixare a cursorului;
5, 8 – ciocuri solidare cu cursorul;
6, 7 – ciocuri solidare cu rigla;
9 – vernier;
10 – piuliţă;
11 – tija pentru adâncime.
Utilizarea şublerului
Pentru măsurarea dimensiunilor exterioare se folosesc fălcile
(1), pentru cele interioare fălcile (2), iar pentru adâncime tija (3).
 Cap III: NTSM-PSI

Instructajul de protecţia muncii la nivelul unităţii se efectuează

fie în cadrul unităţii, fie în afara sa, în funcţie de posibilităţi, în
timpul programului de lucru, iară ca cei care sunt instruiţi să
suporte costul instruirii.
Instruirea se face de către instructori care sunt specialişti şi
care trebuie să utilizeze mijloace, metode şi tehnici de instruire
adecvate învăţământului intensiv (expunerea, demonstraţia, studiul
de caz, vizionări de filme, dîafilme, proiecţii la retroproiectoare,
instruirea asistată de calculator).
Angajatorii au obligaţia de a asigura baza materială pentru o
bună instruire, respectiv, mijloacele audio vizuale şi materiale de
instruire, testare ce să fie la dispoziţia specialistului care face
înşiruirea în cadrul cabinetului de protecţie a muncii, dispunând de
programe de mstruire-testare, pe meserii sau activităţi.
Documentul care dovedeşte faptul că instruirea a fost efectuată
este fişa de instructaj, ale cărei elemente componente sunt prevăzute
în N.G.P.M., în anexa 81, completarea acesteia fiind obligatorie
pentru personalul permanent sau detaşat, pentru angajaţii sezonieri,
temporari sau zilieri, şi se păstrează de conducătorul procesului de
muncă, respectiv, de cel care are sarcina efectuării instruirii la locul
de muncă. Atunci când este vorba de vizionări în grup se
întocmesc fişe de instructaj colectiv, al căror model este prezentat în
anexa 82 din N.G.P.M.

Pregătirea şi instruirea personalului în cadrul

S.C. ................................................ S.R.L
 S.C. ................................... S.R.L, .................., desfăşoară
activitatea de ........................................, domeniu în care prin natura
activităţilor şi sarcinilor de muncă pe care le îndeplinesc salariaţii
riscul producerii de accidente este destul de mare dacă nu sunt
respectate normele de protecţia muncii.
In acest sens, atât personalul tehnic al societăţii, cât şi,
personalul din execuţie, acordă o atenţie deosebită instructajului şi
respectării normelor de protecţia muncii.
In cadrul societăţii, care are 5 angajaţi, activităţile şi meseriile
acestora fiind diversificate, atât instructajele de protecţia muncii, cât
şi, N.S.S.M. cuprind o serie de măsuri care trebuie respectate în
timpul lucrului. Personalul societăţii efectuează instructajul
periodic, la 30 de zile.
Se desfăşoară activităţi de verificare a protecţiei muncii la
locul de muncă de către conducerea societăţii şi responsabilul cu
protecţia munci, acest act având şi un caracter preventiv.
Se asigură echipamentul tehnic necesar, echipamentul de
protecţie precum şi controlul medical al angajaţilor, având în vedere
că aceştia desfăşoară şi activităţi specifice lucrului la înălţime.
Punctele de lucru sunt prevăzute cu barăci care includ vestiare
şi locul de servit masa. De asemenea, la fiecare punct de lucru,
există o trusă medicală de prim ajutor.
Echipamentele tehnice de siguranţă se verifică obligatoriu la
începutul şi sfârşitul unei lucrări cât şi în perioada desfăşurării
lucrării, dacă acest lucru este necesar.
BIBLIOGRAFIE

I. Manual pentru licee industriale şi şcoli profesionale.

Autori: Emil Arieşan, Gheorghe Peptea.
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti -1997.

II. Manual pentru pregătirea practică pentru şcoala de arte şi

meserii: - domeniul electromecanic.
Autori: Florin Mareş, Marin Mihai, Gabriel Danielescu,
Constantin Arieton.
Editura Didactică şi Pedagogică R.A., 2006.

III. Instalaţii şi echipamente electrice.

Manual pentru licee industriale şi şcoli profesionale.
Autori: Sabina Hilofi, Mihai Popescu, Mihai Huhulescu.
Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti -1994.

IV. Manual pentru cultură de specialitate pentru şcoala de arte

şi meserii: - domeniul electromecanic.
Autori: Sabina Hilofi, Ioana Arieş, Doiniţa Ghinea.
Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti -2006
ANEXE

Sublerul de exterior si interior

Sublerul de exterior

Sublerul de trasaj
Sublerul de adancime
Sublerul de exterior si interior
Parti componente
 Subler cu afisaj digital

Subler de interior-exterior

Subler cu cadran

Subler trasator
Subler de adancime